Wind energy in Romania Energia eoliană în

Transcrição

Energia eoliană în România
Wind energy in Romania
RAPORT
2 0 1 1
REPORT
SEPTEMBRIE
1
2
3
Cuprins
Index of contents
Energia eoliană în România, Europa și în lume ........................ 04
Wind energy in Romania, Europe and Worldwide .............. 04
1 Energia eoliană în România, Europa și în lume ....................... 05
2 Situația sectorului de energie eoliană în Europa ...................... 07
3 Situația sectorului de energie eoliană în România ................... 09
1 Wind energy in Romania, Europe and worldwide ................... 05
2 Wind energy sector in Europe .............................................. 07
3 The wind energy sector in Romania ...................................... 09
Prevederi legale ...................................................................... 11
Legal regulations .................................................................... 11
1 Pregătirea proiectului de investiţie şi construcţia unei centrale
eoliene ...................................................................................... 12
1.1 Dreptul de a dispune de proprietate ..................................... 12
1.1.1 Dreptul de proprietate ........................................................ 12
1.1.2 Dreptul de superficie ........................................................ 13
1.1.2.1 Dreptul de superficie vs. dreptul de folosinţă (locaţiune) ..... 13
1.1.3 Uzufructul ........................................................................ 13
1.1.4 Drepturile convenţionale şi legale de uz şi servitute .......... 14
1.1.4.1 Exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra terenurilor
aflate în proprietatea privată a terţilor, conform Legii Energiei și
Hotărârii de Guvern nr. 135 ........................................................ 14
1.2 Cartea funciară în România ............................................... 15
1.3 Situaţii care ar putea împiedica/întârzia investiţia ............ 16
1.3.1 Proprietatea publică .......................................................... 16
1.3.2 Cereri de restituire/litigii cu privire la terenuri ..................... 16
1.3.3 Constituirea titlului de proprietate; interdicţii ..................... 17
1.3.4 Regimul monumentelor istorice ........................................ 17
1.3.5 Regimul arheologic ........................................................... 18
1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism ........................................ 18
1.4 Evaluarea potenţialului eolian ............................................... 18
1.5 Autorizaţia de construire ....................................................... 19
1.6 Planificare urbanistică ........................................................... 19
1.7 Prevederi cu privire la mediu ................................................ 20
1.7.1 Evaluarea impactului asupra mediului (EIA) .................... 20
1.7.2 Protecţia naturii și conservarea peisajului ...................... 20
1.8 Racordarea la reţea ............................................................. 20
1.9 Autorizaţia de înfiinţare ...................................................... 21
2 Operarea centralei eoliene ............................................... 22
2.1 Licența de exploatare ......................................................... 22
2.2 Mediu .................................................................................. 22
2.3 Vânzarea de energie .............................................................. 22
3 Sistemul de promovare şi tranzacţionarea certificatelor verzi .. 23
3 1 Remarci generale cu privire la sistemul de promovare .........23
3.2 Beneficiarii sistemului de CV .................................................. 23
3.3 Tranzacţionarea de CV .......................................................... 24
3.4 Propuneri de modificare a sistemului de promovare ............... 25
4. Legislaţia Uniunii Europene privind industria energiei eoliene .. 26
1 Preparation of the investment project and construction of a wind
farm .................................................................................... 12
1.1 Right to dispose of real property ........................................... 12
1.1.1 Ownership right ................................................................... 12
1.1.2 Superficies right .................................................................. 13
1.1.2.1 Superficies right vs. right of use (lease) .......................... 13
1.1.3 Usufruct .............................................................................. 13
1.1.3 Examination of the wind force ....................................... 16
1.1.4 Conventional and statutory right of usage and easements .. 14
1.1.4.1 Exercise of easement and usage rights over third owners’
properties, as provided under the Energy Law and GD 135 .......... 14
1.2 Romanian Land Register ................................................... 15
1.3 Issues that might impede/delay the investment process .... 16
1.3.1 Public property ................................................................... 16
1.3.2 Restitution claims/litigations affecting the land ................. 16
1.3.3 Instatement of ownership title; restrictions ........................ 17
1.3.4 Historical monument status ............................................... 17
1.3.5 Archaeological status ......................................................... 18
1.3.6 Lack of city planning certificate .......................................... 18
1.4 Wind assessment .................................................................. 18
1.5 Building Permit ..................................................................... 19
1.6 Zoning classification ............................................................ 19
1.7 Environmental regulations .................................................... 20
1.7.1 Environmental Impact Assessment (EIA) ........................... 20
1.7.2 Nature protection and landscape conservation .................. 20
1.8 Grid connection ..................................................................... 20
1.9 Setting-up authorisation ....................................................... 21
2 Wind farm operation ............................................................... 22
2.1 Operation licence ................................................................. 22
2.2 Environmental ...................................................................... 22
2.3 Sale of energy .................................................................... 22
3 Support scheme and green certificates trading ................... 23
3.1 General remarks on the support scheme ...............................23
3.2 Beneficiaries of the GCs system ......................................... 23
3.3 Trading of GCs ....................................................................... 24
3.4 Proposed amendments to the support scheme .................... 25
4 European Union law as regards the wind energy industry ..... 26
Surse de finanțare a investițiilor în energii eoliene ............... 27
Sources of financing for wind investment ............................. 27
1 Programe cofinanțate de UE .................................................. 28
2 Fonduri naționale .................................................................... 30
3 Alte instituții care oferă finanțări pentru proiectele de parcuri
eoliene ..................................................................................... 31
1 Programmes cofinanced by the EU ...................................... 28
2 National Funds ..................................................................... 30
3 Other institutions which offer financing for wind park projects . 31
Constrângeri potențiale și perspective ............................... 34
Business limitations and prospects ..................................... 34
1 Capacitatea rețelei și racordarea ............................................ 35
2 Amendamente tehnice la specificaţiile parcurilor eoliene .... 36
3 Protecția mediului ..................................................................... 38
4 Proteste sociale ........................................................................ 39
5 Limitările de infrastructură ........................................................ 39
6 Durata procedurii .................................................................... 41
7 Obstacole în calea investiţiilor - România, în contextul UE ........ 43
8 Dispersia surselor ................................................................... 44
9 Probleme fiscale ...................................................................... 48
10 Profitabilitatea energiei eoliene .............................................. 50
1 Grid capacity and connection ................................................ 35
2 Technical amendments to wind farm specifications .............. 36
3 Environmental protection ...................................................... 38
4 Social protests ...................................................................... 39
5 Infrastructural limitations ....................................................... 39
6 Length of procedure ............................................................... 41
7 Obstacles to Investments – Romania in the context of the EU .... 43
8 Dispersion of Sources ............................................................. 44
9 Tax issues ............................................................................... 48
10 The Profitability of Wind Energy ..............................................50
Lista abrevierilor ....................................................................... 58
List of Acronyms ........................................................................ 58
4
Introducere
Introduction
În momentul actual, sectorul de energie eoliană este
supus unor schimbări dinamice, în pofida faptului că
primele proiecte profesionale de parcuri eoliene au
fost dezvoltate în România cu doar câțiva ani în urmă,
începând să joace un rol din ce în ce mai important.
Cu siguranță, în anii ce vor urma, România are șanse
reale de a deveni unul dintre principalii utilizatori din
Europa ai unei astfel de energii regenerabile. La finalul
anului 2010 capacitatea stațiilor de energie eoliană
crescuse la 462 MW, fiind de 33 de ori mai mare față
de cea a sfârșitului anului 2009, când România avea
instalată o capacitate eoliană de 14 MW.
Zona în care predomină capacitatea de energie
regenerabilă generată este Dobrogea, pe coasta
Mării Negre.
Although its first professional wind farm projects
were only developed a few years ago, Romania’s
wind energy sector is currently undergoing dynamic
changes and beginning to play an increasingly
important role. In the coming years, Romania will
undoubtedly have a real chance to become one of
the leading users of this form of renewable energy
in Europe. At the end of 2010 its wind power station
capacity amounted to 462 MW, a 33-fold increase
since the end of 2009, when Romania had an installed
wind capacity of just 14 MW.
Această dinamică în ascensiune în ceea ce privește
capacitatea instalată a parcurilor eoliene, face
posibil progresul României comparativ cu multe țări
europene. Condițiile de mediu favorabile, numărul
crescut de licențe și proiecte în execuție, asigură
dezvoltarea pieței într-un ritm alert în următorii ani.
This incredibly dynamic growth in installed wind farm
capacity is allowing Romania to make progress and
getting ahead of a number of European countries.
The favourable environmental conditions, growing
number of permits being issued and significant
number of projects already underway ensure this
market will continue to develop at a fast pace during
the coming years.
Până la sfârșitul anului 2010, capacitatea totală de
energie eoliană instalată pe întinsul Europei atinsese
84.278 MW. Asociația Europeană a Energiei Eoliene
(AEEE) a estimat valoarea investițiilor în parcurile
eoliene în 2010 la 12,7 miliarde euro, ceea ce
corespunde unei creșteri a capacității cu 10%, față
de anul precedent. Pentru o simplă comparație,
capacitatea totală a parcurilor eoliene la nivel global
atinge 197 GW.
On a European level, by the end of 2010 the
combined installed wind power capacity throughout
Europe had reached 84,278 MW. The European
Wind Energy Association (EWEA) estimated the
value of investment in wind farms in 2010 at EUR
12,7 billion, which corresponds to a 10% increase in
capacity compared with the previous year. For the
purposes of comparison, the total capacity of wind
farms worldwide amounts to 197 GW.
România atestă implementarea proiectelor pe o scară
din ce în ce mai mare, iar rata creșterii capacității
în 2010 comparată cu cea a anului pre-cedent a
fost ridicată, respectiv de 1.071%, iar pe parcursul
perioadei ianuarie-mai 2011, capacitatea a crescut cu
161,72% în raport cu întreg anul 2010. Prin urmare,
România înregistrează una dintre cele mai rapide
creșteri în cadrul UE, în acest domeniu: 448 MW au
fost instalați în 2010, astfel încât capacitatea totală
instalată a atins 462 MW (de 33 de ori mai mult decât
în 2009). La sfârșitul primului semestru din 2011, erau
operaționali 570 MW și se preconizează ca până la
finele anului 2011, puterea energetică eoliană să
atingă 1.000 MW.
There is a continual increase in the size of the wind
projects being implemented in Romania, something
reflected in the extremely high rate of growth in
capacity in 2010, compared with the previous year,
of 1,071%, while the period January-May 2011 has
seen capacity increase by as much as 161.72 % over
the entire year 2010. As a consequence, Romania
is one of the fastest growing countries in the EU in
this respect: 448 MW were installed in 2010, bringing
the total installed wind capacity to 462 MW (33 times
more than in 2009). Halfway through 2011 there were
already 570 MW of operational capacity, a figure
expected to rise to 1,000 MW by the end of the year.
Piața energiei eoliene oferă locuri de muncă, nu numai
în domeniul instalării parcurilor sau al serviciilor.
Din ce în ce mai multe companii și unități de afaceri au
început să dirijeze operații de cercetare și dezvoltare
asociate energiei regenerabile.
The country’s most dominant region in terms of
generating wind capacity is Dobrogea, on the Black
Sea coast.
The wind energy market creates jobs, and not only in
areas related to wind farm installation and servicing:
there are an increasing number of companies and
businesses beginning to conduct research and
development operations related to renewable energy.
Energia eoliană în România | Wind energy in Romania
3
Energia eoliană
în România, Europa
și în lume
Wind energy
in Romania, Europe
and worldwide
CAPITOL
PART
1
4
1
Energia eoliană în România,
Europa și în lume
Wind energy in Romania,
Europe and worldwide
Situația sectorului de energie eoliană la nivel
mondial
The wind energy sector worldwide
Capacitatea centralelor energetice eoliene la nivel
global a crescut în 2010 cu o pătrime în comparație
cu anul precedent și a atins nivelul de 197 GW.
Potrivit informațiilor oferite de Consiliul Global al
Energiei Eoliene (CGEE), China a fost în anul
2010 cea mai largă piață, adaugând impresionanta
capacitate de 18,9 GW, întrecând Statele Unite și
devenind țara cu cea mai mare capacitate pe piața
energiei eoliene. La nivel global, liderii sunt: China
(44,7 GW), Statele Unite (40,2 GW), Germania (27,2
GW) și Spania (20,7 GW).
The global wind power plant capacity in 2010
increased by 1/4 on the previous year to reach 197
GW.
Based on the information provided by the Global
Wind Energy Council (GWEC), China was the world’s
largest market for wind power in 2010, adding a
staggering 18.9 GW of new capacity and edging past
the US to become top country in terms of wind power
worldwide. The world’s top countries in wind power
production include China (44.7 GW), the United
States (40.2 GW), Germany (27.2 GW) and Spain
(20.7 GW).
Țările cu cea mai ridicată capacitate a parcurilor eoliene la nivel mondial
Countries with the highest wind farm capacities worldwide
Țara / Country
Capacitatea centralelor energetice eoliene [MW] /
Wind power plant capacity [MW]
China / China
44 733
USA / USA
40 180
Germania / Germany
27 214
Spania / Spain
20 676
India / India
13 065
Italia / Italy
5 797
Franța / France
5 660
UK / UK
5 204
Portugalia / Portugal
3 898
Danemarca / Denmark
3 752
Totalul de mai sus / Total of the above
170 179
Restul lumii / Rest of the world
26 860
Total în lume / Total worldwide
197 039
Sursa: Consiliul Global al Energiei Eoliene
Source: Global Wind Energy Council
5
Capacitatea parcurilor eoliene la nivel mondial [MW]
Wind farm capacity worldwide [MW]
220000
197039
200000
180000
160000
157899
140000
120550
120000
93835
100000
80000
74052
60000
47620
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2002
39431
2003
31100
23900
2001
17400
2000
10200
13600
1999
7600
1998
0
6100
1997
20000
1996
40000
59091
Estimarea energiei eoliene la nivel mondial
Worldwide wind energy forecast
Luând în calcul în special dezvoltările din China,
Statele Unite și Europa, CGEE anticipează o creștere
a capacității mai mare de 400 GW, aferentă perioadei
2010-2014, conform estimării realizate pe cinci ani.
In its five-year forecast, the GWEC expects wind
capacity to grow beyond the level of 400 GW between
2010 and 2014, mainly as a result of development in
China, United States and Europe.
Scenarii în dezvoltarea energiei eoliene la nivel global [MW]
Wind energy development scenarios worldwide [MW]
Scenariu /
Scenario
2007
2008
2009
2010
2015
2020
2030
Referințe
Reference
93 864
120 297
158 505
197 039
295 783
415 433
572 733
Moderat
Moderate
93 864
120 297
158 505
197 039
460 364
832 251
1 777 550
Avansat
Advanced
93 864
120 297
158 505
197 039
533 233
1 071 415
2 341 984
În cele trei scenarii ale dezvoltării energiei eoliene,
prezentate de CGEE, estimarea de referință prevede
o creștere a capacității de până la 573 GW în 2030.
Cea mai optimistă estimare prevede o capacitate
combinată de 2.341 GW pentru aceeași perioadă.
6
Of the three scenarios for wind energy development
presented by the GWEC, the reference forecast
assumes a growth in capacity of up to 573 GW
by 2030. The most optimistic forecast assumes
a combined installed capacity of 2,341 GW for the
same period.
Situația sectorului de energie
eoliană în Europa
The wind energy sector in
Europe
2010 a fost primul an după 2007 în care energia
eoliană nu a reprezentat sectorul de vârf în ceea ce
privește valoarea capacității noilor instalații ce se
bazează pe surse ecologice de energie electrică.
Energia eoliană a reprezentat 16,8 % din capacitatea
energetică nou instalată.
În anul 2010 tendința dinamică de utilizare a energiei
eoliene a fost confirmată de o creștere de 17% a
capacității parcurilor eoliene. Asociația Europeană a
Energiei Eoliene (AEEE) estimează valoarea noilor
instalații în UE cu o capacitate de 9.918 MW la 12,7
miliarde euro.
For the first year since 2007, wind energy in 2010
was not the leading sector in terms of the value of
the capacity of new facilities based on ecological
electrical energy sources. Wind constituted 16.8% of
the capacity of all new energy sources.
Capacitatea totală a tuturor resurselor de energie
regenerabilă din Europa a crescut la sfârșitul anului
2010 cu 52.855 MW ajungând la 876.023 MW, cu un
aport al energiei eoliene atingând 84.278 MW (9,6%).
The total capacity of all renewable energy sources
in Europe at the end of 2010 had increased by
52,855 MW to 876,023 MW, of which wind energy
represented 84,278 MW (9.6%).
AEEE estimează că în cursul unui an cu densitate
medie de energie eoliană în Europa, parcurile eoliene
sunt acum capabile să satisfacă 5,3% din cererea de
electricitate a Europei. Înlocuind combustibilii fosili,
energia eoliană poate fi utilizată pentru a reduce
rapid emisiile de poluare și gazele cu efect de seră.
The EWEA estimates specify that during an average
wind power density year in Europe, wind farms are
currently able to satisfy 5.3% of the EU’s electricity
demand. By replacing fossil fuels, wind energy can
be used to rapidly reduce pollution and the emission
of greenhouse gases.
In 2010, the dynamic trend in wind energy use was
confirmed by a 17% increase in wind farm capacity.
The European Wind Energy Association (EWEA)
estimates the value of new installations in the EU
(capacity 9,918 MW) at EUR 12.7 billion.
Capacitatea parcurilor eoliene în Europa [MW]
Wind farm capacity in Europe [MW]
1000000
90000
84278
80000
74767
70000
64719
60000
56519
50000
48031
40500
40000
34372
30000
23098
20000
9678
12887
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
6453
1998
3476
4753
1997
2497
1996
10000
0
24491
17315
1995
2
7
Capacitatea parcurilor eoliene în Europa [MW]
Wind farm capacities in Europe [MW]
Țara / Country
Sfârșit 2009 / End of 2009
Sfârșit 2010 / End of 2010
UE 27
74 767
84 278
Germania / Germany
25 777
27 214
Spania / Spain
19 149
20 676
Italia / Italy
4 850
5 797
Franța / France
4 492
5 660
Marea Britanie / United Kingdom
4 051
5 203
Portugalia / Portugal
3 535
3 898
Danemarca / Denmark
3 465
3 752
Olanda / The Netherlands
2 229
2 245
Suedia / Sweden
1 560
2 163
Irlanda / Ireland
1 260
1 428
Grecia / Greece
1 087
1 208
Polonia / Poland
725
1 107
Austria / Austria
995
1 011
Belgia / Belgium
563
911
România / Romania
14
462
Bulgaria / Bulgaria
177
375
Ungaria / Hungary
201
295
Cehia / Czech Republic
192
215
Finlanda / Finland
146
197
Lituania / Lithuania
91
154
Estonia / Estonia
142
149
Cipru / Cyprus
0
82
Luxemburg / Luxemburg
35
42
Letonia / Latvia
28
31
Slovacia / Slovakia
3
3
Slovenia / Slovenia
0
0
Source: European Wind Energy Association
În scenariul “Energy trends to 2030”, Comisia
Europeană estimează ca în perioada 2011-2020, să
fie conectate instalații cu o capacitate de 333 GW,
din care 136 GW (41%) să fie asociate cu energia
eoliană. În plus, Comisia Europeană estimează ca
64% din noua capacitate va fi rezultatul sectorului de
energie eoliană (17% surse de gaz, 12% cărbune,
4% energie nucleară și 3% petrol).
8
In its “Energy trends to 2030” scenario, for the decade
2011-2020 the European Commission foresees the
installation of new facilities with a capacity of 333
GW, of which 136 GW (41%) will be associated with
wind energy. Moreover, the European Commission
also estimates that 64% of this new capacity will be
contributed by the wind energy sector (17% from gas
sources, 12% coal, 4% nuclear energy and 3% oil).
Structura surselor de energie regenerabilă – energie generată [TWh]
Structure of renewable energy sources – generated energy [TWh]
Tip de energie
Energy type
2005
2010
2015
2020
2025
2030
Maree / Tidal
0
0
1
3
6
9
Geotermală / Geothermal
5
6
6
7
11
19
Biomasă / Biomass
84
127
164
191
218
241
Solară / Solar
1
17
32
46
60
75
Vânt marin / Wind offshore
2
14
72
146
204
276
Vânt pe uscat / Wind onshore
68
147
197
253
316
368
Hidro / Hydro
307
323
332
339
349
335
Sursa: Comisia Europeană
Source: European Commission
3
Situația sectorului de energie
eoliană în România
The wind energy sector in
Romania
Energia eoliană a ajuns să fie pe primul loc printre
sursele de energie alternativă din România. Potrivit
Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul
Energiei, capacitatea totală a parcurilor eoliene
în funcțiune a crescut la 469 MW la sfârșitul lunii
mai 2011. Cel mai amplu proiect care urmează a
fi implementat este parcul eolian din Fântânele și
Cogealac, construit de Grupul CEZ și care va însuma
o capacitate de 600 MW.
La momentul actual, cele mai importante proiecte
de energie eoliană sunt: Fântânele (CEZ, 347,5
MW), Casimcea, Topolog, Dăieni (IMA PARTNERS +
Verbund, 532 MW), județul Tulcea (ENEL, 174 MW),
zona Moldova și Dobrogea (PNE Wind, 200 MW),
Cogealac (CEZ, 252,5 MW), Mihai Viteazu (Iberdrola,
80 MW), județul Constanța (ENEL, 118 MW),
Cernavodă (Renovatio / EDPR, 138 MW), județul
Galați (Renovatio / EDPR, 100 MW), Mitoc (IWE, 100
MW), Borşa (Alstrom, 56 MW), Topolog (Land Power,
168 MW) și Casimcea (Martifer, 40 MW).
Wind energy has taken the lead among alternative
energy sources in Romania. According to the Energy
Regulatory Authority, the total capacity of wind farms
in use amounted to 469 MW at the end of May 2011.
The largest project to be implemented to date is the
wind farm in Fântânele and Cogealac, which was
built by the CEZ Group and has a combined capacity
of 600 MW.
Currently the most important wind energy projects
include Fântânele (CEZ, 347.5 MW), Casimcea,
Topolog, Dăieni (IMA PARTNERS + Verbund, 532
MW), Tulcea county (ENEL, 174 MW), the Moldova
and Dobrogea areas (PNE Wind, 200 MW), Cogealac
(CEZ, 252.5 MW), Mihai Viteazu (Iberdrola, 80 MW),
Constanța county (ENEL, 118 MW), Cernavodă
(Renovatio / EDPR, 138 MW), Galați county
(Renovatio / EDPR, 100 MW), Mitoc (IWE, 100 MW),
Borşa (Alstrom, 56 MW), Topolog (Land Power, 168
MW) and Casimcea (Martifer, 40 MW).
