Pagina 4 - Romanian Jewish Heritage

4
REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 240 (1040) - 1-18 noiembrie 2005
„Combaterea
antisemitismului,
a nega]ionismului [i
tratamentul minorit\]ilor
sunt probleme
de securitate na]ional\“
Vizita la Templul Coral din Bucureºti a unei delegaþii americane,
condusã de STEPHEN HADLEY ,
consilierul pentru securitate naþionalã al preºedintelui George W. Bush
(S. Hadley)
Relatãri ºi interviuri cu oaspeþi de peste hotare ai obºtii noastre
Bruhim Habaim - am spus, nu demult, unei importante delegaþii
americane, care a inclus în programul sãu un popas la Templul
Coral din Bucureºti. Aflatã în vizitã oficialã în România, în zilele
de 22 ºi 23 octombrie a.c., delegaþia, condusã de Stephen Hadley, consilierul
pentru securitate naþionalã al preºedintelui S.U.A., George W. Bush, a avut
întrevederi cu preºedintele þãrii, Traian Bãsescu, premierul Cãlin Popescu
Tãriceanu, ministrul de externe, Mihai Rãzvan Ungureanu, Mircea Geoanã,
preºedintele P.S.D. La 23 octombrie, conducãtorul delegaþiei, Stephen Hadley,
a adus mulþumiri statului român pentru solidaritatea fapticã în combaterea
terorismului, în cadrul unei scurte conferinþe de presã de la Ambasada S.U.A.
Câteva cuvinte despre Stephen Hadley. La jumãtatea lunii noiembrie a
anului trecut, preºedintele George W. Bush îl numea în funcþia sus-amintitã,
Hadley fãcând parte din grupul consilierilor de politicã externã al Vulcanilor,
care l-au consiliat pe candidatul Bush în alegerile din 2000 ºi au constituit nucleul echipei prezidenþiale în alegerile din 2004.
Numirea reprezenta un semnal clar
cã preºedintele Bush intenþiona sã
continue linia general-durã pe parcursul
celui de-al doilea mandat. Promovarea
lui Rice ºi Hadley îi demonstra hotãrârea
de a reuni la Casa Albã juriºti care sã
adere la vederile sale, potrivit cãrora
acþiunile S.U.A. de apãrare a valorilor
democratice în lume sã aibã susþinere
legislativã. Toate mijloacele trebuie
folosite - susþin Vulcanii - în rãzboiul
global împotriva terorismului.
*
Pentru comunitatea noastrã a fost
o vizitã care ne onoreazã, ne încurajeazã, ne obligã. Ne onoreazã prin
însemnãtatea ce se acordã acestei
comunitãþi mici, care, supravieþuind
Holocaustului, a reuºit sã se reorganizeze ºi sã se impunã în
lumea evreiascã contemporanã. Ne încurajazã pentru cã vizita
este, implicit, o recunoaºtere a reuºitei noastre, în pofida
dificultãþilor de ordin demografic ºi economic, de a menþine viu
iudaismul în România. Ne obligã pentru cã va trebui sã dovedim,
în continuare, cã suntem o comunitate vie, activã, puternicã.
*
Întâmpinaþi de vice-preºedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz,
ºi preºedintele C.E.B., ing.Osy Lazãr, oaspeþii au fost
binecuvântaþi de Rabinul Abraham Ehrenfeld. Au fost prezenþi
la întâlnire E.S. Rodica Radian Gordon, ambasadorul Israelului
în România, lideri ai F.C.E.R. ºi C.E.B., ai A.E.R.V.H., personalitãþi
socio-culturale. Dr. Lya Benjamin a fãcut un scurt istoric al
Templului, simbol al emancipãrii evreilor români ºi al rezistenþei spirituale
din anii prigoanei antievreieºti. Un loc aparte al expunerii l-a ocupat
caracterizarea Holocaustului în România, care „ºi-a avut propriile rãdãcini
ºi direcþii“ (statul naþional-legionar, intrarea în sfera de influenþã a
Germaniei naziste, legislaþia rasialã, pogromurile de la Dorohoi, Bucureºti,
Iaºi, deportãrile în Transnistria; momentul de cotiturã, din considerente
oportuniste, dupã înfrângerea, în 1943, a armatei hitleriste de la Stalingrad,
conjuncturã datoritã cãreia o parte a populaþiei evreieºti din România a
supravieþuit). Conf. dr. Otto Adler, preºedintele A.E.R.V.H., a dãruit
oaspeþilor o casetã cu filmul „Holocaustul uitat“, realizat de PRO Tv., în
colaborare cu Asociaþia pe care o conduce, din fonduri obþinute de la
Claims Conference ºi Guvernul României. Vice-preºedinþi ai Comisiei
Internaþionale pentru Studierea Holocaustului în
România - general Mihail Ionescu, directorul
Institutului Naþional pentru Studierea
Holocaustului, ºi Radu Ioanid, director la Muzeul
Holocaustului din Washington, însoþiþi de Paul
Shapiro, reprezentant al aceluiaºi Muzeu -, dr.Lya
Benjamin, dr. Irina Cajal Marin ºi dr. Alexandru
Elias, membri ai C.I.S.H.R., le-au oferit volumele
Documente ale Raportului Final ºi Raportul final,
elaborate de Comisie. Alte cãrþi, Evrei din România
în rãzboiul de reîntregire a þãrii, 1916-1919, volum
coordonat de Dumitru Hâncu, Memorialul martirilor
evrei din România, de Lya Benjamin, Sub 50 de
stele (momente din tragedia atentatelor teroriste
antiamericane de la 11 septembrie 2001), de Toma
George Maiorescu, le-au fost dãruite de autorii lor.