Capacitatea instalațiilor de energie regenerabilă din România [MW] (în 2010)
Capacity of renewable energy facilities in Romania [MW] (as of 2010)
40,18 %
0,0001 %
16,96 %
Energie eoliană 290.045 MW / Wind energy 290,045 MW
Mini sau micro hidrocentrale în operare (până la 10 MW) 274.439 MW
Mini or micro hydro plants in operation (up to 10 MW) 274,439 MW
Fotovoltaice 7 MW / Photovoltaic 7 MW
Biomasă 112.115 MW / Biomass 112,115 MW
42,86 %
Sursa: Transelectrica
Source: Transelectrica
9
Parcurile eoliene operaționale din România sunt în
principal situate în zona Dobrogea, pe coasta Mării
Negre, unde viteza medie a vântului poate ajunge la
7 m/s la o altitudine de 100 m. Zona este de câmpie
și puțin populată, ceea ce facilitează instalarea unui
număr mare de turbine eoliene. Pe lângă acestea, în
România mai sunt două regiuni cu potențial eolian
ridicat, și anume: Moldova și Caraş Severin (Banat).
Romania’s operational wind farms are mainly located in
Dobrogea, on the Black Sea coast, where average wind
speeds can reach 7 m/s at an altitude of 100 m. The region
is flat and sparsely populated, which makes it possible to
install a large number of wind turbines. There are also two
other regions with a high wind power potential in Romania,
namely: Moldova and Caraş Severin (Banat).
Parcuri eoliene în regiunile din România
Wind farm capacity in main Romanian regions
Locație / Location
Dobrogea / Dobrogea
Moldova / Moldova
Banat / Banat
Diferite localități-deja funcționale /
Different localities-already running
Total / Total
Sursa: Site-ul Asociației Române pentru Energie Eoliană
Source: Romanian Wind Energy Association website
Harta mobilității atmosferice în România
Wind map in Romania
Sursa: Asociația Română pentru Energie Eoliană
Source: Romanian Wind Energy Association
10
Capaciate în perioada 2009-2013 /
Capacity for the period 2009-2013
2 789
1 000,5
56
17,1
3 862,6
Prevederi legale
Legal regulation
CAPITOL
PART
2
11
1
1.1
1.1.1
Această secţiune se concentrează asupra aspectelor
juridice referitoare la investiţiile în energie eoliană în
România, precum şi în Uniunea Europeană.
Primele două părţi tratează reglementările legislaţiei
româneşti cu privire la regimul juridic al imobilelor,
la autorizaţiile necesare şi la legislaţia de mediu
aplicabile construcţiei şi operării unei centrale eoliene.
Partea a treia situează dezvoltarea domeniului
energiei eoliene în contextul mai larg al reglementărilor
europene.
This section will focus on the legal aspects of wind
energy investments in Romania, as well as within the
European Union.
The first two parts deal with Romanian real estate,
regulatory and environmental regulations applicable to
the construction and the operation of a wind farm. The
third part places Romanian wind energy development
within the larger context of EU regulations.
Pregătirea proiectului de
investiţie şi construcţia unei
centrale eoliene
Preparation of the investment
project and construction of a
wind farm
Noul Cod Civil al României1 („NCC”) a fost aprobat în
2009 şi urmează să intre în vigoare la 1 Octombrie
20112. În comparaţie cu Codul Civil din 18643 (”CC”)
actualmente în vigoare, NCC marchează cea mai
importantă modificare a CC de la publicarea sa
din 1864. Ținând cont de noutatea unora dintre
reglementărilor legale introduse de NCC şi de
impactul pe care acestea l-ar putea avea cu privire la
dezvoltarea unui parc eolian, în cuprinsul prezentului
document sunt menţionate principalele modificări
introduse de NCC, cu limitare însă la aspectele
cuprinse mai jos.
Romania’s New Civil Code1 (“NCC”) was approved in
2009 and is expected to enter into force on 1 October
20112. Compared with the Civil Code of 18643 (“ACC”)
currently in force, the NCC marks the most extensive
amendment of the ACC since its first publication in
1864. Due to the novelty of real estate related legal
provisions and the impact they might have on the
development of a wind farm project, we provide a
summary of the main amendments created by the
NCC with respect to the matters mentioned below.
Dreptul de a dispune de proprietate
Right to dispose of real property
Primul pas în implementarea unui proiect de investiţii
pentru un parc eolian îl reprezintă obţinerea terenului
necesar amplasării parcului eolian. Conform dreptului
românesc, pentru construcţia oricărei capacităţi
energetice este necesară obţinerea unei autorizaţii de
construire. Această autorizaţie de construire se acordă
doar în baza unui drept real asupra terenului pe care
urmează a fi construită capacitatea energetică. Astfel,
investitorii care doresc să dezvolte un parc eolian
în România, au în general două modalităţi pentru
dobândirea dreptului real solicitat în vederea emiterii
autorizaţiei de construire: (i) obţinerea dreptului de
proprietate asupra terenului sau (ii) obţinerea unui
drept similar de folosinţă, denumit de către doctrină
„drept de superficie”.
The first stage when implementing an investment
project is obtaining the land on which to erect a
wind farm. Under Romanian law, a building permit
is needed to build any facility for the production of
energy. The building permit is granted only if a
specific real right to the land on which the wind farm
is to be erected is proved. Under Romanian law
there are generally two ways for investors to hold the
specific in rem right required for a building permit: (i)
an ownership title to the land or (ii) a similar right of
use, which under Romanian Law is embodied in the
so-called “superficies right” (drept de superficie).
Dreptul de proprietate
Ownership right
Conform dreptului românesc, titularul dreptului de
proprietate dispune de un drept absolut de a folosi şi
de a dispune de proprietatea sa, fără limitare în timp.
Acest drept îl include şi pe acela de a dispune de
proprietate prin edificarea unor construcţii-structuri
pe aceasta.
Dacă în prezent dreptul de proprietate poate fi dovedit
prin orice înscris ce atestă proprietatea, NCC prevede
că dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor
înscrise în cartea funciară, se va face cu extrasul de
The ownership right under Romanian law offers the
owner an absolute right to use, encumber and sell
the real property without limitation in time. This also
includes the right to build on the real property.
Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
511, din 24 Iulie 2009
Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409, din 10 Iunie 2011
3
Republicat în Broşura din 26 Iulie 1993
Law No. 287/2009 on the civil code, published with Part I of the Official Gazette in Romania,
No. 511 dated 24 July 2009.
Law No. 71/2011 regarding the implementation of Law No. 287/2009 on the civil code, published with Part I of the Official Gazette, No. 409 dated 10 June 2011
3
Republished in Brochure dated 26 July 1993.
1
2
12
While currently an ownership right may be proved
by way of any attesting ownership documents, the
NCC provides that the proof of ownership right to real
estate subject to registration with the Land
1
2
1.1.2
carte funciară4.
Dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în România este în prezent limitată persoanelor
fizice sau juridice române. Cu toate acestea, străinii
pot deţine în România dreptul de proprietate asupra
terenurilor prin intermediul unei societăţi înregistrate
în România.
Register shall be made with the excerpt from the
Land Register4.
Direct access to ownership right to lands is currently
limited to Romanian individuals or entities.
Nevertheless, foreigners can hold ownership title to
lands through a company registered in Romania.
Dreptul de superficie
Superficies right
Dreptul de superficie constă în:
1. dreptul de a construi o clădire precum și orice
alt tip de structură pe deasupra sau în subsolul
terenului deţinut în proprietate de altă persoană;
2. dreptul de proprietate asupra clădirii sau oricărui
alt tip de structură şi
3. dreptul de folosinţă asupra terenului pe care se
află clădirea sau structura. Dreptul de superficie
permite separarea între dreptul de proprietate
asupra terenului şi dreptul de proprietate
asupra clădirii ori asupra altei structuri ridicate
pe deasupra sau în subsolul terenului aflat în
proprietatea altei persoane.
Un drept de superficie se constituie de regulă în
baza unui contract încheiat pentru validitate, în formă
autentică.
Iniţial o creaţie a doctrinei şi a jurisprudenţei, dreptul
de superficie este acum exhaustiv reglementat de
NCC. Dacă în prezent un drept de superficie poate
fi stabilit pe perioadă nedeterminată, NCC limitează
durata acestui drept la maximum 99 de ani, cu
posibilitatea de prelungire.
În ciuda tuturor similitudinilor cu dreptul de proprietate
asupra terenurilor, nu sunt impuse restricţii străinilor
cu privire la dobândirea unui drept de superficie
asupra terenurilor în România.
A superficies right consists of:
1. the right to erect a building or other kind of
structure on or under the land owned by another
person;
2. the ownership right over the building or other type
of structure; and
3. the right to use the land pertaining to the building
(drept de folosinta). The superficies right allows
for separation of the ownership to the land and
the ownership to the buildings or other kind of
structures erected on or under the land that is
somebody else’s property.
de
1.1.2.1 Dreptul
(locaţiune)
1.1.3
superficie vs. dreptul de folosinţă
A superficies right may be established by way of
agreement executed in notarised form for validity
purposes, under sanction of nullity.
Although initially a creation of legal scholars and the
courts of law, the superficies right is now exhaustively
regulated under the NCC. While currently a superficies
right may be established for an undetermined period
of time, the NCC limits its time period to a maximum
of 99 years, with a prolongation option.
Despite all legal similarities with the ownership right
over land, foreigners are in no way restricted from
directly holding such superficies rights.
Superficies right vs. right of use (lease)
Orice drept de superficie include dreptul de a folosi
suprafaţa de teren afectată de dreptul de superficie.
Dacă proprietarul unui teren acordă unui terţ dreptul
de folosinţă în baza unui contract de locaţiune ori
în baza altei convenţii, terţului nu îi va fi permis,
din punct de vedere legal, să construiască pe acel
teren. Cu alte cuvinte, autorităţile competente nu vor
emite autorizaţie de construire în baza unui drept de
folosinţă, obţinut în baza unui contract de locaţiune.
Any superficies right includes a right of use over the
plot of land on which the superficies right is granted.
If the owner of a piece of land grants to a third party
only the right of use through a letting/lease or other
kind of agreement, the third party will not be allowed
from a legal point of view to build any permanent
structure on that land. A third party whose right of use
of the land is only based on a letting/lease agreement
will not be granted permits to build on that land.
Uzufructul
Usufruct
Potrivit legii române, uzufructul este dreptul cuiva
de a se folosi şi de a se bucura de proprietatea care
aparţine altei persoane, atât timp cât nu se aduce
atingere substanţei proprietății. Uzufructul este un
drept real asupra proprietăţii altuia, limitat ca durată.
Pursuant to Romanian law, the usufruct is the legal
right to use and derive profit or benefit from property
that belongs to another person, as long as the
substance of the property is preserved.
The usufruct is a real right of limited duration on the
property of another.
The holder of a usufruct, known as the usufructuary,
has the right to use and enjoy the property, as well
as the right to receive profits from the fruits of the
property.
Titularul unui uzufruct, cunoscut ca şi uzufructuar, are
dreptul de a folosi şi de a se bucura de bun, şi, de
asemenea, de a obţine profit din fructele bunului.
Uzufructul poate fi constituit prin convenţie încheiată,
pentru validitate, în formă autentică.
Această prevedere va fi aplicabilă doar după încheierea lucrărilor cadastrale pentru fiecare
unitate administrativ - teritorială.
4
This provision shall be applicable only after completion of the cadastral works for each
administrative-territorial unit.
4
13
1.1.4
Drepturile convenţionale şi legale de uz şi
servitute
Conventional and statutory right of usage and
easements
Dreptul de uz este similar cu cel de uzufruct, așa cum
este el descris mai sus. Titularul dreptului de uz are
dreptul de a folosi şi de a se bucura de bunul afectat,
precum şi dreptul de a culege fructele bunului însă
doar în limitele necesare lui şi familiei sale.
Dreptul de servitute facilitează beneficiarului dreptul
de acces pe proprietatea deţinută de altă persoană.
Pentru accesul la parcul eolian, în timpul şi după
finalizarea lucrărilor de construcţie, ori pentru traseul
reţelelor electrice care traversează proprietatea
terţilor, dezvoltatorul trebuie să deţină servituţi pe
terenurile afectate de căile de acces sau de reţelele
electrice.
Constituirea servituţilor de trecere este valabilă doar
dacă beneficiarul obţine în acest scop un certificat de
urbanism. Potrivit CC servitutea se stinge prin neuz
timp de 30 de ani. NCC prevede o perioadă de neuz
de 10 ani care duce la stingerea servituţii5.
Dreptul de uz şi de servitute pot fi constituite (i) prin
încheierea unui contract în formă autentică sau
(ii) în baza legii, în funcţie de stadiul de dezvoltare
al parcului eolian. Trebuie făcută distincţie între
stadiul de dezvoltare al parcului eolian înainte şi
după obţinerea autorizaţiei de înfiinţare. Înainte de
obţinerea autorizaţiei de înfiinţare, dezvoltatorul
poate beneficia de drepturile de uz şi servitute doar
în baza unui contract în formă autentică încheiat cu
proprietarul terenului afectat. Dezvoltatorul poate
beneficia prin lege de drepturile menţionate doar
după obţinerea autorizaţiei de înfiinţare.
Drepturile de uz şi de servitute acordate în baza
legii sunt prevăzute în Legea Energiei Electrice nr.
13/20076 (Legea Energiei), care acordă dezvoltatorului
drepturi de uz şi servitute asupra terenurilor aflate
în vecinătatea capacităţilor energetice. Exercitarea
drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor
statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale
afectate de capacităţile energetice se realizează cu
titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, în timp
ce pentru exercitarea drepturilor de uz şi servitute
asupra terenurilor aflate în proprietatea privată legea
prevede reguli speciale,detaliate mai jos.
The right of usage is quite similar to the usufruct as
described above. The difference between the right of
usage and the usufruct consists of the fact that the
holder of the right of usage has the right to use and
enjoy the affected property, as well as the right to
receive profits from the fruits of the property within
the limits required for himself and his family.
The easement right enables the beneficiary to have
access to the property held by another person.
For access to the wind farm during and after the
finalisation of the construction works of the wind farm
or for the route of the electric cables that cross third
parties’ properties, the investor must hold easements
on the lands crossed by the access ways or the
cables.
The establishment of passage easements is valid only
if the beneficiary first obtains an urbanism certificate.
Pursuant to the ACC the easement extinguishes for
30 years of non-use. The NCC provides a period of
non-use of ten years in order for the easement to
terminate5.
The rights of usage or the easements may be
established (i) by executing a private notarised
agreement or (ii) by virtue of law, depending on the
stage of development of the wind farm. A distinction
must be made between the stage of development of
the wind farm prior to and after obtaining the settingup authorisation. Prior to obtaining the setting-up
authorisation, the developer may benefit from the
right of usage or easements only by executing private
notarised agreements. The developer may benefit
by virtue of law from the mentioned rights only after
obtaining the setting-up authorisation.
The rights of usage or the easements granted by
virtue of law are regulated by Law No. 13/2007
on energy6 (the “Energy Law”), which grants the
developer certain rights of usage or easements over
the surrounding plots of land in order to be able to
economically exploit the wind farm. Such rights
affecting land owned by the State and local authorities
are granted free-of-charge, while those affecting third
owners’ properties follow specific rules stipulated by
law, as detailed below.
drepturilor de uz şi servitute asupra
1.1.4.1 Exercitarea
terenurilor aflate în proprietatea privată a terţilor,
Exercise of easement and usage rights over third
owners’ properties, as provided under the Energy
Law and GD 135
Pentru a stabili termenii şi condiţiile în care
dezvoltatorul poate exercita drepturile legale de
uz şi servitute, proprietarii terenurilor afectate
de aceste drepturi pot solicita dezvoltatorului să
încheie convenţia-cadru, așa cum este aprobată în
anexa la Hotărârea de Guvern nr. 135/20117 („HG
135”). Durata convenţiei va acoperi de principiu atât
perioada necesară executării capacităţii energetice,
In order to set the terms and conditions under which
the developer may exercise the statutory rights of
usage and easements, the owners of affected private
lands may request the developer to execute the
framework agreement as approved in the annex to
Governmental Decision No. 135/20117 (“GD 135”)
GD 135. The duration of the agreement will cover, in
principle, the necessary period required to erect the
5
Această modalitate de stingere se va aplica doar drepturilor de uzufruct constituite după
intrarea în vigoare a NCC, respectiv 1 Octombrie 2011.
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 51, din data de 23.01.2007
7
Hotărârea de Guvern nr 135/2011 pentru aprobarea regulilor procedurale privind condițiile şi
termenii referitori la durata, conținutul şi limitele de exercitare a drepturilor de uz şi servitute
asupra proprietăţilor private afectate de capacităţile energetice, a convenţiei-cadru, precum şi
a regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor şi a despăgubirilor si
a modului de plată a acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 236, din
05.04.2011.
5
6
6
conform Legii Energiei şi Hotărârii de Guvern
nr. 135
14
This termination reason will apply only to those usufructs established after the entry into force
of NCC, namely 1 October 2011.
Published in Official Gazette, I Part, No. 51 dated 23 January 2007
7
Governmental Decision No. 135/2011 for approving the procedural rules on conditions and
terms of duration, content and limits of rights of usage and easement rights over private properties affected by energy capacities, the framework – agreement, as well as for determining the
amount of compensations and indemnities and the payment method thereof, published with Part
I of the Official Gazette of Romania No. 236 dated 5 April 2011.
1.2
cât şi perioada ulterioară de întreținere şi funcţionare
a capacităţii energetice.
În toate cazurile în care se vor încheia astfel de
convenţii, cuantumul maxim al indemnizaţiei la care
sunt îndreptăţiţi proprietarii în schimbul afectării
terenurilor private se va stabili prin negociere, cel
mult la nivelul chiriei minime pe mp stabilite pentru
folosinţa unui teren din aceeaşi categorie de către
administraţia publică locală în a cărei rază teritorială
se află terenul şi se calculează numai pentru
suprafaţa de teren ce urmează a fi efectiv afectată de
exercitarea drepturilor de uz si servitute. În situaţia în
care la nivelul administraţiei publice locale în a cărei
rază teritorială se află terenul nu există stabilit un
nivel al chiriei minime pe mp, întinderea indemnizaţiei
va fi determinată de către un evaluator autorizat în
condiţiile legii, ales de comun acord de către părţi, al
cărui onorariu va fi acoperit de dezvoltator.
Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea
drepturilor de uz şi servitute vor fi despăgubiţi
pentru prejudiciile cauzate de realizarea capacităţii
energetice, prejudicii ce vor fi evaluate avându-se
învedere anumite criterii (e.g. suprafaţa de teren
afectată de lucrările prevăzute în convenţie; tipurile
de culturi şi plantaţii existente la data încheierii
convenţiei pe terenul afectat; valoarea producţiei
afectate de lucrările efectuate de dezvoltator; etc.)
Dreptul la compensaţie nu afectează dreptul
proprietarului mai sus menţionat de a primi
indemnizaţia.
Conform HG 135 şi Legii Energiei, proprietarii
terenurilor afectate au opţiunea de a solicita
încheierea unui nou contract, care să aibă forma şi
conţinutul convenţiei aprobate de HG 135. Conform
art. 16 alin. 7 din Legea Energiei, titularii de autorizaţii
şi licenţe sunt obligaţi să procedeze la încheierea
Convenţiei-cadru în termen de maximum 30 de zile de
la solicitarea proprietarilor afectaţi. Cu toate acestea,
nici HG 135, nici Legea Energiei nu prevăd (i) o
sancţiune în cazul în care dezvoltatorii nu răspund
cererii proprietarilor de terenuri, sau nu sunt de acord
cu modificările contractului care este deja în vigoare
sau (ii) un termen legal în care proprietarii de terenuri
pot solicita încheierea contractului.
wind farm, as well as the necessary period required
for the maintenance and operation of the wind farm.
In all cases where agreements will be executed, the
maximum amount of compensation to be paid to the
owners is to be established by way of negotiation, but
not higher than the level of minimum rent established
by the local fiscal authority per sqm of land having
the same category, and shall be calculated only for
the surface of land directly affected by the rights of
usage and easement rights. Where no minimum
rent is established by the local fiscal authority, the
amount of compensation is to be determined by an
authorised expert chosen by the parties and payed
by the developer.
Cartea funciară în România
Romanian Land Register
Opozabilitatea/transferul drepturilor reale menţionate
mai sus este strâns legată de sistemul cărţii funciare.
Sub actualul sistem al cărţii funciare, orice constituire,
transfer sau limitare a drepturilor cu privire la imobile
operează între părţi, ca regulă, prin semnarea
contractului, respectiv a actului de transfer. Lipsa
înregistrării ulterioare a acestor contracte sau acte
de transfer nu împiedică transferul dreptului de
proprietate sau constituirea altor drepturi reale; cu
toate acestea, un astfel de transfer sau constituire de
drepturi nu vor fi opozabile terţilor decât în momentul
înregistrării în cartea funciară, cu anumite excepţii.
In relation to the above-mentioned real rights,
opposability/transfer of said rights is also important.
Under the current Land Register system any grant,
transfer or limitation of rights pertaining to real property
is generally effective between the parties upon
signing the underlying agreement, e.g., a transfer
deed. The lack of registration following execution of
a transfer deed does not prevent ownership transfer
or establishment of other real rights; however, this
transfer will not be binding in respect of third-party
interests until registration with the Land Register.
Sistemul cărţii funciare va suferi o serie de modificări
introduse de NCC. Potrivit NCC, înscrierile în cartea
funciară vor avea efect constitutiv de drepturi, în
sensul în care drepturile reale asupra imobilelor
cuprinse în cartea funciară se vor dobândi, atât
între părţi, cât şi faţă de terţi, numai prin înscrierea
The Romanian Land Register system will change
once with the entry into force of the NCC. Pursuant to
the NCC, the entries in the Land Register will have
a constitutive effect and real rights will not be transferred prior to their legal registration with the Land
Register. Rights will rank according to the date, hour
The owners of lands affected will be indemnified for
any damages caused by the wind farm determined
with consideration to aseries of criteria (e.g. the
surface of land affected by the works agreed
upon under the agreement; the types of culture
and plantation existing on the affected land at
the execution date of the agreement;the value of
production affected by the works performed by the
developer; etc.). The compensation right does not
affect the above-mentioned owners’ right to receive
the indemnification.
Pursuant to GD 135 and the Energy Law, the owners
of the affected lands have the option to request for
a new contract observing the form and content of
the agreement approved by GD 135 to be executed
with the developer. According to Article 16 (7) of the
Energy Law, the holders of licences and setting-up
authorisations are bound to execute the agreement
no later than 30 days after the affected land owners’
request. However, neither GD 135 nor the Energy
Law provide (i) a sanction in case developers do not
reply to the land owners’ request or do not agree on
the amendment of the already in-force agreement or
(ii) if a legal deadline is to be met by the land owners
in order to request the execution of the agreement.
15
1.3
lor în cartea funciară. Înscrierile în cartea funciară
îşi vor produce efectele de la data înregistrării
cererilor, ţinându-se însă cont de data, ora şi minutul
înregistrării acestora8.
and minute of their registration applications8.
Situaţii care ar putea împiedica/întârzia investiţia
Issues that might impede/delay the investment
process
Public property
1.3.1 Proprietatea publică
Conform dreptului românesc, imobilele deţinute de
stat şi unităţile administrativ-teritoriale fac parte din
două categorii: cele care aparţin domeniului public şi
cele ce aparţin domeniului privat.
Importanţa de a şti în care dintre aceste categorii este
inclus terenul necesar pentru construcţia capacităţii
energetice determină tipul de contract în baza căruia
terenul poate fi asigurat pentru dezvoltarea parcului
eolian, având în vedere că terenurile deţinute
în proprietate publică pot fi obţinute în vederea
exploatării într-un astfel de scop în baza unui contract
de concesiune.
Întrebarea „cum” îşi pot alege statul sau unităţile
administrativ-teritoriale
partenerii
contractuali
când acordă drepturi asupra terenurilor deţinute
în proprietate este un subiect sensibil. Vânzarea,
concesiunea sau închirierea unor terenuri din
domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, sunt supuse procedurilor de
licitaţie publică. Detaliile unor astfel de proceduri nu
au fost până în prezent complet clarificate; legea,
doctrina sau jurisprudenţa nu oferă un set de reguli
clare cu privire la modalitatea în care autorităţile
publice trebuie să organizeze astfel de proceduri de
licitaţie. Cu toate acestea, dacă o autoritate publică
acordă unui terţ drepturi asupra unui teren deţinut
în proprietate publică sau privată fără organizarea
unei licitaţii publice în acest sens, contractul astfel
încheiat poate fi anulat de către instanţa de judecată.
Această anulare ar produce o serie de efecte negative
asupra proprietăţii structurilor construite pe teren şi
chiar asupra autorizaţiilor şi avizelor emise pentru
construirea şi operarea parcului eolian.
1.3.2 Cereri de restituire/ litigii cu privire la terenuri
Under Romanian law, immovable goods held by the
State and local authorities can be of two categories:
they can belong to the public domain or to the private
domain (domeniul public sau privat).
The importance of knowing in which category the land
needed for a wind farm project falls into lays with the
type of agreement the land can be secured with for a
project as land in public domain can only be obtained
subject to a concession agreement.
The question of “how” the local authorities can choose
their contract partners when granting rights over land
is a very sensitive aspect. The sale, concession or
leasing of the plots of land, part of the public or private
domain of a town or village, are subject to a public
tender procedure. The details of such procedures are
not yet completely clarified; neither the statutes nor
the legal writings nor the case law provide a reliable
set of rules as to how the local authorities should
conduct such a public tender procedure. However,
if the local authority grants rights to land to a party
without conducting a public tender, the contract
concluded with such a party may be declared null and
void. This would have a series of adverse effects on
the ownership over the structures built on the land
and even on the authorisations and permits issued for
the building and operation of the wind farm.
Restitution claims/litigations affecting the lands
În perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,uneori
în baza unor legi, precum și parţial fără vreobază legală,
statul român a confiscat / naţionalizat /expropriat
anumite imobile fără a plăti respectivilorproprietari
despăgubiri (corespunzătoare). Pentrua remedia
aceste anormalităţi şi a facilita accesulasupra
terenurilor proprietate privată, statul român a
adoptat o serie de legi cum ar fi Legea nr. 18/19919,
Legea nr. 1/200010, Legea nr. 10/200111, pentru
reglementarea proprietăţii private asupra terenurilor.
Pe baza acestor legi, persoanele fizice au putut
prezenta cereri de restituire solicitând reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor deţinute
personal sau de către ascendenţii lor înainte de a fi
In the period 6 March 1945 to 22 December 1989,
the Romanian State confiscated/nationalised/
expropriated real estate property without paying
adequate compensation to the owners, partly on
the basis of enacted laws, partly without any legal
basis. In order to correct such abnormalities and to
open up access to private property over land, the
Romanian State enacted several laws, such as laws
Nos. 18/19919, 1/200010 and 10/200111, as means
to regulate private ownership over land. Based on
these laws, individuals were able to file restitution
claims requesting the reinstatement (reconstituire)
of ownership titles to land owned by them or their
ancestors prior to expropriation by the State. At the
Prevederile NCC se vor aplica doar acelor contracte încheiate/drepturi constituite după
intrarea în vigoare a NCC, respectiv 1 Octombrie 2011, şi doar după ce lucrările cadastrale vor
fi încheiate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.
9
Legea nr. 18/1991 asupra fondului funciar, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1, din
5 Ianuarie1998.
10
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole
şi forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997, publicată în
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8, din 12 Ianuarie 1998.
11
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 Martie
1945 – 22 Decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798, din 2 Septembrie
2005.
8
8
16
These provisions of the NCC will apply only to those agreements executed /rights established
after the entry into force of the NCC, namely 1 October 2011, and only after the completion of
the cadastral works for each administrative-territorial unit.
9
Law No 18/1991 on agricultural land, published with Part I of the Official Gazette No. 1 dated
5 January 1998.
10
Law No. 1/2000 regarding the reinstatement of the ownership right over the agricultural
lands and forest lands, requested as per provisions of Law No. 18/199 and Law No. 169/1997,
published with Part I of the Official Gazette No. 8 dated 12 January 2000.
11
Law No. 10/2001 on the legal regime of the immovable abusively taken over in the period
between 6 March 1945 and 22 December 1989, republished with Part I of the official Gazette
No. 798 dated 2 September 2005.
expropriate de către statul român. În acelaşi timp, la
cererea persoanelor fizice private sau societăţilor/
asocierilor, au fost acordate în proprietate terenuri în
baza constituirii dreptului de proprietate.
same time, land was distributed on request to private
individuals or corporations by means of instatement
(constituire) of titles to land.
Cu toate că perioada pentru depunerea cererilor
de restituire a expirat (30 Noiembrie 2005), foştii
proprietari care pot dovedi un titlu mai puternic (mai
vechi) asupra unui teren pot contesta titlurile de
proprietate înregistrate în prezent.
Având în vedere că este imposibil de identificat toate
exproprierile/naţionalizările făcute în perioada 19451989 (e.g. din lipsa unor înregistrări corespunzătoare,
din cauza efectuării unor dezmembrări sau alipiri
ale terenurilor, etc.), pentru a evita riscuri viitoare
care ar putea întârzia investiţia, sunt recomandabile
investigaţii oficiale la autorităţile locale competente în
cauză (cu privire la cererile de restituire înregistrate/
depuse).
Aceleaşi investigaţii sunt recomandate pentru a
verifica dacă terenurile sunt afectate de litigii care
ar putea avea un potenţial impact asupra dezvoltării
parcului eolian.
Although the time period for initiating restitution claims
has expired (30 November 2005), former owners that
can prove a stronger, i.e., older, title to a particular
land may challenge currently registered titles.
Since it is impossible to track down all expropriations/
nationalisations made in the period 1945 through 1989
(e.g., due to the lack of proper records, detachments
and mergers of concerned plots, etc.), in order to avoid
future risks that might delay the investment process,
official inquiries with the relevant local councils are
recommended (with a view to restitution claims filed/
deposited).
1.3.3 Constituirea titlului de proprietate; interdicţii
La îndeplinirea anumitor condiţii preliminare,
anumitor persoane li s-a acordat drept de proprietate
privată asupra terenurilor prin constituirea dreptului
de proprietate, chiar dacă nu fuseseră expropriaţi
în perioada comunistă. Potrivit art. 32 din Legea nr
18/1991 asupra fondului funciar, persoanelor cărora li
s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor
le este interzis să vândă sau să transfere dreptul de
proprietate asupra terenurilor respective timp de 10
ani calculaţi de la începutul anului următor anului
în care s-a înregistrat proprietatea. NCC a abrogat
interdicţia de înstrăinare menţionată anterior.
Încălcarea acestor interdicţii este sancţionată cu
nulitatea absolută a actelor de înstrăinare, iar
constatarea nulităţii poate fi cerută în justiţie de către
primărie, prefectură, procuror, precum şi de către
orice altă persoană interesată.
Pentru a aprecia dacă această interdicţie a fost
respectată, trebuie urmărit momentul de la care
interdicţia de înstrăinare începe să curgă. Art. 32
al Legii nr. 18/1991 prevede că termenul va începe
să curgă la începutul anului următor anului în care
s-a făcut „înregistrarea” proprietăţii. Doctrina conţine
numeroase interpretări ale termenului „înregistrare”
şi implicit, ale datei la care interdicţia de înstrăinare
începe să curgă. Riscul cu privire la acest aspect
trebuie evaluat individual în fiecare proiect.
1.3.4 Regimul monumentelor istorice
The same inquiries are recommended in order to
verify whether the lands are affected by other
litigations that might have a potential impact on the
development of the wind farm.
Instatement of ownership title; restrictions
Subject to certain preconditions, persons were
granted access to private property over land by
means of instatement of titles to land, even if they
had not been expropriated during the Communist
era. Pursuant to Article 32 Law No. 18/1991 on land
resources, certain persons whose ownership right
to a plot of land has been instated (“constituit” – as
opposed to reinstated, “reconstituit”) are not allowed
to sell or otherwise transfer their ownership right to
the respective plot for a period of ten years calculated
as of the beginning of the year subsequent to the year
when their ownership was registered. NCC abolished
the aforementioned alienation prohibition.
Breach of such prohibition results in absolutely null
and void transfer documents (e.g., null and void
purchase agreement) nullity that may be asserted at
any time by the mayoralty, prefect and prosecutor, as
well as by any interested person.
In order to assess whether the prohibition has been
observed, attention must be paid to the date when
the prohibition term starts to run. As Article 32 of Law
No. 18/1991 stipulates that the term shall run as of
the beginning of the year following “registration” of
ownership, various interpretations of the meaning of
the term “registration” and, implicitly, of the date when
the prohibition term starts to run where developed
by the legal scholars. The risks regarding this term
should be assessed in each project individually.
Historical monument status
Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor
istorice12 defineşte monumentele istorice drept
imobile, construcţii şi terenuri13 situate pe teritoriul
României, semnificative pentru istoria, cultura şi
civilizaţia naţională şi universală.
Law No. 422/2001 on protection of historical
monuments12 defines a historical monument as
constructions and lands13 situated in Romania that
are significant for Romanian (and universal) history,
culture and civilisation.
12
Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 938 din 20 Noiembrie 2006
Cu toate că această dispoziţie legală poate fi interpretată ca aplicându-se doar terenurilor
aferente construcţiilor clasificate ca monumente istorice, în practică autorităţile locale au considerat şi parcele de teren libere ca fiind monumente istorice.
12
13
13
Published with Part I of the Official Gazette No. 938 dated 20 November 2006.
Although this provision may well be interpreted as only applying to land corresponding to
constructions designated as historical monuments, in practice local authorities have also considered empty plots of land (agricultural) as historical monuments.
17
În conformitate cu art. 4 alin. 4 al Legii nr. 422/2001,
titlurile unor proprietăţi clasificate ca monumente
istorice pot fi transferate de proprietarii de drept
privat doar cu respectarea dreptului de preemţiune
al statului român de a cumpăra astfel de proprietăţi.
Actele de transfer încheiate cu nerespectarea acestui
drept de preemţiune al statului sunt nule absolut.
Constatarea nulităţii poate fi invocată oricând, de
către orice persoană interesată.
Pentru a evita acest risc, este recomandabilă
obţinerea unei adrese oficiale de la Departamentul
de Cultură, Culte Religioase şi Patrimoniu Cultural
Naţional şi de la Ministerul Român al Culturii şi
Cultelor cu privire la situaţia terenurilor.
1.3.5 Regimul arheologic
Proprietarii terenurilor localizate în perimetrul
unor situri arheologice, astfel cum sunt definite de
Ordonanţa de Guvern nr. 43/200014 trebuie să respecte
restricţii special prevăzute, în scopul de a proteja şi
recupera patrimoniul arheologic. Dacă pe terenurile
respective sunt necesare lucrări arheologice, orice
altă activitate va fi suspendată până la executarea
şi încheierea cercetărilor arheologice, în baza unui
certificat de descărcare de sarcină arheologică.
Efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile
arheologice, în absenţa certificatului de descărcare
de sarcină arheologică, ca şi desfiinţarea, distrugerea
parţială sau degradarea siturilor arheologice constituie
infracţiune şi se pedepseşte prin lege. Pentru
evitarea unor astfel de riscuri, este recomandabilă
obţinerea unor documente oficiale care atestă situaţia
arheologică a terenurilor.
1.3.6 Lipsa certificatului de urbanism
1.4
In accordance with Article 4, paragraph 4 of Law
No. 422/2001, title to property listed as a historical
monument may only be transferred by private owners
with due observance of the Romanian State’s preemption right to purchase such property. Transfer
documents concluded in breach of such legal provision
are null and void. The nullity may be brought up in
court at any time, by any interested person. In order
to avoid this risk, requesting an official inquiry from
the Department for Culture, Religious Denominations
and National Cultural Patrimony and the Romanian
Ministry for Culture and Religious Denominations is
recommended.
Archaeological status
The owner of land located within the perimeter of
archaeological sites, as defined by Government
Ordinance No. 43/200014, must observe specific
regulations concerning restrictions for the purpose of
protecting and recuperating archaeological patrimony.
Should archaeological works be required in a specific
area, any other activity shall be suspended until
the performance and termination of archaeological
investigations, as evidenced by a certificate for
archaeological clearance.Performance of works that
may affect the archaeological sites, in the absence
of the certificate for archaeological clearance, as well
as destruction or damage done to archaeological
sites constitutes a criminal offence and is punishable
by law. In order to avoid such risks, documents
evidencing the archaeological status of the lands
should be obtained.
Legea nr. 350/2011 privind amenajarea teritoriului
şi urbanismul15 prevede la art. 29 alin. 2 ca fiind
obligatorie obţinerea unui certificat de urbanism
pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de
comasare, respectiv de dezmembrare a bunurilor
imobile în cel puţin trei parcele. Art. 6 al Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de construcţii16 prevede necesitatea emiterii unui
certificat de urbanism pentru operaţiunile notariale ce
au ca obiect (i) dezmembrări ori comasări de parcele
solicitate în scopul realizării de lucrări de construcţii,
precum şi (ii) constituirea unei servituţi de trecere
cu privire la un imobil. Astfel de operaţiuni juridice
executate în lipsa certificatului de urbanism sunt
lovite de nulitate absolută.
Lack of urbanism certificate
(certificat de urbanism)
Law No. 350/2001 on land development and
urbanism15 provides under Article 29 paragraph 2 that
it is mandatory to obtain an urbanism certificate prior
to the unification of two or several plots of land, as
well as for the partition of a plot of land into three or
more plots of land. Under Article 6 of Law No. 50/1991
on the authorisation for execution of construction
works16, a city planning certificate must be issued for
all notarised deeds related to real estates, whenever
these deeds have as an object (i) the partitioning
or unification of plots for the purpose of performing
construction works or (ii) the establishment of
easements of passage. The performance of any
such deeds in the absence of an urbanism certificate
triggers their absolute nullity.
Evaluarea potenţialului eolian
Wind assessment
Autorităţile române au întocmit hărţi eoliene valabile
pentru teritoriul României, punându-le la dispoziţia
publicului. Aceste hărţi au mai degrabă un caracter
general, fiind necesară o evaluare a potenţialului
eolian în aria în care urmează a se construi centrala
eoliană. Dezvoltatorii monitorizează în general
potenţialul de vânt cu cel puţin un an înainte de
Wind maps for Romania have been drawn up by
authorities and are available to the public. They
are rather general, however; hence an assessment
of the wind potential in the area where the wind
farm will be built is required. Developers generally
monitor wind potential for at least one year before
commencing construction. The duration of monitoring
OG 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca
zone de interes naţional, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 951 din 24 Noiembrie 2006.
15
Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 373 din 10 Iulie 2001.
16
Publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 933 din 13 Octombrie 2004.
14
14
18
15
16
Published with Part I of the Official Gazette No. 951 dated 24 November 2006.
Published with Part I of the Official Gazette No. 373 dated 10 July 2001.
Published with Part I of the Official Gazette No. 933 dated 13 October 2004.
1.5
1.6
începerea construcţiei. Durata monitorizării şi caracteristicile echipamentului de monitorizare trebuie alese
cu atenţie, în special dacă în proiect urmează să fie
implicate instituţii financiare, întrucât acestea tind să
impună cerinţe specifice.
Echipamentul de monitorizare – anemometre - poate
fi instalat ulterior urmării procedurii de obţinere a
autorizaţiei de construire, care este similară cu aceea
necesară pentru centrala eoliană, după cum este
detaliat în cele ce urmează.
and the characteristics of monitoring equipment
should be carefully considered, especially if financing
institutions will be involved in the project, as they tend
to have specific requirements.
Monitoring equipment – wind masts – may be installed
after undergoing a permit process for construction,
which is similar to the one for the wind farm itself, as
discussed below.
Autorizaţia de construire
Building Permit
Pentru construirea unui parc eolian este necesară o
autorizaţie de construire, indiferent de capacitatea
instalată.
În general, administraţia publică locală are
competenţa de a emite autorizaţii de construire
pentru parcurile eoliene construite pe teritoriul său
administrativ. Cu toate acestea, în cazul în care
parcul eolian este localizat (i) pe teritoriul mai multor
unităţi administrativ-teritoriale (oraş/comună); sau (ii)
în extravilanul unei comune care nu are organizată o
structură specializată, autorizaţia de construire va fi
emisă de către preşedintele Consiliului Judeţean, cu
acordul primarului oraşului sau al comunei respective.
The construction of a wind park always requires a
building permit, irrespective of its installed capacity.
Autorizaţia de construire se emite în 30 de zile de la
data depunerii documentaţiei complete la autoritatea
competentă. Procesul de obţinere a documentaţiei
complete necesită diferite alte autorizaţii şi acorduri
care diferă în funcţie de amplasament (de exemplu,
certificat de urbanism, acord de mediu, avizul autorităţii
aeronautice, aviz arheologic, avize pentru scoaterea
din circuitul agricol), precum şi documentaţie tehnică
specifică şi drepturi reale asupra terenului aferent
proiectului. Din aceste motive, durata procesului de
autorizare va depinde de caracteristicile proiectului,
cum ar fi amplasamentul sau capacitatea instalată.
The building permit is issued within 30 days upon
submitting the complete documentation to the
competent authority. The process of obtaining the
complete documentation requires various other
permits and approvals that will vary depending on
the location (e.g., urbanism certificate, environmental
approval, approval from the aeronautical authority,
archaeological approval, approvals for change
of land designation, etc.) and specific technical
documentation and real rights over the project land.
Therefore, the timeframe will depend on the features
of the project, such as location or installed capacity.
Planificare urbanistică
Zoning classification
Autorizaţia de construire poate fi emisă doar atunci
când construcţia parcului eolian este permisă prin
planul urbanistic al municipalităţii (Plan Urbanistic
General - PUG). Atunci când planificarea urbanistică
nu permite construirea unei centrale eoliene, sunt
posibile modificări prin pregătirea unui plan urbanistic pentru suprafaţa relevantă pentru proiect (Plan
Urbanistic Zonal - PUZ) sau, în anume situaţii, a unui
plan urbanistic de detaliu – PUD). Similar PUG-ului,
atât PUZ-ul, cât şi PUD-ul, se aprobă prin hotărâre
a consiliului local. În anumite cazuri, modificarea
necesită o evaluare strategică de mediu (SEA).
A building permit can only be issued if the construction
of a wind park is permitted according to the zoning
plan of the municipality (Plan Urbanistic General
- PUG). If the zoning classification does not allow
for the erection of a wind power facility, it can be
amended by preparing a zoning plan for the specific
area considered for the project (Plan Urbanistic Zonal
- PUZ) or, in certain situations, a Detailed Urban Plan
(Plan Urbanistic de Detaliu – PUD). Similarly to the
PUG, both PUZ and PUD are approved by resolution
of the local councils. In some cases, the amendment
requires the execution of a Strategic Environmental
Assessment (SEA).
The amendment of the zoning plan has to be
completed prior to issuing the building permit.
Changing the designation of the project land from
agricultural land to non-agricultural land is a condition
for obtaining the building permit. The procedure
differs depending on the surface of the land and on
other criteria (e.g., soil quality, irrigation capacities,
etc.), with the consequence that the process is more
difficult and time consuming for large surfaces of land
or for surfaces with irrigation capacities, as more
authorities get involved.
Modificarea planului urbanistic trebuie finalizată
anterior emiterii autorizaţiei de construcţie. Scoaterea
din circuitul agricol a terenului aferent proiectului este
o condiţie pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.
Procedura este diferită în funcţie de suprafaţa terenului,
precum şi în funcţie de alte criterii, cum ar fi calitatea
solului sau capacităţile de irigare, astfel încât procesul
este mai dificil şi necesită o perioadă mai îndelungată
de timp în cazul terenurilor cu suprafeţe mai mari sau în
cazul suprafeţelor cu capacităţi de irigare, întrucât vor fi
implicate mai multe autorităţi.
Generally, the local public administration is competent
to issue the building permit for those wind parks
erected on its administrative territory.
However, in cases where a wind park is located (i)
on the territory of more than one administrative unit
(town/commune); or (ii) extra muros of a commune
that does not have a specialised structure, the
building permit shall be issued by the president of the
county council, with the consent of the mayor of the
respective town or commune.
19
1.7
În cazul parcurilor eoliene, este necesară scoaterea
din circuitul agricol numai a acelor suprafeţe direct
afectate de construcţii (cum ar fi cele aferente fundaţiilor
turbinelor, staţiei de transformare, căilor de acces, liniilor
electrice).
In the case of wind parks, it will be necessary to
change the designation only for those surfaces
directly affected by constructions (such as the surface
of the foundations of the turbines, the transformer
station, access roads, electrical lines, etc.).
Prevederi cu privire la mediu
Environmental regulations
1.7.1 Evaluarea impactului asupra mediului (EIA)
Producerea de energie electrică din surse eoliene
este calificată de legislaţia română drept o activitate
cu potenţial impact semnificativ asupra mediului.
Agenţiile de mediu locale decid de la caz la caz şi
pe baza unor criterii specifice (capacitate instalată,
amplasament, emisii poluante, inclusiv poluare
fonică) dacă un parc eolian va avea impact
semnificativ asupra mediului, urmând ca în acest caz
să fie solicitată o EIA.
În general, EIA este efectuată de către agenţia de
mediu competentă. Durata necesară pentru emiterea
acordului de mediu conform legislaţiei EIA este de
45 de zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei
complete. În funcţie de proiect, întregul proces poate
dura mai mult de 12 luni.
1.7.2 Protecţia naturii și conservarea peisajului
1.8
Environmental Impact Assessment (EIA)
Wind energy generation is qualified by the Romanian
legislation as an activity with potentially significant
impact on the environment. The local environmental
agencies decide on a case-by-case basis and after
considering specific criteria (installed capacity,
location, polluting emissions, including noise)
whether a wind park will have a significant impact on
the environment, with the consequence that in such
cases an EIA shall be required. Generally, the EIA
will be conducted by the competent environmental
agency. The timeframe for the issuance of the
environmental approval (acord de mediu) in
accordance with EIA applicable regulations is 45
working days upon submission of the complete
documentation. Depending on the project, however,
the overall process may take more than 12 months.