„Am hotãrât sã devin medic
oftalmolog când am citit, în Tora,
cã vederea este cheia vieþii“
Unul dintre marii Îmblânzitori ai Cuvântului din secolul XX, Jorge
Luis Borges, bãtrân ºi orb de-acum, recreând lumea cu puterile minþii,
pentru cã un destin prea crud nu-i mai îngãduia s-o mai vadã aievea,
scria: „ªi, totuºi, a iubi înseamnã mult / Sã fii atins cu-al inimii tumult
/ Grãdinã vie, fie doar o zi“. Cât s-ar fi bucurat sã ºtie cã, din aceastã
„grãdinã vie“ a sufletului sãu tânjind dupã contururi ºi culori, avea
sã se nascã o forþã în stare sã ajute oameni lipsiþi de elementara
bucurie a luminii. Forþã pe care noi o numim Programul „Project
Vision“ pentru România. Au trecut aproximativ zece ani de
când acest Program - rod al colaborãrii cu JOINT, partenerul
Federaþiei de aproape 40 de ani - a fãcut sã renascã la o viaþã
normalã mii de oameni, evrei ºi neevrei, aflaþi pânã atunci în
imposibilitate de a-ºi pãrãsi locuinþele. „Nu mi-am fãcut decât
datoria“, spune coordonatorul sãu, dr. Stephen Kutner,
cuvântul datorie însemnând pentru el dragoste.
- ªtiu cã momentul în care unui operat i se înlãturã
bandajul de la ochi este la fel de emoþionant, atât pentru
pacient, cât ºi pentru medic. Existã o astfel de situaþie de
viaþã care v-a impresionat mai puternic?
- De obicei, pacienþii mei sunt oameni vârstnici, dar Carla
Steinberg, din Huºi, pe care am examinat-o cu câtva timp în
urmã, era tânãrã; aproape oarbã. Mi-am dat seama cã singura
ºansã sã-ºi recapete vederea ar fi un transplant de cornee,
care, însã, nu se putea face în România. Am vorbit atunci,
cu un medic oftalmolog, care mi-e prieten, de la Spitalul „Tel
Haºomer“, din Israel. Cu ajutorul JOINT-ului, Carla a fost
*
„Sã fie pace în lume“. În Suca - de asemenea,
simbol al pãcii -, vizitatã de delegaþie, glasurile copiilor de la cursurile de
Talmud Tora din Bucureºti au dat expresie muzicalã (dirijor - Bogdan Lifºin)
dezideratului suprem al contemporaneitãþii. „Combaterea antisemitismului,
a negaþionismului ºi tratamentul minoritãþilor sunt probleme de securitate
naþionalã“, a spus Stephen Hadley, consilierul pentru securitate naþionalã
al preºedintelui S.U.A., apreciind asumarea responsabilitãþii de cãtre statul
român a Holocaustului sãvârºit în România. Vice-preºedintele Federaþiei,
ing. Paul Schwartz, a subliniat faptul cã evreii stabiliþi în Israel, în Statele
Unite ºi în multe colþuri ale lumii s-au afirmat în cele mai diverse domenii
ale vieþii socio-culturale, economice º.a. din þãrile respective.
În curtea Templului Coral, oaspeþii s-au recules la Monumentul
Victimelor Holocaustului ºi au primit explicaþii privind plãcile comemorative
în memoria evreilor români pieriþi în Cataclism.
Originar\ din România, stabilit\ la Strasbourg, jurista
Crina Debora Kaufman a participat, ca reprezentant\
a Cur]ii Europene a Drepturilor Omului de la Consiliul
Europei, la o mas\ rotund\ pe tema Conven]iei Europene
a Drepturilor Omului, organizat\ de Curtea de Casa]ie din
Bucure[ti. Crina Debora este mesagera {ef Rabinului
Alsaciei, René Gutman , impus în lumea evreiasc\
european\, unde, în calitate de membru al Biroului
Permanent al Conferin]ei Rabinilor Europeni [i al
Consiliului Superior Rabinic, are un cuvânt greu de spus.
În urm\ cu cinci-[ase ani, oaspete al ob[tii noastre, {ef
cat, vizitând Sinagoga
Rabinul Gutman a fost profund mar
marcat,
Mare, de expozi]ia permanent\ „Martiriul
Martiriul Evreilor Români
în perioada 1940-1944
1940-1944“,, cu atât mai mult cu cât r\d\cinile
familiei sale ur
c\ din }ara Cri[urilor [i str\mo[i ai lui au
urc\
p\storit ob[tea or\dean\. „{ef
{ef Rabinul Gutman
inten]ioneaz\ s\ fac\ în Fran]a o expozi]ie despre
Holocaustul evreilor din România
România“,, a spus Crina Debora.