Nature protection and landscape conservation
Protecţia naturii şi conservarea peisajului constituie
parte a procedurii EIA. Pentru proiecte eoliene
localizate în siturile Natura 2000 care nu se califică
drept proiecte cu impact semnificativ asupra mediului
(însemnând că acordul de mediu nu este necesar)
este necesar avizul Natura 2000. Avizul Natura 2000
este emis de agenţia competentă pentru protecţia
mediului.
Nature protection and landscape conservation are
part of the EIA procedure. For wind projects located
on Natura 2000 sites that do not qualify as projects
with a significant impact on the environment (meaning
that an environmental approval shall not be required)
a Natura 2000 permit (aviz natura 2000) is needed.
The Natura 2000 permit is issued by the competent
environmental protection agency.
Racordarea la reţea
Grid connection
În scopul de a racorda o centrală eoliană la reţeaua
publică, este necesară emiterea unui aviz tehnic de
racordare de către operatorul de distribuţie sau de
către operatorul de transport, după caz. Avizul tehnic
de racordare este emis pe baza studiilor de conectare
aprobate de către operatorii de reţea. Accesul poate fi
refuzat doar în cazul unei lipse de capacitate a reţelei.
With a view to connect a wind farm to the public
grid, a technical connection permit (aviz tehnic de
racordare) should be issued by the distribution system
operator or by the transmission system operator, as
applicable. The technical connection permit is issued
on the basis of connectivity studies approved by the
network operators. Access can only be denied in the
event of lack of grid capacity.
The technical connection permit is valid for 25 years,
provided that within three or six months (depending
on the voltage of the electrical lines) of the issuance
of the permit, the connection agreement is signed with
the competent network operator and the connection
fee is paid. A three or six-month extension period is
available upon request.
The connection fee represents the value of the
connection works; hence the value may be substantial.
Prior to starting construction of the connection
installations and observing the above deadlines, a
connection agreement (contract de racordare) shall
be signed with the network operator. The purpose of
the connection agreement is to determine the terms
and conditions of the construction of the connection
installations. The following documents must be
submitted to the operator:
Avizul tehnic de racordare este valabil o perioadă de
25 de ani, cu condiţia ca în trei sau 6 luni (în funcție
de tensiunea rețelei electrice) de la emiterea avizului
să fie semnat contractul de racordare cu operatorul
de reţea competent şi să fie plătit tariful de racordare.
La cerere este posibilă prelungirea acestei perioade
cu încă 3 sau 6 luni. Tariful de racordare reprezintă
valoarea lucrărilor de racordare; prin urmare, valoarea
poate fi substanţială.
Înainte de începerea construcţiei instalaţiei de
racordare şi respectând termenele limită de mai sus,
se va semna un contract de racordare cu operatorul
de reţea. Scopul contractului de racordare este de a
determina termenii şi condiţiile construcţiei instalaţiei
de racordare. Următoarele documente trebuie depuse
la operator:
20
1. copie a avizului tehnic de racordare;
2. copie a certificatului de înregistrare la Registrul
Comerţului;
3. autorizaţia de construire a parcului eolian;
4. acordurile proprietarilor de terenuri cu privire la
trecerea sau ocuparea acestora, precum şi cu
privire la exercitarea drepturilor de uz şi servitute
de către operator asupra suprafeţelor de teren
afectate de instalaţia de racordare (originale
autentificate de un notar public).
Operatorul este obligat să propună utilizatorului un
contract de racordare în termen de cel mult zece zile
calendaristice de la depunerea documentelor.
1.9
Încheierea contractului de racordare este urmată de
încheierea unui contract pentru execuția instalaţiei de
racordare între operatorul de reţea şi un terţ ce poate
fi desemnat de către utilizator.
1. copy of the technical connection permit;
2. copy of the registration certificate with the Trade
Registry;
3. building permit for the wind park;
4. approvals of the land owners to occupy or cross a
plot of land and for exercise by the operator of the
use and easement rights over the plots of land
affected by the connection installation (originals
authenticated by a notary public).
The operator is obliged to propose a draft
connection agreement to the user within maximum
ten calendar days from the submission of the
documents.
The conclusion of the connection agreement is
followed by the conclusion of an agreement for the
execution of the connection installation between
the network operator and a third party that may be
designated by the user.
Autorizaţia de înfiinţare
Setting-up authorisation
Autorizaţia de înfiinţare este independentă de
autorizaţia de construire şi este necesară pentru
capacităţi energetice cu o capacitate instalată de peste
1 MW.
Autorizaţia de înfiinţare se emite de către Autoritatea
Naţională de Reglementare în domeniul Energiei
(“ANRE”) în termen de 30 de zile calendaristice de
la depunerea documentaţiei complete şi plata taxei
corespunzătoare. Valabilitatea acestei autorizaţii se
stabileşte de către ANRE în conformitate cu durata
estimată a lucrărilor de construire şi cu complexitatea
proiectului.
Autorizaţia de înfiinţare este necesară într-o etapă
avansată a procesului de dezvoltare, şi anume după
emiterea acordului de mediu (dacă este necesar) şi a
avizului tehnic de racordare. Suplimentar, solicitantul
trebuie să pună la dispoziţie, printre altele, următoarele
documente: (i) titlul asupra terenului ; (ii) notificările
către terţii afectaţi de drepturile de uz şi servitute asupra
proprietăţii lor; (iii) o listă cu drepturile de uz şi servitute
solicitate; (iv) studiul de fezabilitate; (v) documentele
care atestă asigurarea finanţării construcţiei; (vi) planul
de amplasament al proiectului; (vii) limitele zonelor
de protecţie şi siguranţă; (viii) o specificaţie cu privire
la etapele lucrărilor de înfiinţare; şi (ix) extrase din
caietele de sarcini aferente selectării ori de copii ale
contractelor încheiate cu contractorii angajaţi.
The setting-up authorisation (autorizatie de infiintare)
is independent from the building permit and is required
for the construction of energetic capacities with an
installed capacity above 1 MW.
The setting-up authorisation is issued by the Romanian
Energy Regulatory Authority (“ANRE”) within 30
calendar days from the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding fee.
The validity term of this permit is set forth by ANRE
in accordance with the expected duration of the
construction works and the complexity of the project.
În urma obţinerii autorizaţiei de înfiinţare, parcul eolian
va beneficia de diferite drepturi legale asupra proprietăţii
terţilor necesare fazelor de dezvoltare şi construire a
parcului eolian. Ar putea fi menţionate dreptul legal de
servitute pentru liniile electrice sau dreptul legal de uz
pentru depozitarea materialelor de construcţie.
The setting-up authorisation is required in an advanced
stage of the development process, after the issuance
of the environmental approval (if required) and the
technical connection permit. In addition, the applicant
must provide, among other things, the following
documents: (i) title to the land; (ii) notifications to
third parties affected by the applicant’s use and
easement rights on their property; (iii) a list of the
requested use and easement rights; (iv) feasibility
study; (v) documents attesting that the financing of
the construction is secured; (vi) the location plan of
the project; (vii) the limits of the protection and safety
areas; (viii) a specification regarding the stages of the
setting-up works; and (ix) excerpts from the tender
books or copies of the agreements concluded with the
designated contractors.
Upon obtaining the setting-up authorisation, the wind
park will enjoy various statutory rights over third-party
property required for the development and construction
of the wind park. The statutory easement rights for
the electrical lines or the statutory rights of use for
depositing construction materials should be mentioned.
21
2
2.1
2.2
2.3
Operarea centralei eoliene
Wind farm operation
Înainte de a deveni operaţională, este necesară o
licenţă de exploatare a capacităţii energetice emisă
de către autoritatea de reglementare în domeniul
energiei, precum şi autorizaţia de mediu.
Prior to becoming operational, a wind farm should
be granted an operational licence by the energy
regulator, as well as an environmental authorisation.
Licenţa de exploatare
Operation licence
Pentru operarea unui parc eolian este necesară
o licenţă pentru exploatarea comercială a unei
capacităţi de producere a energiei electrice care
trebuie obţinută după punerea în funcţiune şi anterior
începerii operaţiunilor comerciale.
Solicitantul trebuie să depună o documentaţie
detaliată după cum urmează: (i) specificarea
capacităţilor de producţie; (ii) organigrama solicitantului, valabilă la data solicitării licenţei, indicând
departamentul
responsabil
cu
desfăşurarea
activităţii pentru care se solicită licenţa; (iii) structura
personalului, pe specialităţi, care atestă calificarea
personalului alocat activităţii pentru care se solicită
licenţa; (iv) regulamentul de organizare şi funcţionare
sau manualul calităţii; (v) un plan de afaceri pentru
activitatea care face obiectul licenţei, pentru anul
solicitării acesteia şi următorii doi ani; (vi) proces
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor; şi (vii)
proces verbal de punere în funcţiune a capacităţii
energetice.
Licenţa de exploatare este emisă de către ANRE în 30
de zile calendaristice de la depunerea documentaţiei
complete şi plata taxei corespunzătoare.
Termenul de valabilitate a licenţei de exploatare nu
trebuie să depăşească 25 de ani.
Titularii de licenţe trebuie să constituie şi să menţină
o garanţie financiară care să reprezinte 1‰ din
valoarea capitalului social al titularului de licenţă, dar
nu mai puţin de 1,5% din valoarea cifrei de afaceri
anuale.
Titularii de licenţă plătesc către ANRE o contribuţie
anuală reprezentând 0,06% din cifra de afaceri
rezultată din activităţile comerciale desfăşurate în
domeniul energiei electrice.
For the operation of a wind park, an operation
licence (licența pentru exploatarea comercială a
unor capacități de producere a energiei electrice) is
required and should be obtained after the wind park
is commissioned and prior to the commencement of
commercial operations.
The applicant must submit detailed documentation as
follows: (i) specification of the electricity production
capacities; (ii) the applicant’s organisational chart,
valid on the application date, indicating the department
in charge of the performance of the licensed activity;
(iii) an organisational chart attes-ting the qualification
of personnel allocated to the licensed activity; (iv)
the organisation and functioning regulations or the
quality management manual; (v) a business plan for
the licensed activity, for the respective year and for
the next two years; (vi) the reception protocol upon
completion of works; and (vii) the reception protocol
for the commissioning into function of the energetic
capacity.
The operation licence is issued by ANRE 30
calendar days after the submission of the complete
documentation and payment of the corresponding
fee.
The validity term of an operation licence shall not
exceed 25 years.
Licence holders shall constitute and maintain a
financial guarantee representing 1‰ of the value of
the share capital of the licence holder, however, no
less than 1.5% of the annual turnover.
Licence holders pay to ANRE an annual contribution
representing 0.06% of the turnover resulting from the
commercial activities performed in the electric energy
field.
Mediu
Environmental
O autorizaţie de mediu trebuie obţinută de la agenţia
locală de protecţie a mediului la punerea în funcţiune
a centralei eoliene. Autorizaţia de mediu determină
condiţiile şi parametrii de funcţionare ai obiectivului.
An environmental authorisation (autorizație de mediu)
should be obtained from the local environmental
protection agency upon the commissioning into
function of the wind farm. The environmental
authorisation
determines
the
environmental
conditions and parameters for the functioning of the
objective.
Vânzarea de energie
Sale of energy
Pentru a beneficia de sistemul de promovare a
producerii energiei din surse regenerabile şi de
anumite avantaje comerciale, producătorii de energie
electrică regenerabilă trebuie calificaţi de ANRE.
Calificarea poate fi făcută gradual pentru fiecare
grup electric pus în funcţiune. Din momentul în care
producătorii sunt calificaţi, următorul pas este de a se
înregistra la operatorul de transport şi de sistem – CN
TRANSELECTRICA SA(“OTS”).
In order to benefit from the support scheme
for renewable energy and from certain trading
advantages, renewable electricity producers should
be qualified by ANRE. Qualification may be done
gradually for each commissioned electrical group.
Once the producers qualify, the next step is to get
registered with the transport and system operator
(Operatorul de Transport şi de Sistem – CN
TRANSELECTRICA SA – “TSO”).
22
În urma calificării, energia din resurse regenerabile
(E-SRE) poate fi vândută:
1. în baza unor contracte bilaterale către furnizori
de electricitate sau către consumatori eligibili;
2. în baza unor contracte bilaterale încheiate cu
societăţi de distribuţie/furnizare de electricitate
care au încheiat contracte de concesiune
exclusive şi care sunt obligate legal să cumpere
E-SRE de la producătorii racordaţi la reţelele
de distribuţie din zona delimitată de licenţă, la
preţuri reglementate de către ANRE şi la cererea
producătorilor respectivi; sau
3. pe piaţa pentru ziua următoare (“PZU”).
Înregistrarea şi tranzacţionarea pe PZU sunt
opţionale. Pentru a fi înregistrat ca participant pe
PZU, titularii de licenţe trebuie să dovedească
operatorului pieţei (OPCOM SA) că s-a transferat
responsabilitatea echilibrării către o altă parte
responsabilă cu echilibrarea.
Following qualification, energy from renewable
sources (E-RES) may be sold:
1. by means of bilateral contracts, to electricity
suppliers or eligible consumers;
2. by means of bilateral contracts concluded with
electricity distribution/supply companies that have
concluded exclusive concession agreements and
are legally bound to purchase the E-RES from
producers connected to the distribution networks
of the territory provided in the licence, for a price
regulated by ANRE and at the request of the
respective producers; or
3. on the day-ahead market (“DAM”).
Registration and trading on the DAM are optional. In
order to be registered as a DAM participant, the licence
holders must prove to the market operator (OPCOM
SA) that the transfer of the balance responsibility to
the other balancing responsible parties has been
registered.
3
Sistemul de promovare şi
tranzacţionarea certificatelor
verzi
Support scheme and green
certificates trading
3.1
Remarci generale cu privire la sistemul de
promovare
General remarks on the support scheme
În anul 2005 România a implementat sistemul
de promovare pentru energia regenerabilă care
presupune o cotă obligatorie combinată cu
tranzacţionarea de certificate verzi (“CV”). Contrar
răspânditului sistem de “preţ fix”, sistemul de
promovare prin CV este relativ nou şi utilizat în prezent
în câteva ţări din Uniunea Europeană, precum Belgia,
Marea Britanie, Polonia, Suedia, Italia (unde “preţurile
fixe” sunt aplicabile energiei fotovoltaice) şi România.
Sistemul iniţial a fost ulterior dezvoltat în 2008,
când Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului
de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile de energie (“Legea 220/2008”) a fost
publicată, şi în 2010 când s-au făcut modificări
majore. Sistemul de promovare îmbunătăţit legiferat
prin Legea 220/2008 a fost supus verificării de către
UE pentru conformitate cu prevederile legislaţiei
comunitare privind ajutorul de stat. Decizia Comisiei a
fost recent emisă şi urmează a fi publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene.
Până la intrarea în vigoare a deciziei Comisiei, se
aplică prevederile anterioare implementate în 2005.
Întrucât prevederile anterioare nu vor mai fi în vigoare
o dată cu autorizarea de către Comisia Europeană
a sistemului prevăzut de Legea 220/2008, această
secţiune se bazează pe prevederile Legii 220/2008.
In 2005 Romania implemented a support scheme
for renewable energy that entails a quota obligation
combined with trading of green certificates (“GCs”).
As opposed to the widespread feed-in tariff system,
the GCs support scheme is relatively new and is
currently used in several EU countries, including
Belgium, the UK, Poland, Sweden, Italy (where feedin-tariffs are applicable for photovoltaic energy) and
Romania.
The initial system was further developed in 2008,
when Act No. 220/2008 on the promotion system for
energy generation from renewable energy (“Act No.
220/2008”) was published, and in 2010 when major
amendments were made. The improved support
scheme provided for in Act No. 220/2008 was under
EU scrutiny for compliance with the state-aid regime.
The Commission’s decision was recently issued and
it currently awaits publication in the Official Journal of
the European Union.
Until the Commission’s decision becomes applicable,
the former regulations implemented in 2005 apply.
As these former regulations will no longer be in force
as of the authorisation by the EU Commission of the
system regulated by Act No. 220/2008, this section
shall be based on the provisions of Act No. 220/2008.
Beneficiarii sistemului de CV
Beneficiaries of the GCs system
De sistemul de CV beneficiază producătorii de
energie care folosesc surse de energie regenerabilă.
Energia eoliană este considerată o sursă de energie
regenerabilă. Producătorii de energie regenerabilă
care folosesc sursa eoliană vor primi (în baza Legii
The GCs system benefits energy producers that
use renewable energy sources. Wind energy is
considered a renewable energy source.
Renewable energy producers that use wind power
shall receive (on the basis of Act No. 220/2008) two
3.2
23
3.3
220/2008) două CV până în anul 2017 şi un CV,
începând cu 2018, pentru fiecare MW livrat în reţea.
Sistemul de CV se aplică oricărui beneficiar pe o
perioadă de 15 ani (cu condiţia ca echipamentul folosit
să fie nou) începând de la data la care capacitatea de
producţie devine operaţională şi produce electricitate.
GCs until 2017 and one GC, starting with 2018, for
each MW fed into the grid. The GCs system shall
apply to each beneficiary for a period of 15 years
(provided that the equipment used is new) starting
from the moment the generation unit becomes
operational and produces electricity.
Tranzacţionarea de CV
Trading of GCs
În prezent există două metode de tranzacţionare a CV:
(i) piaţa contractelor bilaterale şi (ii) piaţa centralizată.
Aceste pieţe coexistă fără ca vreuna dintre ele să
aibă prioritate. Producătorii pot tranzacţiona separat
atât CV alocate, cât şi E-SRE corespunzătoare
respectivelor CV.
Preţurile pot fi negociate şi stabilite la orice valoare
între 27 euro şi 55 euro, astfel cum vor fi indexate
ulterior (întotdeauna calculate la valoarea medie
a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a
României pentru luna decembrie a anului precedent).
CV pot fi tranzacţionate doar pe piaţa din România,
până ce ţintele naţionale prevăzute de Legea
220/2008 sunt atinse. Din perspectivă practică,
totuşi, chiar şi dacă aceste ţinte naţionale sunt
atinse, tranzacţionarea pe plan internaţional nu este
posibilă din cauza lipsei unei platforme internaţionale
ce ar permite tranzacţionarea de CV în alte ţări din
UE. O anumită armonizare între ţările UE care au
implementat sistemul de CV ar fi necesară pentru
a permite tranzacţionarea pe plan internaţional.
Directiva 2009/28 prevede că statele membre pot
hotărî, pe o bază voluntară, să pună în comun sau să
îşi coordoneze parţial schemele naţionale de sprijin.
România a implementat acest principiu în legislaţia
naţională, dar nu a făcut paşi pentru a agrea cu un
alt stat membru (care a şi implementat sistemul de
certificate verzi) o schemă de sprijin comună care să
permită tranzacţionarea între state.
Participanţii la piaţa internă de CV sunt: producătorii
de energie regenerabilă, furnizorii de energie şi
consumatorii care se angajează în mod voluntar în
tranzacţionarea de CV.
Preţul de tranzacţionare pe ambele pieţe este
negociat şi poate fi stabilit între valoarea minimă şi
cea maximă (27 euro şi 55 euro). Nivelul preţului
(întotdeauna între valoarea minimă şi cea maximă)
va depinde de raportul dintre oferta de CV a
producătorilor şi cererea de CV a furnizorilor de
energie (care sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze
un anumit număr de CV care depinde de cantitatea
de electricitate furnizată). Oferta este determinată de
cantitatea de energie regenerabilă livrată în sistem
(şi de capacitatea de energie regenerabilă instalată
în România). Cererea este determinată de cantitatea
de electricitate furnizată şi de cota obligatorie de CV
pe care trebuie să o îndeplinească fiecare furnizor.
Pe piaţa de contracte bilaterale participanţii negociază
şi încheie tranzacţii în baza unui model de contract de
vânzare cumpărare emis de ANRE.
Tranzacţiile pe piaţa centralizată se încheie lunar.
Piaţa centralizată este operată de OPCOM.
Currently there are two dedicated means of trading
GCs: (i) the bilateral contracts market and (ii) the
centralised market. These markets run in parallel
without any priority order. Either way, the producers
can trade separately both the allocated GCs and the
E-RES corresponding to the respective GCs.
Prices can be negotiated and set anywhere from
EUR 27 to EUR 55, as subsequently indexed (always
computed at the average exchange rate of the National
Bank of Romania for the previous December).
Participanţii la piaţă, fie pe piaţa de contracte bilaterale,
fie pe piaţa centralizată, sunt înregistraţi în scopul
tranzacţionării în baza unei cereri transmise OPCOM,
conform unei proceduri de înregistrare speciale.
24
GCs can be traded solely on the Romanian market,
until the national targets set forth by Act No.
220/2008 are reached. From a practical perspective,
however, even if these national targets are reached,
international trading is not possible due to the lack
of a trading platform that would allow trading GCs
with other EU countries. A certain harmonisation
between the EU countries that have implemented
the GCs system would be required in order to allow
international GCs trading. Directive 2009/28 stipulates
that Member States may voluntarily decide to join or
partially coordinate their national support schemes.
Romania has implemented this principle in the
national legislation, but has not taken any steps to
agree with another Member State (that has also
implemented the green certificates system) on a joint
support scheme that would allow for inter-state trading.The participants to GCs Romanian markets are:
renewable energy producers, electricity suppliers and
consumers who voluntarily engage in trading GCs.
The trading price on both markets is negotiated and
may be set between the minimum and maximum
benchmarks (i.e., EUR 27 and EUR 55). The
price level (always between the minimum and the
maximum levels) will depend on the balance between
the offer of GCs from producers and the demand of
GCs from electricity suppliers (which are obliged by
law to acquire a certain amount of GCs depending
on the amount of electricity traded). The offer side
is determined by the quantity of renewable energy
fed into the system (and by the renewable energy
capacity installed in Romania). The demand side is
determined by the quantity of supplied electricity and
by the mandatory GCs quota that each supplier will
have to comply with.
On the bilateral contracts market the participants
negotiate and execute transactions based on a sale
purchase framework agreement issued by ANRE.
Transactions on the centralised market are entered
into on a monthly basis. The centralised market is
operated by OPCOM.
Market participants, whether for the bilateral contracts
market or for the centralised market are registered for
trading purposes on the basis on an application submitted
to OPCOM, as per a specific registration procedure. The
3.4
Transferul CV (pe oricare dintre pieţe) este înregistrat
într-un registru special al CV. CV sunt emise de către
OTS în baza cantităţii de energie produsă în luna
anterioară.
transfer of GCs (on either of the markets) is registered in
a registry dedicated to GCs. GCs are issued by the TSO
based on the amount of energy produced in the previous
month.
Propuneri de modificare a sistemului de
promovare
Proposed amendments to the support scheme
Pentru a răspunde întrebărilor ridicate de Comisia
Europeană de-a lungul procesului de autorizare a
sistemului de promovare prevăzut de Legea 220/2008
care s-a încheiat prin emiterea deciziei favorabile a
Comisiei în data de 13 iulie 2011, Guvernul României
intenţionează să amendeze Legea 220/2008 printr-o
ordonanţă de Guvern. Este de aşteptat ca ordonanţa
să fie adoptată în această toamnă. Proiectul de
modificare poate fi accesat pe site-ul ANRE şi pe siteul Ministerului Economiei.
Modificările principale propuse în proiectul făcut
public în iulie 2011 sunt următoarele:
• Cota obligatorie de achiziţie de CV se aplică şi
în cazul producătorilor, inclusiv pe perioada de
testare. Cota individuală obligatorie de achiziţie
de CV aplicabilă unui producător va lua în
considerare cantitatea de energie electrică
utilizată pentru consumul final propriu, altul
decât consumul propriu tehnologic, precum şi
cea utilizată pentru alimentarea consumatorilor
racordaţi prin linii directe de centrala electrică.
• CV vor avea o durată de valabilitate de 16 luni.
• ANRE va monitoriza producătorii beneficiari
ai sistemului de promovare şi va pregăti
rapoarte anuale. În cazul în care un astfel
de proces de monitorizare relevă faptul că
sistemul de promovare aplicabil cauzează o
supracompensare pentru producătorii de energie
regenerabilă, ANRE poate lua măsuri pentru
a reduce numărul de CV acordate conform
sistemului prevăzut în Legea 220/2008. În orice
caz, în cazul unei ajustări în minus, sistemul
modificat nu se va aplica retroactiv, însemnând
că se va aplica doar acelor proiecte care devin
operaţionale după intrarea în vigoare a sistemului
modificat. “Supracompensarea” este definită
ca fiind o rată internă de rentabilitate mai mare
cu 10% faţă de valoarea considerată pentru
tehnologia respectivă la autorizarea sistemului
de promovare şi va fi publicată pe site-ul ANRE.
• Cu privire la un posibil cumul între ajutoare de stat
şi CV, Guvernul a propus principiul de reducere
a numărului de CV acordate unei anumite
tehnologii proporţional cu raportul dintre valoarea
ajutoarelor de stat şi valoarea de referinţă a
investiţiei, conform unei decizii individuale emise
de ANRE. Valoarea de referinţă a investiţiei are
la baza calculul furnizat Comisiei Europene de
către Guvernul României, ca parte a procesului
de notificare a ajutorului de stat.
• Numărul de CV acordate pentru energia
regenerabilă produsă din biomasă este diferit în
funcţie de tehnologie şi de combustibilul folosit.
• Propunerea de modificare prevede o obligaţie
individuală aplicabilă producătorilor care dezvoltă
proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate
instalată de mai mult de 125 MW/centrală şi
care sunt eligibili pentru sistemul de promovare.
With a view to address the concerns raised by the EU
Commission during the process for the authorization
of the support scheme which ended with the issuing
of the Commission’s favourable decision on 13 July
2011, the Romanian Government plans to amend Act
No. 220/2008 by way of a Government ordinance. It
is expected that this ordinance will be adopted this
fall. The text of the planned amendment is available
on ANRE’s and the Ministry’s of Economy websites.
The main amendments proposed in the draft made
public in July 2011 refer to:
• The mandatory GCs quota shall apply also to
producers, including for the testing period. The
individual target for a producer will consider the
electricity used for its own final consumption,
excluding the own technological consumption,
and the electricity supplied by the producer to the
consumers directly connected to its power plant.
• The GCs shall be valid for 16 months.
• ANRE shall monitor the renewable energy
producers that benefit from the support scheme
and shall prepare annual reports. Should such
monitoring process emphasize that the applicable
support scheme triggers an overcompensation
of the renewable energy producers, ANRE shall
take measures to decrease the number of GCs
granted according to the scheme contemplated
by Act No. 220/2008. However, in case of
a downward adjustment of the scheme, the
amended scheme shall not apply retroactively, in
the sense that it will apply only to those projects
that become operational after the entry into force
of the amended scheme. “Overcompensation” is
defined as an internal rate of return 10% higher
than the reference internal rate of return for that
specific technology that has been considered in
the authorisation process of the support scheme
for the respective technology and that shall be
published on ANRE’s website.
• Regarding possible cumulating of subsidies and
GCs, the Government proposes the principle
of reducing the number of GCs granted to a
certain technology proportionally with the ration
between the amount of the subsidies and the
reference investment value, according to a
decision that is individually issued by ANRE.
The reference investment value shall be based
on the calculations provided by the Romanian
Government to the EU Commission as part of the
state aid notification process.
• The number of GCs granted for renewable energy
produced from biomass is differentiated based on
the technology and the fuel used.
• The draft proposal stipulates an individual
obligation applicable to the producers that
develop renewable energy projects with an
installed capacity in excess of 125 MW/plant
25
4
Obligaţia se referă la notificarea unei documentaţii
specifice care să permită Comisiei Europene o
analiză asupra proiectului, conform prevederilor
orientărilor comunitare privind ajutorul de stat
pentru protecţia mediului 2008/C82/01.
and that are eligible for the support scheme.
The obligation consists in notifying certain
documentation for allowing the EU Commission
to analyse the respective project, pursuant to the
provisions of the Community Guidelines on state
aid for environmental protection 2008/C82/01.
Cu toate acestea, secţiunea de faţă nu a avut în vedere
modificările de mai sus, date fiind incertitudinea
formei lor finale şi dezbaterile publice.
This section, however, did not consider the above
amendments, given the uncertainty of their final form
and the public debate.
Legislaţia Uniunii Europene
privind industria energiei eoliene
European Union law as regards
the wind energy industry
Directiva pentru energie regenerabilă (Directiva
2009/28/CE de modificare şi ulterior de abrogare a
Directivei 2001/77/CE privind promovarea electricităţii
produse din surse de energie regenerabile pe
piaţa internă a electricităţii) promovează obiective
strategice cu scopul de a creşte semnificativ producţia
de energie regenerabilă la nivel european. Directiva
prevede un obiectiv obligatoriu în conformitate cu o
pondere de 20% a E-SRE din consumul brut la nivel
comunitar care trebuie îndeplinită până în anul 2020,
precum şi un alt obiectiv naţional privind o pondere
de 10% a E-SRE în transporturi.
The Renewable Energy Directive (Directive 2009/28/
EC amending and repealing Directive 2001/77/
EC on the promotion of electricity produced from
renewable energy sources on the internal electricity
market) promotes strategic objectives aimed at
significantly increasing the production of renewable
energy at the Community level. The Directive sets a
mandatory target of 20% of the share of E-RES in the
Community’s gross consumption to be reached by
2020, including a further target of 10% for E-RES for
each Member State’s transport energy consumption.
Pentru a îndeplini obiectivele generale, Directiva
impune fiecărui stat membru obiective naţionale.
României i s-a stabilit un ambiţios obiectiv obligatoriu
privind o pondere de 24% a E-SRE din consumul final
brut de energie până în anul 2020.
In order to achieve the overall targets, the Directive
imposes national targets for each Member State.
Romania has been set an ambitious mandatory
target of 24% energy from renewable sources in the
final gross consumption of energy by 2020.
26
Surse de finanțare a
investițiilor în energia
eoliană
Sources of financing
for wind investment
CAPITOL
PART
3
27
1
Programe cofinanțate de UE
Programmes cofinanced by the EU
Interesul investitorilor în piața românescă de energie
eoliană este în creștere. Multe companii majore au
început deja să implementeze proiecte de energie
eoliană, în ciuda lipsei unei legislații elocvente despre
schema de sprijin.
Investițiile cu privire la promovarea și construirea a
noi instalații producătoare de energie folosind surse
regenerabile se pot finanța de către statul român și
UE prin următoarele două programe:
“ERDF” – Fondul de Dezvoltare Regional European
– Programul Operațional Sectorial “Creșterea
Competivității Economice”, Măsura 4.2 – Investițiile în
Energia Regenerabilă.
“EAFRD” - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală – Măsura 121- Modernizarea exploatațiilor
agricole.
ERDF: În cadrul Măsurii 4.2, fondul s-a stabilit la
aproximativ 300 milioane de euro pentru finanțarea
proiectelor de energie regenerabilă în perioada
anilor 2007-2013, din care 85% reprezintă fonduri
nerambursabile oferite de ERDF si 15% reprezintă
fonduri publice de cofinanțare de la bugetul de stat
(conform HG 750/2008).
Dezvoltatorii pot primi până la 18 milioane de euro
din fonduri nerambursabile pentru proiecte de
energie eoliană potrivit Măsurii 4.2. Până la 70%
din costurile proiectelor eligibile se pot finanța prin
această modalitate, fiind condiționate de dimensiunea
societății solicitante. Cererile s-au putut trimite în anii
2008 și 2010. Toate proiectele au concurat între ele
din punct de vedere al calității, astfel încât doar cele
mai bune au fost subvenționate. Dintr-un total de 450
proiecte înscrise, aproximativ 40 au fost aprobate,
iar fondurile aferente acestei măsuri au fost epuizate
astfel încât pentru moment nu se știe cu siguranță
dacă vor mai fi posibile și alte solicitări. Catalogul cu
eligibilitatea costurilor cuprinde în special următoarele:
achiziția terenului; costurile aferente tuturor tipurilor de
planificări tehnice; lucrarea la construcții și instalații;
achiziția echipamentului (doar echipament nou);
organizarea amplasamentului clădirii; conectarea la
Sistemul Energetic Național; certificarea, licențierea,
know-how + soluții tehnice neînregistrate și costurile
aferente proiectelor legate de management, informații
și audit.
EAFRD: Condiția de bază pentru a primi fonduri
pentru energia regenerabilă conform Măsurii 121
este aceea ca toată electricitatea rezultată să fie
folosită exclusiv pentru parcul care aplică la aceste
fonduri – electricitatea nu trebuie să fie livrată în
rețeaua națională. Valoarea maximă a costurilor
eligibile a unor astfel de proiecte nu trebuie să
depășească 2.000.000 de euro. Componenta publică
cofinanțatoare este limitată la 800.000 de euro pentru
perioada 2010-2013 cu suport nerambursabil de
40%. Pentru proiectele ce includ investiții în producția
agricolă și pentru utilizarea energiei regenerabile,
costurile eligibile maxime pot depăși valoarea de
2.000.000 de euro, fiind limitate la 3.000.000 de
euro. Suma acordată în plus față de 2.000.000 de
euro crește proporțional cu aportul costurilor pentru
investițiile în energie, fiind comparată cu valoarea
totală a proiectului.
Investor interest in the Romanian wind energy
market is growing. A number of major companies
have already started to implement wind farm projects
despite the lack of adequate relevant legislation
regarding the support scheme.
Investment in the upgrading and construction of
new power production facilities through the use of
renewable energy sources can be financed by the
Romanian state together with the European Union
through the following two programmes:
“ERDF” – the European Regional Development Fund
– the Sectoral Operational Programme “Increase
of Economic Competitiveness” – Measure 4.2 –
Investments in Renewable Energy “EAFRD” – the
European Agricultural Fund for Rural Development –
Measure 121 – Modernisation of agricultural holdings.
ERDF: Within the framework of Measure 4.2, around
EUR 300 million have been made available for
funding renewable energy projects during the period
2007-2013, of which 85% represents non-refundable
EU funds granted by the European Regional
Development Fund and 15% public cofinancing funds
from the state budget (according to GD 750/2008).
Companies may receive up to EUR 18 million in non
reimbursable EU-funds for wind energy projects
under Measure 4.2. Up to 70% of the eligible project
costs can be funded in this way, depending on the
size of the company applying for the funds.
Applications could be submitted in 2008 and 2010.
All the projects submitted competed with each other
in terms of quality, such that only applications of a
high quality were subsidised. With a total of around
450 projects submitted, of which some 40 have been
approved, the funds set aside for this measure have
been exhausted, and at the current moment it is not
sure whether further applications will be possible.
The catalogue of costs eligible for aid comprises the
following in particular: land purchase; costs for
all types of technical planning; construction and
installation works; purchase of equipment (only
new equipment); organisation of the building site;
connection to the National Electric System; purchase
of patents, licenses, know-how + non-registered
technical solutions and costs for project related
management, information and auditing.
EAFRD: The precondition of receiving funds for
renewable energy under Measure 121 is that all the
electricity produced be used exclusively for the farm
that applies for these funds – no electricity should
be fed into the national grid system. The maximum
value of the eligible costs for such projects must
not exceed EUR 2,000,000. The public cofinancing
component is limited to EUR 800,000 for the period
2010-2013 with non-reimbursable support of 40%.
For projects that include investment in agricultural
production and the use of renewable energy, the
project’s maximum eligible costs may exceed EUR
2,000,000, being limited instead to EUR 3,000,000.
The amount financed in excess of EUR 2,000,000
increases proportionally together with the share of
the costs for the energy investment compared with
the total project value.
28
Fiind una dintre cele mai mari
bănci din România, Raiffeisen
Bank
este
interesată
de
finanțarea dezvoltării sectorului
de energie regenerabilă, care
pare a deveni foarte important.
As one of the largest banks
in Romania, Raiffeisen Bank
Romania is interested in
financing the development in
the renewable energy sector,
which seems to become very
interesting.
In spite of recent financial turmoil
În ciuda dezechilibrului financiar
in the Euro area, feed-in-tariff
din zona Euro, a reducerilor
reductions and subsidy cuts for
costurilor
care
încurajează
renewables in Spain, Germany,
folosirea energiei regenerabile
France, Italy and the Czech
și diminuările subvențiilor din
Republic, this industry sector
Spania, Germania, Franța, Italia
is currently viewed as the most
și Cehia, acest sector industrial
attractive for foreign investors.
este în mod curent privit de
Raiffeisen
Bank,
therefore,
investitorii străini ca fiind cel mai
expects that once the Applicable
atractiv. Prin urmare, Raiffeisen
Norms
for
Renewables
Bank se așteaptă ca o dată ce
Supporting
Scheme
have
Normele Aplicabile cu privire la
Steven van Groningen
become
effective,
there
shall
Schema-Suport pentru Energii
CEO
be an inflow of clean-energy
Regenerabile va intra în vigoare,
Banca Raiffeisen
projects in which case we shall
să existe o afluență de proiecte
Chief
Executive Officer
be assessing the deals based on
de energie regenerabilă, situație
Raiffeisen Bank
quality of sponsor, experience of
în care vom evalua tranzacțiile
third parties, secured market risk
bazându-ne
pe
calitatea
and good feasibility of the project in terms of debt
sponsorului, experiența terților, riscurile de piață
servicing.
și buna fezabilitate a proiectului din punct de
vedere al onorării obligațiilor de plată.
Așa cum am menționat și mai devreme,
obstacolele majore în ceea ce privește finanțarea
proiectelor de energie regenerabilă sunt:
(a) Riscul total al pieței – Producătorii
Independenți de Energie (PIE) pot alege atât să
vândă și să negocieze energia în mod direct pe
piața spot cât și prin intermediul unor Contracte
bilaterale de Achiziție a Energiei (CAE) cu
furnizorii. Având în vedere instabilitatea sporită a
pieței energiei, PIE pot fi în avantaj vânzând pe
piața spot, cu toate că finanțatorul preferă fluxul
securizat al lichidităților, cu riscul pieței restrâns
de CAE semnate pe termen lung, cu preț fix.
Din nefericire, aceste tipuri de contracte sunt
destul de rare pe piața energiei din România.
Fiind mai degrabă o problemă de piață decât
de reglementare, disponibilitatea redusă a CAE
descurajează finanțatorii cu privire la finanțare.
(b) Cadrul legal încă neaplicabil oferind o schemă
de suport pentru industria energiei regenerabile
– Legea de sprijinire a investițiilor în energii
regenerabile – a fost publicată în noiembrie 2008
și prevede o schemă de sprijin/subvenții pentru
proiectele de energie regenerabilă sub forma de
certificate verzi. Un megawatt de electricitate per
oră generat și livrat în rețea folosindu-se resursele
de energie regenerabilă valorează un certificat
verde, iar producătorii de energie regenerabilă
câștigă profit atât din vânzarea energiei cât și a
certificatelor verzi. Legea a fost amendată în iulie
2010, crescând numărul de certificate disponibile
pentru producătorii de energie regenerabilă. Cu
toate acestea, recent (13 iulie 2011), Comisia
Europeană a aprobat schema-suport, iar acum
As mentioned earlier the major barriers in
financing the renewable energy projects are:
(a) Unmitigated market risk – The IPPs
(independent power producers) may choose
to sell and market the energy either on spot or
through bi-lateral off-take agreements with the
energy suppliers (PPAs). Given the increased
volatility of the energy market the IPPs may gain
by selling on spot however the financier prefers
secured cash flow having the market risk hedged
through signed long-term fixed-price PPAs
(power purchase agreements). Unfortunately,
these types of agreements are quite scarce in the
Romanian energy market. Being rather a market
issue than regulatory the reduced availability of
PPAs deters the financier from financing.
(b) Still inapplicable legal framework providing a
supporting scheme for renewable energy industry
– Renewable Energy Supporting Scheme Law
– was published in November 2008 providing
supporting mechanism/subsidies for renewable
energy projects in form of green energy
certificates. One megawatt per hour of electricity
generated and delivered to the grid using green
energy sources is worth one green certificate,
and green energy producers make money from
both the sale of electricity and the certificates.
The law was amended in July 2010 increasing
the number of certificates available for green
energy producers. However, only recently (13 July
2011) the European Commission approved the
supporting scheme and now ANRE is expecting
29
ANRE așteaptă decizia UE pentru a redacta
legislația secundară, care va permite intrarea în
vigoare a legii de sprijinire a investițiilor în energii
regenerabile
(c) Lipsa tradiției privind dezvoltarea cu succes și
operarea proiectelor de energie regenerabilă în
România – Energia regenerabilă este o industrie
destul de nouă în România (excepție făcând
energia hidroelectrică), care implică tehnologii
noi/care se dezvoltă rapid, stimulând astfel riscuri
noi în ceea ce privește tehnologia și operarea,
atât pentru dezvoltatori cât și pentru finanțatori.
Elementele cheie pentru finanțarea proiectelor
sunt estimarea precisă a fluxului de numerar,
identificarea și estimarea riscurilor și alocarea
acestora. Estimarea riscurilor se bazează pe o
serie dinamică de date prevăzute de proiectele
existente/funcționale, iar lipsa acestora constituie
un obstacol pentru finanțator. Succesul finanțării
unui proiect de energie regenerabilă reprezintă
modalitatea în care banca alocă riscurile terților
(îndeosebi, oferind servicii specializate de EPC,
estimări ale câștigurilor din energie eoliană/
hidroelectrică,
monitorizarea/supervizarea
costurilor proiectului și a vânzării energiei
produse).
2
the EU decision to draft the secondary legislation
allowing the enactment of the law.
(c) So far non-existing track record in Romania
of successful development and operation of
renewable energy projects – The renewable
energy is quite a new industry for Romania
(except for hydropower) involving novel/fast
developing technology and consequently fuelling
new technology and operational risks for both
developers and financiers. The key in project
finance is in precise estimation of cash flow, risk
identification and assessment and risk allocation.
The risk assessment is based on a time series
of data provided by existing/operating projects
and the lack of such reduces the appetite from
the financier. The success of renewable energy
project finance is the way the bank allocates
the risks to third parties (especially providing
specialised EPC services, wind/hydropower
yields estimates/measurements, project cost
monitoring/supervising, output off-taking).
Fonduri Naționale
National Funds
Ca o alternativă la programele UE, se pot
accesa fonduri și prin intermediul Programului
privind creșterea producției de energie din surse
regenerabile; Ghidul de finanțare a acestui Program
a fost aprobat prin Ordinul nr. 714/2010, elaborat de
Ministerul Mediului și Pădurilor. Astfel de fonduri sunt
estimate la peste 100 milioane de euro pe an.
Finanțarea este acordată până la 50% din valoarea
totală eligibilă a proiectului, pentru companii ce
dezvoltă parcuri eoliene în România, cu excepția
proiectelor în București și județul Ilfov, unde finanțarea
maximă este de 40%.
Suma maximă care poate fi acordată este de 30 de
milioane de RON pentru fiecare proiect.
Catalogul costurilor eligibile pentru subvenții
este similar cu cel al programelor cofinanțate de
UE (EAFRD) și cuprinde în special următoarele:
costurile aferente tuturor tipurilor de planificări
tehnice; lucrarea la construcții și instalații; achiziția
echipamentului;
organizarea
amplasamentului
clădirii; certificarea, licențierea, know-how + soluții
tehnice neînregistrate și costurile aferente proiectelor
legate de management, informații și audit. Cheltuielile
efectuate pentru achiziţia de active corporale sunt
eligibile dacă activele achiziţionate sunt noi.
Toate programele subvenționate – atât cele ale UE
cât și cele naționale – impun societății solicitante
un studiu detaliat despre fezabilitatea proiectului din
punct de vedere tehnic și economic. Pentru a avea
șanse reale de a beneficia de fonduri, la depunerea
actelor proiectul trebuie să dețină autorizația de
construcție.
As an alternative to the EU-programmes, funds can
also be accessed through the Romanian Programme
regarding increase in power from renewable sources;
the financing guide to this Programme has been
approved by Order No. 714/2010, issued by the
Ministry of Environment and Forests. Such funds are
estimated at over EUR 100 million per year.
Financing is granted for up to 50% of the total eligible
value of the project for companies developing wind
parks in Romania, with the exception of projects
in Bucharest and Ilfov county region, where the
maximum financing is 40%.
The maximum amount of funds that can be granted is
RON 30 million per each project.
The catalogue of costs eligible for aid is similar to
that for the programmes co-financed by the EU
(EAFRD) and comprises the following in particular:
costs for all types of technical planning; construction
and installation works; purchase of equipment;
organisation of the building site; purchase of patents,
licenses, know-how + non-registered technical
solutions and costs for project related management,
information and auditing. The expenses incurred for
the acquisition of tangible assets are eligible for new
assets only.
All funded programmes – EU as well as national
programmes – require that the company applying
for funds prepare a detailed feasibility study on the
technical and economic aspects of the project. To
have a realistic chance of receiving funding, the
project should already have acquired a building
permit on submission of the documents.
30
3
Alte instituții care oferă finanțări
pentru proiectele de
parcuri eoliene
Other institutions which offer
financing for wind park projects
UniCredit Leasing Corporation (UCL) a finanțat
proiecte de energie eoliană pentru prima dată pe
piața de leasing românească, o dată cu finanțarea
pentru două parcuri eoliene: una de 22 de milioane
de euro și cealaltă de aproximativ 12 milioane de
euro.
UniCredit Leasing Corporation (UCL) financed wind
energy projects for the first time on the Romanian
leasing market when it granted financing for two
wind farms: one of EUR 22 million and another of
approximately EUR 12 million.
În prezent sunt șapte proiecte de energie regenerabilă,
supuse evaluării de către UniCredit Leasing, dintre
care cinci sunt pentru energie eoliană.