Intoleran]a anuleaz\
iubirea de Dumnezeu
[i iubirea de oameni
Interviu cu
CRINA DEBORA KAUFMAN,
jurist\ la Curtea European\
a Drepturilor Omului
de la Consiliul Europei
- Cum vedeþi viitorul comunitãþii noastre?
- Viitorul comunitãþii dvs., ca ºi al tuturor
organizaþiilor aparþinând minoritãþilor naþionale,
este strâns legat de viitorul democraþiei. Este o
relaþie direct proporþionalã.
- Existã vreo diferenþã între a fi evreu în
Occident ºi în Europa de Est?
- Aparent, nu. În realitate, da. Comparaþia este
în favoarea Estului. Sigur, libertatea de exprimare
este totalã în ambele locuri. Dar, în Occident,
evreitatea se manifestã în mediu privat, pe când în
Est nu am simþit „jena“ socialã.
- Ce credeþi despre relaþia tradiþie-modernitate
în iudaismul contemporan?
- Cred cã fiecare trebuie sã fie liber sã-ºi
manifeste identitatea iudaicã aºa cum o doreºte.
Intoleranþa, fie cã vine din partea tradiþionaliºtilor,
fie din partea moderniºtilor, anuleazã iubirea
de Dumnezeu ºi iubirea de oameni, care
fundamenteazã nu numai mozaismul, ci toate
religiile.
- Cum se vede România de la Strasbourg?
- Din punct de vedere al tratamentului
minoritãþilor naþionale, se vede bine. Faptul cã
minoritãþile au reprezentare parlamentarã, cã este
promovat ecumenismul sunt date care pun
România într-o luminã favorabilã.
- Care este principala provocare a iudaismului
contemporan?
- Sã reuºim sã comunicãm neevreilor
dimensiunea universalã a umanismului iudaic.
îmbãtrâneºte, cã nu are posibilitãþi materiale sã suporte
cheltuielile unor asemenea
operaþii, când sunt supravieþuitori ai Holocaustului care
cred cã vor rãmâne orbi pânã
la sfârºitul vieþii ºi noi venim
sã facem tot ce putem ca
sã-ºi redobândeascã vederea
- totul este o provocare. ªi o
primim, fiindcã este o miþva.
- Ce v-a determinat,
student la medicinã fiind, sã
optaþi pentru oftalmologie?
- Am hotãrât sã devin medic oftalmolog când am citit, în Tora,
cã vederea este cheia vieþii.
- Ce vã susþine în momente dificile de viaþã?
- Credinþa în Dumnezeu. Mã gândesc la cuvintele pe care
Dumnezeu i le spune lui Moºe când are în faþã marea, în spate
armatele faraonului: „Ajutã-te, ca sã te ajut!“.
- Cum aþi sintetiza experienþa dvs. din România?
- La primele evaluãri, am gãsit oameni fãrã speranþã, deprimaþi.
„Sunt prea bãtrân sã-mi recapãt vederea“, era reacþia curentã. Azi,
sunt mii de pacienþi, evrei ºi neevrei, asistaþi ºi neasistaþi, operaþi
de echipa noastrã, care trãiesc fiecare zi ca pe-o descoperire fãrã
seamãn, îºi fac planuri de viitor. Mã uit în ochii lor ºi citesc
recunoºtinþã. Nu cred cã existã ceva mai minunat…
Interviu cu
dr. STEPHEN
KUTNER,
coordonatorul
Programului
„Project
Vision“
pentru
România
operatã de el. Operaþia a fost un succes. Dupã circa
o sãptãmânã, s-a întors în România, a urmat un tratament special,
la Iaºi, ºi acum vede, lucreazã la calculator…
- Cum colaboraþi cu medicii de la Centrul nostru Medical din
Bucureºti, cu cei din provincie ºi de la Clinica „Opticontact“?
- Cel mai important lucru este cã am format un spirit de echipã,
creat prin respect reciproc, bunã înþelegere profesionalã ºi umanã,
prietenie. Când realizãm cã populaþia evreiascã din România
*
Acum, când buna interetnicitate este unul dintre subiectele
predilecte ale multor reuniuni internaþionle, când presa este foarte
receptivã la temã, terapeuþi ai ochilor ºi ai sufletului, ca dr.
Stephen Kutner, înþeleg cã practicarea acestui deziderat este mai
importantã decât cuvintele. Subþiratic, febril, privind obstacolele
ca tot atâtea þinte ce trebuie doborâte, acest om modest ºi
bun ca pâinea caldã, cum spune o zicalã româneascã, face parte
dintre acei oameni care încearcã,
zi de zi, sã realizeze o lume-Seder,
Paginã realizatã de
în respectul valorilor inalterabile
IULIA DELEANU
ale omeniei.