Stuctura generală de finanțare este următoarea:
• Finanțarea clientului: minimum 20%
• Perioada: maximum 15 ani
• Criteriul principal: fluxul de numerar generat de
proiect
There are currently seven renewable energy projects
subject to evaluation by UniCredit Leasing, and of
these five are wind power related.
The general financing structure is as follows:
• Client’s own financing: minimum 20%
• Period: maximum 15 years
• Main criterion: the cash flow generated by the
project
Banca Comercială Română (BCR) a încheiat un
contract de finanțare în valoare de 23 milioane de
euro cu un grup multinațional industrial în vederea
dezvoltării unui parc eolian de 42MW în sud-estul
României.
The Romanian Commercial Bank (BCR) concluded
a financing agreement amounting to EUR 23 million
with an industrial multinational group for development
of a 42 MW wind park in the south-east of Romania.
Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare
(BERD) a oferit un împrumut de 10 milioane de euro
către Raiffeisen Bank România pentru a finanța
proiecte de eficiență energetică dezvoltate de către
societăți locale. Acest împrumut este parte din
linia de finanțare UE/BERD cu privire la eficiența
energetică și va fi folosit în a sprijini investițiile
pentru implementarea energiei eficiente de către
companii locale prin împrumuturi pe termen lung,
fiecare ajungand la 2,5 milioane de euro. Potrivit
BERD, împrumuturile acordate de bancă vor fi
complementate de subvenții UE pentru asistența
tehnică și stimulente de plată pentru consumatorii
finali, promovându-se în acest fel energia durabilă.
The European Bank for Reconstruction and
Development (EBRD) granted a loan of EUR 10
million to Raiffeisen Bank Romania in order to finance
sustainable efficiency projects on energy generation
developed by local companies. This loan is part of
the EU/EBRD Financing Facility related to power
efficiency and will be used to support investment in
efficient energy implemented by local companies
through long term loans each amounting to EUR
2.5 million. According to EBRD, loans provided by
the bank will be complemented by EU grants for
technical assistance and payment incentives for final
consumers, thus promoting investment in sustainable
energy.
Banca Europeană de Investiții (BEI) a oferit un
împrumut de 200 milioane de euro la sfârșitul
anului 2010 pentru a finanța dezvoltarea unui parc
eolian situat în Fântânele în regiunea Dobrogea.
Fondurile de la BEI vor fi utilizate pentru a cofinanța
planul, construcția, darea în exploatare și lucrările
operaționale legate de parcul eolian, cât și
transformatoarele și conectarea la rețeaua electrică.
Proiectul este dezvoltat de un producător de energie
având ca acționar principal guvernul Cehiei și care își
va implementa proiectul prin intermediul subsidiarelor
din România.
The European Investment Bank (EIB) granted a
loan of EUR 200 million at the end of 2010 in order
to finance development of a wind park located
in Fântânele in the Dobrogea region. The funds
from the EIB will be used to cofinance the design,
construction, commissioning and operation works
related to the wind park as well as the construction of
power transformers and grid connections.
The project is developed by an energy producer with
the Czech government as the majority shareholder
that will implement the project through its Romanian
subsidiaries.
31
Fiind cea mai mare bancă din
România, BCR este interesată în
mod direct în finanțarea dezvoltării
economiei locale, inclusiv de
sectorul energiei regenerabile
care este acum în dezvoltare.
Astfel, BCR este interesată
îndeosebi de finanțarea proiectelor
de energie regenerabilă care
îndeplinesc criterii de certitudine a
profitabilității.
As the largest bank in Romania,
BCR is directly interested in
financing the development of
the local economy, including
the renewable energy sector
which is now opening up. Thus,
BCR is particularly interested
in financing renewable energy
projects which meet established
bankability criteria.
Due to the legal uncertainties
Din cauza factorilor incerți de
related to the incentive scheme
natură juridică cu privire la
(Law No. 220/2008 was not in
schema de sprijin (Legea nr.
force), there were only a limited
220/2008 nu era în vigoare),
number of wind projects financed
până în prezent, a existat doar
so far. Considering the recent
un numar limitat de proiecte
Ioana Gheorghiade
legal developments, though, eoliene finanțate. Luând totuși
Director Executiv
EU Commission approved on 13
în
considerare
dezvoltările
Banca Comercială Română
July 2011 the Romanian Green
legislative din ultima perioadă,
Executive Director
Certificates Renewable Energy
- Comisia Europeană a aprobat
Project Finance
Support Scheme (“notification”)
pe 13 iulie 2011 Schema de
Banca Comercială Română
- the premises for financing such
Sprijin prin Certificate Verzi
projects will likely improve in the
pentru Energia Regenerabilă
future.
(„notificare“) – probabil că se
vor extinde premisele finanțării unor astfel de
proiecte.
We believe that the notification of the Green
Suntem de părere că notificarea Certificatelor
Certificates was a very important step forward
Verzi a fost un pas important înainte și că
and we hope that the secondary legislation (the
drept urmare sperăm că legislația secundară
legal framework) will be implemented accordingly.
(cadrul legal) să fie implementată. Acest lucru
This is especially important considering the fact
este cu atât mai important cu cât ne referim la
that the awarding of Green certificates based
faptul că acordarea Certificatelor Verzi la baza
on the secondary legislation is decisive for the
cărora stă legislația secundară este decisivă
“bankability” of a certain project (the green
pentru “certitudinea profitabilității” unor proiecte
certificates are in fact accounted for revenues out
(certificatele verzi sunt de fapt venitul obținut în
of renewable energy projects).
urma proiectelor de energie regenerabilă).
În plus, celelalte aspecte pe care le luăm
în considerare când evaluăm certitudinea
profitabilității proiectelor de energie regenerabilă
includ: experiența sponsorului / managementului,
deținerea tuturor aprobărilor (proiectul trebuie să
fie “curat din punct de vedere legal”), angajamentul
clar al dezvoltatorilor proiectului sub forma unei
alocări suficiente de capital.
Additionally, the other aspects we consider
when assessing the bankability of renewable
energy projects include: experienced sponsor/
management, all required permits should have
been obtained (the project should be “legally
clean”), a clear commitment of the project
developers is necessary in the form of sufficient
allocation of equity.
În ceea ce privește capitalul minim necesar,
acesta depinde de planificarea corespunzatoare
de business și variază după fiecare caz în parte.
Putem trasa ca punct de referință - presupunând
că Legea nr. 220/2008 va fi implementată
corespunzător - un prag minim de plecare de
aproximativ 30% din costurile proiectului.
As what regards the minimum equity requirement,
that depends on the respective business forecasts
and has to be checked on a case by case basis.
As a benchmark we would indicate – assuming
that the law (No. 220/2008) will be implemented
accordingly – a minimum threshold of around
30% of the project costs.
32
În România schema de sprijin prin certificatele
verzi, care este o tehnică bazată pe condițiile
din piață, este gata de a fi utilizată, astfel încat
atât prețul Certificatelor Verzi, cât și al fiecarui
MWh variază în funcție de dezvoltarea pieței.
Drept urmare, calculul fluxului de numerar
planificat implică un grad de incertitudine mai
mare comparativ cu alte țări în care sunt adoptate
mecanisme bazate pe prețuri fixe. Ținând seama
de acest aspect, estimăm condițiile necesare
pentru acordarea împrumuturilor ca fiind ușor
mai stricte în România, în raport cu alte țări.
In Romania the green certificate scheme, which
is a market based mechanism, is in place, so the
price both for Green Certificates and the market
price for each MWh vary depending on the
market development. As a consequence there
is a higher degree of uncertainty with regard
to the calculation of the expected cash flow in
comparison with other countries where fix prices
mechanisms are enacted. Considering this fact
we estimate the requirements for granting loans
are a little bit stricter in Romania, as compared to
other countries.
Începând cu anul curent, BCR a inițiat finanțarea
proiectelor în domeniul energiei regenerabile (ex.
proiecte de energie eoliană), însă suntem foarte
selectivi în ceea ce privește alegerea proiectelor
potrivite. Sectorul energiei regenerabile este un
motor de dezvoltare a economiei românești și
suntem încrezători că după clarificarea cadrului
legal, finanțările disponibile vor crește în mod
corespunzător.
BCR has started financing projects in the
renewable energy area (e.g. wind energy
projects) beginning with this year, but we are
very selective regarding the finding the right
projects. The renewable energy sector is growth
driver of the Romanian economy and we assume
that after the clarification of the legal framework
the financing available for this sector will also
increase accordingly.
33
Constrângeri
potențiale şi
perspective
Business limitations
and prospects
CAPITOL
PART
4
34
1
Capacitatea rețelei și racordarea
Grid capacity and connection
Numeroase proiecte eoliene au fost deja dezvoltate,
iar altele au fost anunţate, mai ales în zone cu
potenţial eolian, precum Dobrogea, în sud-estul
României. Acest fapt a condus la o saturaţie a
capacității reţelei, care ar putea să nu mai suporte
alte capacități instalate, dacă operatorii de rețea nu
vor efectua îmbunătățiri substanțiale și lucrări de
întărire.
Numerous wind projects have already been developed
and others have been announced, especially in areas
with high wind potential, such as Dobrogea, in southeast Romania. This has led to a certain saturation
of the grid, which might not be able to cope with
any further installed capacity unless substantial
improvements are made by the network operators.
Pe lângă capacitatea reţelei, racordarea la reţea în
sine constituie o altă problemă delicată. Racordarea
se obţine numai după emiterea avizului tehnic de
racordare (ATR), încheierea contractului şi plata
tarifului de conectare într-un interval de timp stabilit
de la emiterea ATR-ului. Timpul este crucial. Anumiţi
paşi (ex. obţinerea autorizaţiei de construcţie)
trebuie să fie prioritari semnării contractului. Tariful
de racordare, care este în general destul de mare,
impune ca finanţarea să fie deja asigurată.
In addition to grid capacity, the grid connection itself
is also a highly sensitive issue. A connection is not
obtained unless, after the technical connection
permit (ATR) is issued, a connection agreement
is concluded and the connection fee paid within a
given timeframe from the date of issuance of the
ATR. Timing is crucial. Certain steps (e.g. obtaining
the building permit) should be completed prior to the
signing of the connection agreement. The payment
of the connection fee, which is generally substantial,
means that the financing must already be secured.
Condiţiile tehnice necesare pentru conectarea unui
producător la reţeaua publică sunt deseori denumite
“Coduri de Rețea”. Pot exista şi condiţii tehnice
adiţionale ce nu sunt incluse în codurile de rețea,
dar care se aplică proiectului în urma contractului
de racordare, contractului de furnizare a energiei
sau într-o altă modalitate. Scopul acestor condiţii
este de a defini caracteristicile tehnice şi obligaţiile
producătorilor, precum şi pe cele ale operatorului de
sistem, adică:
• Operatorii sistemului energetic pot avea încredere
că sistemul lor va fi unul sigur independent
de proiectele de generare a energiei şi de
tehnologiile aplicate;
• Minimizează timpul afectat negocierii tehnice
specifice proiectului și planului;
• Producătorii de echipament îşi pot crea
echipamentul în condiţii bine definite anterior
şi cărora nu li se vor aduce modificări fără
avertisment sau consultare.
• Dezvoltatorii de proiecte au o gamă mai largă de
furnizori de echipamente din care să aleagă;
• Proiectele echivalente sunt abordate obiectiv;
• Tehnologiile diferite de producere sunt abordate
în mod egal.
În trecut, cu companiile de utilități integrate vertical,
aceeaşi organizaţie răspundea de sistematizarea
şi operarea reţelelor şi a producătorilor, ceea ce
însemna că nu era nevoie ca cerinţele tehnice să
fie clar definite sau obiective. În prezent, pentru a
evita distorsiunea competiţiei şi pentru a corespunde
unei pieţe energetice liberalizate în Europa, există
o direcţie spre separarea legală a producătorilor
şi operatorilor de sistem. În consecinţă, condiţiile
tehnice ce stau la baza legăturii dintre producători şi
operatorii de sisteme trebuie să fie mai clar definite.
Introducerea producţiei regenerabile a complicat
de multe ori în mod semnificativ acest proces,
deoarece aceşti producători au anumite caracteristici
fizice diferite de capacitățile de producere sincron
conectate direct, utilizate în cadrul centralelor
The technical requirements for connecting a generator
to the public grid are often termed ‘Grid Codes’. There
may also be additional technical requirements not
referred to in the Grid Code, but which apply to the
project through the connection agreement, the power
purchase agreement or in some other way.
The purpose of these technical requirements is to
define the technical characteristics and obligations of
generators and the system operator, meaning that:
•
•
•
•
•
•
Electricity system operators can be confident
that their system will be safe irrespective of the
generation projects and technologies applied;
The amount of project-specific technical
negotiation and design is minimised;
Equipment manufacturers can design their
equipment in the knowledge that the requirements
are clearly defined and will not change without
warning or consultation;
Project developers have a wider range of
equipment suppliers to choose from;
Equivalent projects are treated fairly;
Different generator technologies are treated
equally.
In the past, with vertically-integrated utilities, the
same organisation was responsible for the planning
and operation of networks and generators, which
meant the technical requirements did not need to
be particularly clearly defined or fair. Today, in order
to avoid distortions of competition and to comply
with a liberalised energy market in Europe, there is
a trend towards the legal separation of generators
and system owners/operators. As a result, the
technical requirements governing the relationship
between generators and system operators need
to be more clearly defined. The introduction of
renewable generation has often complicated this
process significantly, as these generators have
physical characteristics that are different from the
directly connected synchronous generators used in
35
2
energetice convenţionale. În unele ţări, această
problemă a cauzat întârzieri majore în dezvoltarea
unor cerinţe obiective ale Codului de Rețea pentru
producerea energiei eoliene.
large conventional power plants. In some countries,
this problem has caused significant delays in the
development of fair grid code requirements for wind
generation.
În România, un cod de reţea a fost redactat de
operatorul de transport și de sistem, Transelectrica,
şi autorizat de ANRE în 2004, scopul fiind de a
defini cerințele într-un mod care este cât se poate de
independent de tehnologia centralelor energetice.
Există beneficii în a avea cerințe care sunt cât se
poate de generale şi în a trata toate proiectele în
mod egal. Totuşi, ar putea rezulta că proiectele mici
să aibă aceleași cerinţe ca cele mari, lucru care nu ar
fi justificabil din punct de vedere tehnic.
In Romania, a grid code has been produced by
the national system operator, Transelectrica, and
authorised by ANRE in 2004, the aim being to define
the requirements in a way that is as independent as
possible from the power plant technology.
There are benefits to having requirements that are
as general as possible and treat all projects equally.
However, this can result in small projects facing the
same requirements as the largest projects, which
may not be technically justifiable.
Cerințele sunt de obicei stabilite de operatorul
de sistem şi deseori supervizate de instituţia de
reglementare în domeniul energiei sau de guvern.
Procesul de a modifica cerințele ar trebui să fie
transparent şi să includă consultarea producătorilor,
utilizatorilor de sistem, furnizorilor de echipamente şi
a altor părţi afectate.
Requirements are usually established by the
system operator and often overseen by the energy
regulatory body or government. The process to
modify requirements should be transparent and
include consultation with generators, system users,
equipment suppliers and other affected parties.
Amendamente tehnice la
specificaţiile parcurilor eoliene
Technical amendments to wind
farm specifications
O altă problemă se ridică în momentul în care
investitorii preiau proiecte deja în curs de dezvoltare
şi doresc să implementeze anumite amendamente
tehnice proiectului. Orice amendament al diverselor
specificaţii tehnice din cadrul unui proiect poate
genera nevoia unui nou aviz sau a unuia modificat,
deoarece fiecare aviz emis pentru înființarea
unei unităţi de energie regenerabilă ţine cont de
specificaţiile tehnice ale proiectului în ansamblu, cât
şi de părţile sale componente, de exemplu turbine,
cabluri, stație de transformare.
Another issue arises when investors acquire projects
already under development and wish to implement
certain technical amendments to the project. Any
amendment to various technical specifications of
a project can trigger the need for a new permit or
an amended one, as every permit issued for the
establishment of a renewable energy unit takes into
consideration the technical specifications of the
project as a whole, as well as its components, e.g.,
turbines, cabling, transformer station.
De exemplu, schimbarea amplasamentului turbinelor
influenţează direct mai multe avize, cum ar fi: avizele
privind scoaterea din circuitul agricol, deoarece
numai anumite porţiuni afectate de construcţii ar
trebui să fie scoase din circuitul agricol; şi avizul
emis de Autoritatea Aeronautică Civilă, care ține de
coordonatele geografice exacte a fiecărei turbine.
Acest aviz este de asemenea afectat de schimbarea
înălţimii turbinei, care poate rezulta din alegerea unui
tip diferit de turbină.
For example, changing the project’s layout directly
influences several permits, such as: permits
pertaining to the change of land use, as only plots
of land affected by construction works should be
removed from the agricultural category; and the
permit issued by the Romanian Civil Aeronautical
Authority, which relates to the exact geographical
location of each turbine.
The latter permit is also affected by a change of
turbine height, which may result from the choosing of
a different type of turbine.
36
PNE WIND AG intenționează
să implementeze în România
aproximativ
244
MW
cu
proveniență din energia eoliană.
Pentru PNE WIND acesta este
un pas important în ceea ce
privește stategia adoptată, iar
datorită acestei investiții, PNE
WIND va juca un rol important
pe piața energiei regenerabile
din România, care este extrem
de interesantă. În România am
început să dezvoltăm proiectele
în urmă cu doi ani, astfel încât
ne situăm pe o direcție bună,
iar în anumite zone din județul
Constanța finalizările lucrărilor
pot avea loc pe termen mediu.
PNE WIND AG intends to
implement around 244 MW
stemming from wind energy in
Romania. For PNE WIND Group
this is an important step for its
internalization strategy and due
to this investment, PNE WIND
will play an important role in
this very interesting renewable
energy market in Romania. We
started to develop our Romanian
projects two years ago, so that
we are on a good track and
some parts in Constanta County
may reach operating maturity in
the medium term.
Am realizat că au existat anumite
We realized that there were
Dana Dinescu
probleme în trecut cu privire
some problems with regard to
Director Executiv
la accesul la rețea, pentru că
the grid connection access in
PNE Wind
Transelectrica a semnat multe
the past, because Transelectrica
Executive Director
contracte furnizând avize tehnice
signed a lot of contracts
PNE Wind
pentru o gamă largă de proiecte,
providing technical approvals
dintre care poate doar câteva
for a wide range of projects,
ar putea deveni operaționale. În
out of which only a few might
acest sens, ar trebui setată o limită superioară
become operational. In this respect an upper
aferentă acestor tipuri de avize, iar condițiile
limit for such kind of approvals should be in
necesare pentru acordarea acestor avize ar
place and the requirements required for receiving
trebui de asemenea înăsprite. În plus, amânarea
such an approval should be increased as well.
implementării Legii 220/2008 reprezintă bariera
Furthermore, the delay of the implementation
investițiilor pentru noi. Cu toate acestea,
of the law 220/2008 represents an investment
considerăm cadrul legal din România ca fiind
barrier for us. However, basically we consider
unul adecvat. Procesul de achiziție a terenurilor a
the legal framework in Romania as suitable.
fost destul de dificil, întrucât loturile erau împărțite
The land acquisition process was quite difficult
în parcele mici și am fost nevoiți să achiziționăm
as usually the land plots are divided into a lot of
terenurile de la multe persoane diferite, motiv
small units, so that we had to acquire the required
pentru care a fost nevoie de multă activitate de
plots from a large number of different people. As
consultanță. În fond, trebuie menționat faptul că
a consequence a lot of consultancy work was
lipsește tradiția în acest domeniu de afaceri.
required. Basically it has to be mentioned that
there is a lack of tradition in particular in this
Înainte de a pune bazele societății în România,
business field.
am desfășurat pe parcurs de mai bine de un an,
Before establishing the company in Romania we
activități pregătitoare. După câteva luni am putut
did a green field work for a period of more than
să punem bazele unor parteneriate favorabile cu
one year. After some months we were able to
furnizori de servicii și cu autoritățile responsabile.
establish good partnerships with service proviPersonalul local are experiență doar în ceea ce
ders and the responsible authorities. Local staff
privește sectorul energiei tradiționale, iar o parte
had experiences only in the traditional energy
din el s-a reprofilat pe domeniul afacerilor cu
sector and some of them moved to the renewable
energie regenerabilă și astfel am avut posibilitatea
energy business field, so that we were able to
de a angaja personal înalt calificat.
hire high qualified staff.
Suntem încrezători că noțiunea de Certificat
Verde, care este utilizată și care reprezintă un
We assume that the Green Certificate concept,
instrument tranzacționabil, reprezintă o soluție
which is in place and is a market based scheme,
alternativă la tarifele fixe folosite în alte țări și
is an alternative solution to fixed feed-in tariffs,
preferate de noi. Practic, noi pregătim drumul
which are in place in other countries and which we
în acest sector de afaceri atât în România cât și
prefer. Basically we are pioneers in this business
în alte țări din Europa Centrală și de Est (ex. în
field in Romania but also in other CEE-countries
Bulgaria), iar din cauza lipsei locale de experiență
(e.g. in Bulgaria), in which due to the lack of
în domeniul energiei eoliene, este mult mai dificil
history with regard to renewable wind energy
să implementăm astfel de proiecte, însă cu fiecare
sector it is much more difficult to implement such
pas înainte clădim bazele acestui domeniu.
projects, but there is improvement to the better
Sperăm că autoritățile vor fi mai flexibile și vor
on a step to step basis.
37
continua să sprijine mai mult acest sector de
afaceri, observăm o tendință pozitivă, energia
eoliană reprezentând un aspect important pentru
viitor, pentru care nu există alternativă.
3
Our wish is that the official authorities become
more flexible and keep on supporting this
business fields more, however we recognized a
positive trend as this is a very important issue for
the future, there is no alternative to it.
Protecţia Mediului
Environmental Protection
Obligația de a obţine o decizie de mediu favorabilă
reprezintă una din cele mai dificile faze ale proiectului
de execuţie. Orice plan sau proiect care poate avea
un impact semnificativ asupra unui amplasament
(fie el localizat în limita amplasamentului sau nu),
fie individual sau în combinaţie cu alte planuri sau
proiecte, va fi subiectul unei evaluări corespunzătoare
asupra implicaţiilor asupra locului în vederea
conservării obiectivelor amplasamentului. Autorităţile
avizate vor fi de acord cu un plan sau un proiect dacă
integritatea locului este garantată.
The obligation to obtain a favourable environmental
decision constitutes one of the most difficult phases
of project execution. Any plan or project likely to
have a significant effect on a site (whether located
within the site boundary or not), either individually or
in combination with other plans or projects, shall be
subject to appropriate assessment of its implications
for the site in view of the site’s conservation objectives.
The competent authorities will agree to the plan or
project if the integrity of the site is guaranteed.
Activităţile dăunatoare care ar putea să deranjeze
considerabil speciile şi/sau habitatele pentru
care locul a fost desemnat trebuie evitate în toate
amplasamentele Natura 2000. Acolo unde este
cazul, sunt luate măsuri pozitive necesare pentru
menţinerea şi restaurarea acestor habitate şi specii la
un statut de conservare favorabil în limita lor naturală.
Existenţa şi expansiunea constantă a suprafeţelor
acoperite de programul Natura 2000 constituie un
obstacol serios în amplasarea parcurilor eoliene.
După datele furnizate de Natura 2000, Ariile de
Protecție Specială Avifaunistică (SPA) acoperă
deja 11,89% din solul ţării din care 13,21% cade în
categoria potențiale Situri de Importanță Comunitară
(pSCI).
Damaging activities that could significantly disturb
the species and/or habitats for which the site has
been designated must be avoided on all Natura 2000
sites. Where necessary positive measures are taken
to maintain and restore these habitats and species to
a favourable conservation status within their natural
range. The existence and consistent expansion of
the areas covered by the Natura 2000 programme
constitutes a serious obstacle to the establishment
of wind farms.
According to the Natura 2000 data, the Special
Protection Area (SPA) already covers as much
as 11.89% of the country’s landmass and 13.21%
falls under Potential Areas of Significance for the
Community (pSCI).
România are în acest moment 108 de Arii de Protecţie
Specială şi 273 de potențiale Situri de Importanță
Comunitară.
Romania currently has 108 Special Protection Areas
and 273 Potential Areas of Significance for the
Community.
Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 (atât SPA cât
şi pSCI) reprezintă 17,84% din suprafața ţării, multe
din aceste situri îmbinându-se cu zone protejate din
România.
Investitorii care şi-au început investiţia în zone
destinate să fie acoperite de program în viitor vor
întâlni obstacole oficiale şi legale sau, în cazuri
extreme, vor fi lipsiţi de posibilitatea dezvoltării
investiţiei. De aceea au existat cereri ca lista finală
de arii Natura 2000 să fie adoptată cât mai repede
cu putinţă.
The total area of Natura 2000 sites (both SPA and
pSCI) currently represents 17.84% of the country’s
landmass, many of these sites overlapping with
protected areas in Romania.
Investors who began their investment in areas
destined to be covered by the programme in the future
may face formal and legal obstacles or, in extreme
cases, be deprived of the possibility to develop their
investment. There have therefore been demands that
the final valid list of Natura 2000 areas be adopted as
soon as possible. The European
Comisia Europeană a stabilit ca termen limită data
de 1 octombrie 2011 pentru suplimentarea ariilor
acoperite de program.
Commission set 1 October 2011 as the deadline
for supplementation of the areas covered by the
programme.
38
4
5
Proteste sociale
Social protests
Nivelul de activitate a organizaţiilor care se opun
construirii de parcuri eoliene în apropierea zonelor
rezidenţiale sau protejate creşte în fiecare an.
Oponenții parcurilor eoliene pun la cale proteste în
care işi demonstrează opoziţia faţă de distrugerea
mediului natural şi construirea instalaţiilor energetice
în proximitatea clădirilor rezidenţiale. Argumentele
cheie împotriva parcurilor eoliene includ: boli
vibroacustice, riscul ca o elice a turbinei să cadă,
ţurţuri care pot cădea de pe elice pe timpul iernii,
omorârea păsărilor, scăderea valorilor proprietaţilor
în urma anunţului de a construi o fermă eoliană şi
deformarea peisajului.
Asemenea proteste au loc în multe ţări în care
energia eoliană este în curs de dezvoltare, iar
România nu este diferită în această privinţă. Acest
fenomen este în prezent foarte dinamic şi foarte
nociv pentru dezvoltarea industriei. Răspândirea
unei imagini negative asupra investiţiilor eoliene, fie
bazate pe argumente verificabile sau nu, pune din ce
în ce mai multă presiune pe administraţia de stat, în
ceea ce privește atât legislaţia naţională, precum şi
metodele procedurale aplicate în cadrul procedurilor
administrative de către administraţiile locale, lucru
care se va intensifica în viitor. Întâmpinarea rezistenţei
sociale, prin urmare, ar trebui să fie văzută, în primul
rând, ca o tendinţă în creştere şi în al doilea rând, ca
un fenomen care ar putea întârzia sau chiar suspenda
pregătirea şi punerea în aplicare a unei investiţii în
energia eoliană. Investitorii şi organizaţiile industriale
ar trebui să adopte un rol în care dezbaterile publice
sunt direcţionate către meritele energiei eoliene
bazate pe constatări extinse şi bine documentate
stiinţific, și să prevină răspândirea de informații
incorecte și nefondate de către adversarii energiei
eoliene.
The level of activity of organisations opposing
the construction of wind farms in the proximity of
residential or protected areas increases every year.
Wind farm opponents stage protests at which they
demonstrate their opposition to the destruction of
the natural environment and the building of power
facilities too close to residential buildings. The key
arguments against wind farms include: vibroacoustic
disease, the risk of a turbine propeller falling off,
icicles falling from propellers during winter, bird
slaughter, a decrease in property values following
announcement of a plan to build a wind farm and
landscape deformation.
Such protests take place in a number of countries
where wind energy is being developed, and Romania
is no different in this respect. This phenomenon is
currently very dynamic and explicitly harmful to the
development of the industry. Spreading a negative
image of wind investment, whether based on verifiable
arguments or not, increasingly places pressure on
the state administration in terms of both national
legislation and the procedural methods applied in
administrative proceedings by local governments,
something that will only increase in future. The
occurrence of social resistance should therefore be
seen, firstly, as an increasing trend and, secondly,
as a phenomenon that could even delay or suspend
the preparation and implementation of a wind power
investment. Investors and industry organisations
should thus adopt a role in which direct public debate
is directed towards the merits of wind energy, based
on extensive and well-documented scientific findings,
and prevent the opponents of wind energy from
spreading incorrect and unreliable information.
Limitările de infrastructură
Infrastructural limitations
Operatorul de sistem şi transport, Transelectrica, a
calculat că sistemul energetic românesc actual ar
putea face față fără nicio restricţie la aproximativ
4.000 MW putere eoliană instalată.
În ciuda acestui fapt, Transelectrica a încheiat
contracte pentru racordarea la reţeaua electrică de
peste 8.000 MW şi a emis avize tehnice de racordare
(ATR-uri) pentru peste 6.000 MW. Se estimează că
doar un număr mic din aceste proiecte vor deveni
vreodată operaţionale. Multe dintre aceste contracte
şi ATR-uri îşi vor pierde cu siguranţă valabilitatea,
pentru că sunt eliberate numai pentru un an, la
sfârşitul căruia sunt şterse automat din lista furnizată
de către OTS. Planul de îmbunătăţire a reţelei
include lucrările în curs privind inelul de 400 kV în
jurul ţării si unul mai mic în jurul Bucureştiului. Cu
toate acestea, lucrările necesare pentru proiecte
eoliene sunt mult mai complexe decât atât. Acestea
necesită construirea de staţii noi şi de linii electrice,
în special în zona Dobrogei, pentru a putea distribui
energia spre restul ţării şi a se ocupa de problemele
de congestie şi legate de energia de echilibrare.
The transport and system operator Transelectrica
has calculated that the Romanian power system
could cope without any restrictions with around 4,000
MW of installed wind power.
Despite this Transelectrica has concluded contracts
for grid connections of over 8,000 MW and has issued
technical connection permits (ATRs) for over 6,000
MW, it is estimated that only a small number of these
projects will ever become operational. Many of these
contracts and ATRs will naturally lose their validity, as
they are only issued for one year, at the end of which
period they are automatically erased from the list
provided by the TSO. The plan for improving the grid
includes the ongoing work on the 400 kV ring around
the country and a smaller one around Bucharest.
However, the required works for wind projects are far
more complex than that. They require the building of
new stations and electrical power lines, especially in
the Dobrogea area, to evacuate the energy to the rest
of the country and deal with congestion issues and
back-up power.
39
Având în vedere resursele foarte limitate financiare
ale OTS, producătorii trebuie să furnizeze cele mai
multe dintre îmbunătăţirile reţelei achitând 100% din
costuri, chiar dacă legea prevede împărţirea costurilor
cu OTS. Există deja o staţie de 400 kV la Fântânele,
construită de CEZ, şi alte trei la Topolog, Deleni şi
Tariverde (toate sunt în Dobrogea). Aceste staţii sunt
vitale în ceea ce priveşte injecția de energie în reţea
şi vor fi în cele din urmă transferate în proprietatea
OTS pentru exploatare.
Pentru a distribui o parte din capacitatea energetică
nouă în străinătate, Transelectrica plănuieşte un
cablu electric submarin care leagă România de
Turcia. Acest lucru ar permite ţării să exporte energia
electrică în exces către Turcia. Acest proiect este în
prezent în fază de studiu de fezabilitate şi nu este
clar unde va fi pus în practică. O altă posibilitate de a
exporta energie în Turcia este utilizând un traseu pe
uscat care trece prin Bulgaria.
Given the very limited financial resources of the TSO
the producers must provide most of the improvements
to the grid themselves by paying 100% of the costs,
even though the law foresees the splitting of costs
with the TSO. There is already one 400 kv station at
Fantanele, built by CEZ, and another three at Topolog,
Deleni and Tariverde (all of which are in Dobrogea).
These stations are vital in terms of injecting energy
into the grid and will eventually be transferred to the
property of the TSO for exploitation.
To channel part of the new power capacity abroad,
Transelectrica is planning an undersea electrical
cable linking Romania to Turkey. This would allow
the country to export its excess electricity to Turkey.
This project is currently in the feasibility study stage,
and it is not clear where it will be put into practice.
Another possibility to export energy to Turkey is via
an overland solution passing through Bulgaria.
Sursa: .Transelectrica
Source: Transelectrica
Creşterea producției de energie eoliană necesită:
Increasing the amount of wind energy generation
requires:
•
•
•
Măsuri administrative precum noi tipuri de
contracte şi noi tipuri de pieţe pentru energia
electrică (intra-zilnică);
Investiţii în construirea uneia sau mai multor
hidrocentrale cu acumulare prin pompaj şi în
promovarea unităților de producere moderne
flexibile (centrală pe gaz cu ciclu combinat).
Centrala de gaz cu ciclu combinat de 800 MW
construită de OMV Petrom în Brazi va putea furniza o
importantă rezervă de energie începând cu sfârșitul
anului 2011; hidrocentralele planificate de la Tarniţa,
de pe râul Olt, şi în alte locaţii, vor produce împreună
40
•
•
Administrative measures such as new types of
contracts and new types of electricity markets
(intra-day).
Investment in building one or more PSHPP
(Pump Storage Hydropower Plant) and in
promoting flexible, modern generation units
(combined cycle and gas fired).
The 800 MW combined cycle gas-fired plant built
by OMV Petrom in Brazi will be able to provide an
important back-up supply as of the end of 2011; the
plans for the pump storage hydropower plants at
Tarnița, on the river Olt, and at other locations will
6
peste 1000 MW, dar acestea sunt în stadii foarte
timpurii şi vor trece ani până când ele vor deveni
operaţionale.
together produce over 1000 MW, but these are in
their very early stages and it will take years before
they become operational.
Costurile de acces la reţea ar trebui să fie suportate
în proporţie de 50% de operatorii reţelei şi 50% de
producător; cu toate acestea, în realitate costurile
sunt suportate în intregime de producători.
În principiu producerea energiei eoliene are prioritate,
dar în practică această prioritate nu este clar definită.
The costs of the access to the grid should be 50%
born by the grid operators and 50% by the producer;
however, in reality the costs are supported entirely by
the producers.
In principle wind generation takes priority, but in
practice this priority is not clearly defined.
Durata procedurii
Length of procedure
În prezent, investitorii în energie eoliană din România
sunt obligaţi să obţină circa 85 avize şi autorizaţii, în
scopul de a iniţia şi implementa un proiect. Această
birocraţie excesivă, precum şi perioadele lungi de
răspuns ale autoritaţilor locale, implică un interval de
2-3 ani pentru a trece de la faza de iniţiere a unui
proiect la implementare. Etapele tipice în dezvoltarea
şi implementarea investiţiei în energia eoliană sunt:
1. Identificarea locaţiei parcului eolian;
2. Realizarea studiului geotehnic;
3. Realizarea studiului de pre-fezabilitate;
4. Obţinerea dreptului de proprietate sau superficie/
drept de utilizare/uzufruct, etc;
5. Înscriere în Cartea Funciară;
6. Executarea procedurii de expropriere (acolo
unde este cazul);
7. Elaborarea și avizarea PUZ (Plan Urbanistic Zonal)
8. Realizarea studiului de fezabilitate (recuperare,
randament al investiţiilor, etc);
9. Realizarea studiului cu privire la soluţia electrică
de racordare (alegere amplasament punct de
racordare la rețeaua de electricitate, investiţia fie
rămâne în proprietatea investitorului sau devine
proprietate publică);
10. Proiectarea parcului eolian - elaborarea planurilor
de construcţie;
11. Obţinerea avizelor de proiect şi a autorizaţiilor
a. Certificat de urbanism (PUZ aprobat de
consiliul local)
b. Autorizaţie de construcţie
c. Raport de impact de mediu necesar
pentru a obţine o decizie a municipalităţii
în ceea ce priveste consideraţiile de mediu
ale investiţiilor. Această etapă include
consultări publice în raport cu zonele înveci
nate, dacă acestea sunt arii protejate
(rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale,
zonele protejate Natura 2000, etc)
d. Certificat care să ateste ca turbinele nu
se află in zone care se suprapun cu cori
doare de migraţie a păsărilor;
12. Obţinerea avizului din partea aviaţiei civile;
13. Autorizație de înființare și licența de exploatare
eliberate de ANRE;
14. Aviz de la operatorul sistemului național;
15. Conectarea la rețeaua de interes public:
a. Studiul de soluție de racordare
b. Avizul de amplasament
c. Aviz tehnic de racordare
d. Stabilirea termenilor şi semnarea
Currently, wind energy investors in Romania are
required to obtain some 85 permits and authorisations in
order to initiate and implement a project. This excessive
bureaucracy, as well as the long response times of the
local authorities, means it takes 2-3 years to pass from
the initiation phase of a project to implementation.
The typical stages in developing and implementing a
wind energy investment in Romania are:
1. Identification of the wind farm location;
2. Performance of the geotechnical study;
3. Performance of the pre-feasibility study;
4. Obtaining the ownership right or superficies right/
right of use/usufruct, etc.;
5. Registration with the Romanian Land Register;
6. Execution of the expropriation procedure (where
applicable);
7. Development and authorisation of the PUZ;
8. Performance of the feasibility study (recovery,
return on investment, etc);
9. Performance of the study on the electrical solution
(choice for the location of the grid connection,
investment either stays in the ownership of the
investor or becomes public property);
10. Development of the wind park – drafting the
building plans;
11. Obtaining the project permits and authorisations
a. Urban Planning Certificate (PUZ approved by
the local council)
b. Building permit
c. Environmental impact report required in
order to obtain a decision of the municipal
ity concerning the environmental
considerations of the investment. This stage
includes public consultations as regards
the neighbouring areas if they are protected
areas (biosphere reserves, national parks,
Natura 2000 protected areas, etc.)
d. Certificate stating the turbines are not
located in the areas that overlap with bird
migration corridors;
12. Obtaining the civil aviation permit;
13. Setting-up authorization and operation license
issued by ANRE;
14. Permit from the national system operator;
15. Connection to the national system operator:
a. Study of the grid connections solutions
b. Approval of location
c. Technical connection permit
d. Establishing the terms and signing the
41
16.
17.
18.
19.
20.
acordului cu compania care distribuie şi
furnizează energie electrică;
Achiziţia echipamentului:
a. Desfăşurarea lucrărilor de construcţii
b. Asamblare;
Încheierea contractului pentru energia produsă
şi a contractului de service;
Racordarea la reţeaua electrică;
Punerea în funcțiune;
Obţinerea garanţiilor de origine pentru
energia electrică generată din surse
regenerabile de energie şi obținerea
certificatelor verzi.
România deține poate cel mai
mare potențial din estul Europei
privind dezvoltarea în industria
eoliană pe următorii cinci ani.
În prezent, avem aproximativ
500 MW și sperăm ca până la
finalul anului, capacitatea să se
dubleze la 1.000 megawatti.
16.
17.
18.
19.
20.
agreement with the company that distributes
and supplies the electricity;
Acquisition of equipment:
a.Performance of construction works
b.Assembly;
Concluding the contract for the energy
produced and service agreement;
Grid connection;
Commissioning;
Obtaining guarantees of origin for the electric
energy generated from renewable energy
sources and obtaining green certificates.
Romania has, maybe, the
greatest potential for growth
in the wind energy industry of
Eastern Europe for the next five
years. At this moment, we have
approximately 500 MW and we
hope the wind energy capacity
will double to 1,000 megawatts
by the end of this year.
Definitely 2011 is a good year
for wind energy in Romania
because we have made a big
step, if we think about the end
of the last year, when we had
469 MW, up from the 14.1 MW
installed capacity in 2009.
In the name of the Romanian
Wind Energy Association I can
say the wind energy industry
Dana Duică
is making history in Romania
Președinte AREE
right now, mainly due to the
President RWEA
long expected moment of the
enforcing Law 220/2008.
Romania is attracting investors in wind power
România atrage investitori în energia eoliană,
because of its location along the western shore
datorită locației sale de-a lungul coastei vestice a
of the Black Sea, where the average wind speed
Mării Negre, unde viteza medie a vântului este în
stands at about 7m/s and with the new legislation.
jur de 7 m/s și datorită noii legislații.
Cu siguranță anul 2011 este
favorabil în România energiei
eoliene, dacă luăm în considerare
sfârșitul anului trecut, când am
avut 469 MW, de la 14,1 MW,
capacitatea instalată în 2009.
În numele Asociației Române
pentru Energia Eoliană, pot
afirma că industria energiei
eoliene face istorie chiar acum,
în principal datorită intrării în
vigoare a mult așteptatei Legi
220/2008.
România poate produce 14.000 MW de energie
eoliană și se poate dezvolta într-o piață durabilă.
Sperăm ca piața romanească, care are cel mai
mare potențial din zonă pe termen scurt spre
mediu, să devină o piață matură cu o capacitate
de producție importantă în energia regenerabilă
și cu o infrastructură electrică bună. Sincer, în
momentul de față suntem departe de această
realizare, însă Asociația Română pentru Energia
Eoliană are încredere în intențiile bune ale
autorităților de a sprijini o piață de energie bună
și durabilă cu potențial uriaș.
Romania may produce as much as 14,000
MW of wind energy and may develop into a
sustainable market. We hope that the Romanian
market, which has the greatest potential on
short- to medium-term in the region, becomes
a mature market with an important production
capacity in renewable energy and a good electric
infrastructure. Honestly, right now, we are far
away from this achievement, but the Romanian
Wind Energy Association is trusting the good
intentions of the authorities for supporting a
good and a sustainable energy market with huge
potential.
Organizația noastră a crescut de la 6 la 90 de
membri în mai puțin de 2 ani și a adoptat un rol
important în procesul de modelare a legislației
și a asigurat o bază importantă de comunicare,
ce se dovedește a fi extrem de folositoare într-un
sector nou apărut.
Our organization grew from 6 to 90 members
in less than 2 years and took active role in the
process of shaping the legislation but also
provided a good platform for networking, which
proves to be extremely useful in an emerging
sector.
42
7
Obstacole în calea investiţiilor România, în contextul UE
Obstacles to Investments –
Romania in the context of the EU
Bariere Administrative
Administrative Barriers
În ceea ce priveşte barierele administrative, România
nu diferă de alte state membre ale Uniunii Europene.
Procesul, care începe cu decizia de a construi un
parc eolian şi se termină cu punerea în funcţiune
a parcului, este similară pe întreg teritoriul Uniuni
Europene şi se bazează pe două permise de bază
care trebuie să fie obţinute. Primul este autorizaţia
de construcţie şi al doilea se referă la conectarea
parcului la reţeaua electrică. Există diferenţe între
ţări în ceea ce priveşte documentele şi analiza
necesară pentru obţinerea acestor autorizaţii,
precum şi termenele în care autorităţile sunt obligate
să evalueze o cerere. Conform Asociaţiei Europene
pentru Energie Eoliană17, în ceea ce priveşte durata
medie totală între depunerea unei cereri pentru
autorizaţie de construcţie şi conectarea la reţea,
România pare să fie fruntaşă cu un timp mediu de
procesare în jurul valorii a 32 de luni, în comparaţie
cu media UE de 54,8 luni. În consecinţă, România
este unul dintre liderii în acest domeniu, alături de
Belgia, Marea Britanie, Italia, Franţa şi Danemarca.
Ţările clasate pe ultimele două locuri sunt Spania
şi Portugalia, care depăşesc media UE cu 16 şi
respectiv 21 de luni.
As far as administrative barriers are concerned,
Romania does not differ from other European Union
Member States. The process, which begins with
the decision to build a wind farm and ends with the
commissioning of the farm, is similar throughout
the entire European Union and is based on two
main permits that must be obtained. The first is
the construction permit and the second concerns
the farm’s connection to the power grid. There are
differences between individual countries in terms of
the documents and analysis required to obtain these
permits and the deadlines by which the authorities
are obliged to evaluate an application. According to
the European Wind Energy Association17, as far as
the total average time between submission of an
application for the construction permit and connection
to the grid is concerned, Romania appears to be
ahead of the game with an average process time of
around 32 months, compared with the EU average
of 54.8 months. As a consequence, Romania is one
of the leaders in this field, alongside Belgium, the
United Kingdom, Italy, France and Denmark. The
two lowest ranked countries are Spain and Portugal,
who exceed the EU average by 16 and 21 months,
respectively.
Another criterion of comparison is the number of
officials whose involvement is needed to implement
an investment. The average among the 27 EU
Member States is 18 officials, which indicates that
the “single counter” model is not excessively popular
in the renewable energy sector. Even the most wind
industry-friendly countries, such as Denmark, the
Netherlands and Spain, which boast the lowest values
in this respect (5, 6 and 10 officials, respectively),
are still nowhere near this concept. In this respect,
Romania is better than the EU mean, with an investor
having direct or indirect contact with an average of 13
officials. The most frequently mentioned investment
barriers in the EU also comprise the procedures
for obtaining an assessment of the investment’s
environmental impact and land development plan.
A large number of investments have also been
hindered because of lawsuits and the actions of
NGOs. The Romanian investment barriers market
players currently perceive as being the most important
matches the European trend.
Un alt criteriu de comparaţie este numărul de
funcţionari publici a căror implicare este necesară
pentru a pune în aplicare o investiţie. În medie, în
cele 27 de state membre ale UE sunt implicați
18 funcționari, ceea ce indică faptul că metoda
“un singur ghişeu” nu este excesiv de populară în
sectorul energiei regenerabile. Chiar şi în ţările cele
mai prietenoase industriei energiei eoliene, precum
Danemarca, Olanda şi Spania, care oferă cele
mai mici valori în acest sens (respectiv 5, 6 și 10
funcţionari), sunt încă departe de acest concept. În
acest sens, România se află într-o situație mai bună
decât media UE, cu un investitor având contact direct
sau indirect cu o medie de 13 funcţionari. Cele mai
frecvent menţionate obstacole de investiţii în UE
cuprind, de asemenea, procedurile de obţinere a
unei evaluări a impactului investiției asupra mediului
şi a planului de dezvoltare a terenurilor. Un număr
mare de investiţii au fost de asemenea îngreunate
din cauza proceselor şi a acţiunilor ONG-urilor.
La momentul actual, barierele pe care le percep
investitorii de pe piaţa românească se înscriu în
tendințele la nivel european.
“Obstacole administrative şi de conectare în domeniul energiei eoliene “, Asociația Europeană
pentru Energie Eoliană, Iulie 2010
17
17
“WindBarriers: Administrative and grid access barriers to wind power”, The European Wind
Energy Association, July 2010
43
8
Piaţa
Market
În ceea ce priveşte energia eoliană, statele UE pot
fi impărţite în 4 grupe: pieţele dezvoltate, pieţele
în creştere, pieţele în curs de dezvoltare şi pieţele
neexploatate. România este în grupul pieţelor în
curs de dezvoltare, şi anume grupul de pieţe în care
sectorul energiei eoliene este într-o fază preliminară
de dezvoltare, dar se fac progrese semnificative ținând
cont de ritmul schimbărilor de pe piaţă. Diferenţele
în nivelul de dezvoltare al sectorului energiei eoliene
sunt reflectate în diferitele probleme cu care se
confruntă investitorii. Pe pieţele dezvoltate, întârzieri
şi o lipsă de promptitudine din partea autorităţilor în
eliberarea permiselor par a fi o problemă majoră. În
cazul pieţelor în curs de dezvoltare, absenţa unor
reglementări transparente şi stabile din punct de
vedere juridic constituie un obstacol aparte. În cazul
României există o perioadă de aşteptare de 16 luni
pentru autorizaţia de construire, ceea ce plasează
România mai bine decât media UE de 43 de luni.
In terms of wind energy EU states can be divided
into 4 groups: developed markets, growing markets,
emerging markets and unexploited markets.
Romania is in the emerging markets group, i.e. the
group of markets where the wind energy sector is
in a preliminary phase of development but where
significant progress is being made with regard to the
pace of market change. Differences in the level of
development of the wind energy sector are reflected
in the different problems encountered by investors. In
developed markets, delays and a lack of timeliness
on behalf of the authorities in issuing permits seem
to be a major problem. In case of emerging markets,
however, the absence of transparent and stable
legal regulations constitutes a specific barrier. In the
case of Romania, there is a 16-month wait for the
construction permit, making Romania much better
than the EU average of 43 months for onshore
projects.
În UE media timpului necesar pentru conectarea la
reţea este în jurul valorii de 26 de luni (semnificativ
mai mici decât timpul de aşteptare administrativ) şi
România face parte din grupul de ţări cu performanţe
semnificativ mai bune decât media. Cu toate
acestea, în general, cifrele nu sunt reprezentative
din cauza numărului foarte redus de proiecte luate
în considerare şi instalate în momentul la care s-a
desfășurat studiul.
In the EU the average grid connection lead time
is around 26 months (significantly lower than the
administrative lead time) and Romania is part of the
group of countries performing significantly better
than average. However, generally the figures are
not representative owing to the very low number of
projects taken into consideration and installed at the
time the survey was conducted.
Dispersia Surselor
Dispersion of Sources
România este caracterizată printr-o dispersie mare
de surse de energie. Energia românească este
dominată de combustibilii fosili, care au reprezentat
46% din producția 2010, urmată de hidroenergie la
34% şi nucleară la 20%. A fost o parte neobișnuit de
mare de hidroputere în 2010 grație unui an deosebit
de ploios. Producţia de hidroenergie în România se
situează între 25% şi 35%, în funcţie de cantitatea de
precipitaţii.
Clima ţării şi poziţia sa geografică - cu Marea
Neagră la est, Carpaţii în centru şi Dunărea trecând
prin partea de sud - oferă o posibilitate amplă de a
exploata sursele de energie regenerabile. De peste
30 de ani, cea mai importantă sursă de energie
curată din România a fost reprezentată de marile
centrale hidroelectrice. Până la şi inclusiv 2009, alte
surse regenerabile au reprezentat doar o foarte mică
parte din producţia de energie electrică în România.
În 2010, situaţia a început să se schimbe semnificativ
în favoarea surselor de energie regenerabile (altele
decât centralele hidroelectrice de mare putere), în
special vântul. Cu toate acestea, energia eoliană a
reprezentat doar 0,48% din producţia naţională de
electricitate în 2010.
Prima turbină eoliană a fost instalată în România în
anul 2004. A fost o turbină la mâna a doua şi a produs
sub 1 MW.
Romania is characterised by a high dispersion of
energy sources. Romanian energy is dominated by
fossil fuels, which accounted for 46% of production
in 2010, followed by hydro power at 34% and nuclear
at 20%. There was an unusually high share of hydro
power in 2010 due a particularly rainy year. Hydro
power production in Romania ranges between 25%
and 35% depending on the amount of rainfall.
44
The country’s climate and geographical position –
with the Black Sea to the East, the Carpathians in
the centre and the Danube crossing the territory in
the south – provides ample opportunity to exploit
its renewable energy sources. For over 30 years,
Romania’s most important source of clean energy has
been large hydro power plants. Up to and including
2009, other renewable sources accounted for only a
very small share of electricity production in Romania.
In 2010 the situation began to change dramatically
in favour of renewable energy sources (other than
large hydro power plants), especially wind. However,
wind power still accounted for only 0.48% of national
electricity production in 2010.
The first wind turbine was installed in Romania in
2004. It was a second hand turbine and produced
under 1 MW.
În 2007 şi 2008, sute de anemometre au fost instalate
prin România pentru a colecta date privind modelele
de vânt. În plus, condiţiile create prin Legea nr.
220/2008 au stimulat interesul investitorilor.
Rezultatul a fost că 2010 a fost un an spectaculos
din punct de vedere al pieţei energiei eoliene. O
capacitate totală de 448 MW a fost instalată, aducând
suma totală la 462 MW (33 de ori mai mult decât în
2009). La sfârşitul primului semestru al anului 2011,
570 MW au fost operaţionali, cu un total de 1000 MW
setat să primească certificate verzi în România până
la sfarşitul anului.
În prezent, principalul jucător de pe piaţa energiei
eoliene este grupul CEZ, care deja generează 300
MW la Fântânele ca prima etapă a ceea ce va fi cel
mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu un
total de capacitate de 600 MW. Alţi investitori mari
includ EDP, ENEL Green Power şi Martifer. În viitorul
apropiat GDF Suez, EON, Verbund, Iberdrola şi PNE
planifică să intre pe piaţă. Prognoza este ca până la
sfârşitul anului 2013 producţia instalată de energie
eoliană în România va fi de până la 3.000 MW în
România, în funcţie de modul în care legea este pusă
în aplicare.
Planul Naţional de Acţiune pentru Energie
Regenerabilă elaborat de Ministerul Economiei şi
prezentat Comisiei Europene prevede 4000 MW,
până în 2020. Aceeasi cifră este păstrată în strategia
energetică revizuită.
In 2007 and 2008 hundreds of masts were installed
around Romania to collect data on wind patterns.
Additionally, conditions created by Law no. 220/2008
stimulated the interest of investors.
The result was that 2010 was a spectacular year in
terms of the wind energy market. A total capacity of
448 MW was installed, bringing the overall amount
to 462 MW (33 times more than in 2009). At the
end of the first semester of 2011, 570 MW was
operational, with a total of 1000 MW set to receive
green certificates in Romania by the end of the year.
Currently the main player on the wind energy market
is the CEZ group, which is already generating 300
MW at Fantanele as the first stage of what will be
the largest onshore wind farm in Europe with a total
of capacity of 600 MW. Other big investors include
EDP, ENEL Green Power and Martifer. In the near
future GDF Suez, EON, Verbund, Iberdrola and PNE
are all planning to enter the market. It is forecasted
that by the end of 2013 there will be up to 3,000
MW of installed wind energy production in Romania,
depending on how the law is implemented.
The National Action Plan for Renewable Energy
drawn up by the Ministry of the Economy and
presented to the European Commission forecasts
4,000 MW by 2020. The same figure is retained in
the revised energy strategy.
Dispersia Surselor
Dispersion of Sources
MW
7000
6075
6000
4650
2600
3688
4000
3400
1480
3000
2000
1000
5345
4715
5000
5765
5850
5650
5200
3250
4000
4500
4800
4900
5000
4000
3200
560
0
560
2010
2015
Eoliană / Wind
2020
2025
Solară / Solar (fv)
2030
2035
Biomasă / Biomas
Sursa: Asociația Română pentru Energie Eoliană
Source: Romanian Wind Energy Association
În ceea ce priveşte turbinele în sine, 98% din
capacitatea dată utilizează turbine noi. 80% din piaţă
este împărţită de către producătorii General Electric
şi Vestas, cu Gamesa ocupând 10%.
Atunci când un număr semnificativ de alţiproducători
devin funcţionali sunt aşteptați să intrepe piaţă şi alţi
producători.
Până în 2015 se aşteaptă ca România să atingă
cota stabilită de legea privind E-SRE, adică 16%
din consumul brut de electricitate. Energia eoliană,
estimată la 80-90% din E-SRE, va juca un rol
important în realizarea acestei cifre.
In terms of the turbines themselves, 98% of the
capacity yielded uses new turbines. 80% of the
market is shared by the manufacturers General
Electric and Vestas, with Gamesa occupying 10%.
When a significant number of other producers
become operational other manufacturers are also
expected to enter the market.
By 2015 Romania is expected to achieve the target
quota established by the law on E-RES, i.e. 16%
of gross electricity consumption. Wind energy,
estimated at 80-90% of the E-RES, will play a major
role in achieving this figure.
45
Stream Invest Holding AG este
prezentă în România din anul
2008 prin filiala sa, SC Clean
Energy
Development
SRL.
Stream Invest Holding AG deține
o
experiență
considerabilă
cu privire la sistematizarea,
construcția
și
funcționarea
proiectelor de energie eoliană.
Noi am fost cei care am primit
prima autorizație de punere în
funcțiune a unui parc eolian
modern din România, fiind
competenți în ceea ce privește
efectuarea unei întregi game
de servicii datorită experienței
noastre
internaționale
și
naționale. Avem o poziţie
puternică în acest domeniu de
afaceri şi am putea să împărtăşim
Andreas S. Blutke
acest tip de cunoştinţe și cu alţi
Dipl.-Ing.
investitori/persoane interesate.
Stream
Invest
Holding AG
Intenția noastră este aceea de
Dipl.-Ing.
a ne desfășura activitatea pe
Stream Invest Holding AG
piaţa românească, în scopul
de a efectua și alte investiţii
viitoare (de exemplu, sub formă
de asociaţii în participaţiune), precum şi servicii
pentru parteneri de investiţii.
Stream Invest Holding AG has
been present via its subsidiary
SC Clean Energy Development
SRL in Romania since 2008.
Stream Invest Holding AG has
a lot of experience with regard
to the planning, building and
running of wind energy projects.
We received the first operation
authorization for the running of
a modern wind energy farm in
Romania, so that we are able
to carry out the full range of
services due to our international
and national background. We
have a strong position in this
business field and could share
this kind of knowledge with other
investors/interested people.
Our intention is to stay within
the Romanian market in order
to carry out further investments
(e.g., in form of joint ventures)
and services for investment
partners.
Bazându-ne pe experienţa noastră, dar şi pe
informaţiile primite de la investitori străini, jucători
şi firme de construcţii care ar dori să devină active
în România, considerăm România ca fiind una
dintre cele mai atractive ţări din Europa pentru
afaceri în domeniul energiei eoliene (proiecte
onshore). Un efect negativ pentru investiții, îl
constituie procesul foarte lent de punere în
aplicare a Legii nr. 220/2008, beneficiind astfel
doar de un singur Certificat Verde în loc de două.
Based on our own experiences but also on the
information received by international investors,
players, and construction companies which would
like to become active in Romania, we consider
Romania as one of the most attractive country
for wind energy business (onshore projects) in
Europe. One negative effect for the investments is
the very slow implementation process of the Law
No. 220/2008, so that only one Green Certificate
instead of two has been earned so far.
Având în vedere această incertitudine juridică,
atat noi precum și alţi investitori suntem foarte
precauţi în ceea ce priveşte implementarea
investiţiilor planificate în România. Cu toate
acestea, modificările legislative – Comisia
Europeană (CE) a aprobat schema de sprijin
a energiei regenerabile prin Cerificatele Verzi
(“notificare”) la mijlocul anului 2011 – reprezintă un
pas în diecția corectă. Lipsa unui cadru legislativ
adecvat constituie o barieră pentru investiții, dar și
exercitarea drepturilor legale cauzează motive de
îngrijorare. Ca urmare, se constată o cerere mare
de asistență juridică pentru a asigura îndeplinirea
tuturor cerințelor legale, ceea ce conduce la
costuri ridicate de consultanţă juridică sau pentru
alt tip de consultanţă de afaceri, devenind astfel
parte din cheltuielile obișnuite ale afacerii. Un
alt obstacol este lipsa de personal experimentat
necesar pentru efectuarea unor astfel de afaceri
în România.
Due to this legal uncertainty we and other investors
are very cautious regarding the implementation of
intended investments in Romania. However, the
legal changes - the European Commission (EC)
has approved the Romanian Green Certificates
renewable energy support scheme (“notification”)
mid 2011 – are a step in the right direction.
The lack of the appropriate legal framework
represents an investment barrier but also the
exercise of legal rights causes some concerns.
As a consequence, a high demand of legal
support is required in order to assert legal rights,
so that high expenses for legal consultancy or
other kind of business consultancy are part of
normal business expense. Another barrier is a
lack of experienced staff required for performing
such kind of businesses in Romania.
46
Spre deosebire de ţările în care proiectele de
energie eoliană au o istorie mai îndelungată,
formarea profesională a personalului român
trebuie să fie efectuată de către investitorii înșiși,
ceea ce reprezintă un proces care solicită costuri
și timp. Investiţia în România în ceea ce privește
energia eoliană necesită unele ajustări față de
lecţiile învăţate în ţările vest-europene. Chiar şi în
comparaţie cu “țările eoliene” relativ noi, precum
Polonia, există mai multe dificultăţi referitoare
la interpretarea clară a aspectelor juridice (de
exemplu, impozitarea activelor, aplicabilitatea de
TVA şi / sau rambursareaTVA-ului). Se estimează
că ar mai dura câțiva ani până când calitatea
legislativă ar putea atinge un nivel aşteptat pentru
o țară a UE.
In contrast to countries in which wind energy
projects have a longer history, the training of
Romanian staff has to be done by the investors
themselves, which is a cost and time consuming
process.
Investing in Romania in wind energy requires
some adjustments to lessons learned in western
European countries. Even in comparison to
relatively new “wind countries” such as Poland,
there are more difficulties with the clear
interpretation of legal issues (e.g., taxation of
assets, VAT applicability and/or VAT refund). It
is expected to take several more years until the
quality of law might reach a level expected to be
in place for an EU country.
Așa cum am menționat mai sus, notificarea CE
este un pas important înainte. Totuși, pe baza
experiențelor din trecut, suntem sceptici în ceea
ce privește durata procesului de implementare a
legii prezentate anterior. Iniţial, legea trebuia să fi
fost pusă în aplicare în 90 de zile după adoptarea
sa în noiembrie 2008, iar pe o perioadă mai
mare de doi ani, două certificate verzi ar fi trebuit
acordate (în loc de unul). Investitorii ca noi,
initiatori pe piaţa energiei eoliene din România,
au realizat venituri extrem de mici ca urmare
a acestor aspecte, ceea ce implică o mare
dificultate în a atinge o investiție pozitivă.
Ne aşteptăm ca legea pe baza notificării CE sa fie
în cele din urmă pusa în aplicare în următoarele
câteva luni, dar nu înainte de luna decembrie a
acestui an.
As described above the notification by the EC is
a very important step forward. However, we are
skeptical with regard to the duration process of
the implementation of the above described law
based on experiences made in the past.
Originally the law should have been implemented
90 days after its enactment in November 2008
and two Green Certificates should have been
granted (instead of one Green certificate) for a
period of more than two years. Investors like us,
who are pioneers in the wind energy market in
Romania, realized substantial lower revenues
due to the above described facts, which mean a
great difficulty to reach a positive investment.
We expect that the law based on the EC
notification will finally be implemented during the
next few months, but not before December of this
year.
Din punctul nostru de vedere, recomandăm
ca investitorii pe termen lung în parcurile de
energie eoliană din România să ia în considerare
faptul că nu există garanţii cu privire la valoarea
Certificatelor Verzi.
Based on our point of view, we recommend
that long-term Investors for wind energy farms
in Romania will consider that there are no
guarantees with regard to the value of Green
Certificates being put in place.
Pentru energia curată produsă de centralele
eoliene din România – trecerea așteptată de la
două la un Certificat Verde până la sfârșitul anului
2017, se estimează un efect de o turbulență
puternică asupra prețurilor de vânzare a GC.
Faptul că prețurile GC sunt reglate în funcție de
piață și nu sunt fixe, constituie de asemenea un
dezavantaj pentru finanțarea bancară a unor
astfel de proiecte de energie regenerabilă, care
până la urmă se traduce prin prețuri ridicate de
finanțare, în comparație cu țări în care prețul este
reglat exclusiv de valoarea energiei electrice și
unde este posibilă încheierea contractelor de
furnizare a energiei electrice pe termen lung
(PPA).
For clean energy produced from modern wind
turbines in Romania, the expected change from
2 down to 1 Green Certificates by end of 2017
is expected to cause strong pricing turbulence
for the sales price of GCs. The fact that GC
prices are market-regulated and not fix, it is also
a disadvantage for the bank financing of such
renewable energy projects, which ultimately
translates into higher finance prices compared to
countries where the price is regulated solely by the
price of electric power and where the installation
of long-term power purchase agreements (PPAs)
are possible.
47
9
Probleme fiscale
Tax Issues
Impozitul pe proprietate
Property Tax
În cadrul juridic existent aplicarea impozitului pe
proprietate pentru parcurile eoliene reprezintă o zonă
gri. Codul Fiscal român nu defineşte în mod clar dacă
elementele de construcţie a unei turbine eoliene,
sau fundația pe care o turbină este construită, sunt
supuse impozitului pe proprietate.
În timp ce definiţia de “clădire” în cadrul Codului
Fiscal român nu lasă loc pentru îndoieli semnificative,
răspunsul la întrebarea dacă elementele unei
turbine eoliene constituie o “construcţie impozabilă”
rămâne neclar. În consecinţă, în februarie 2011,
consultanţii TPA Horwath au adresat o scrisoare
către Departamentul de Impozite Directe din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice. Răspunsul din partea
autorităţilor fiscale a fost clar şi concis: “Nu intră sub
incidența impozitului pe clădiri construcțiile care nu au
elementele constitutive ale unei clădiri, considerăm
că turbina eoliană nu poate fi supusă impozitului pe
clădiri”.
Cu toate acestea, în practică, autoritaţile locale (de
exemplu, reprezentanţi ai anumitor consilii locale/
administraţiei publice locale aparţinând anumitor
municipii/comune nu împărtăşesc o abordare
comună la tratamentul fiscal al turbinelor eoliene
din perspectivele taxei pe proprietate. Unii sunt de
părere că impozitul pe proprietate ar trebui să se
aplice pentru o turbină eoliană întreagă, în timp ce
alţii solicită ca impozitele şi taxele locale să fie plătite
numai pentru fundaţie.
De asemenea, Codul Fiscal român conţine
reglementări referitoare la scutirea de impozite locale
a clădirilor utilizate în scopuri hidroelectrice, termice
şi nucleare, fără a face nicio trimitere la parcurile
eoliene.
Noi vedem ca extrem de importantă aducerea
neîntârziată a unor clarificări la Codul Fiscal român,
care vor permite investitorilor din sectorul energiei
eoliene să opereze în conformitate cu cerințele
legale şi să estimeze corect valoarea taxelor, evitând
în acelaşi timp orice sarcini fiscale suplimentare şi
prevenind abuzurile.
Cu titlu de comparaţie, în alte ţări europene, precum
Polonia, impozitul pe proprietate se aplică exclusiv
pe părţile structurale ale unei turbine (de ex., fundaţie
şi turn).
In the existing legal framework the application of
property tax to wind farms represents a grey area.
The Romanian Tax Code does not clearly define
whether the construction elements of a wind turbine,
or the foundation on which a turbine is built, are
subject to property tax.
While the definition of ‘building’ under the Romanian
Tax Code leaves no room for material doubts, the
answer to the question as to whether the elements
of a wind turbine constitute a ‘taxable construction’
remains unclear. Consequently, in February 2011,
TPA Horwath consultants addressed a letter to
the Direct Tax Department within the Ministry of
Public Finance. The answer from the tax authorities
was clear and concise: “Constructions without the
constitutive elements of a building are not subject
to local taxes; we therefore do not consider wind
turbines as buildings, and as such they cannot be
subject to property tax.”
Nevertheless, in practice, the local authorities (i.e.
the representatives of certain local councils/the
local public administration of certain municipalities/
communes do not share a common approach to the
fiscal treatment of wind turbines from a property tax
perspective. Some believe property tax should be
due for the entire wind turbine, while others request
local taxes be paid only for the foundation.
Amortizarea parcurilor eoliene
Wind Farm Depreciation
Un alt aspect important care necesită clarificări
în ceea ce priveşte expunerea fiscală a activitaţii
parcurilor eoliene este recunoaşterea în contabilitate
a activelor şi a amortizării asociate acestora.
Cheltuielile efectuate pentru turbinele eoliene sunt
deductibile fiscal sub forma amortizării (alocarea
costurilor activelor pentru perioadele în care activele
sunt utilizate).
Another important aspect that requires clarification in
terms of the tax exposure of wind farm activities is
the recognition in the accounting of assets and their
associated depreciation. Expenditure incurred in
relation to wind turbines is tax deductible in the form
of depreciation write-offs (the allocation of the cost of
assets to periods in which the assets are used).
48
On a related note, the Romanian Tax Code contains
regulations regarding the exemption from local
taxation of buildings used for hydroelectric, thermal
and nuclear power uses, without making any
references to wind farms.
We see it as of the utmost importance that fiscal
clarification that place in terms of amendments to the
Romanian Tax Code that will allow investors in the
wind energy sector to meet their legal requirements
and correctly estimate the value of taxes, while
avoiding any additional tax burdens and prevent
abuses.
By way of comparison, in other European countries,
such as Poland, property tax is charged exclusively
on the structural parts of a turbine (e.g. the foundation
and the tower).
Deseori este discutabil dacă, în sensul amortizării,
turbina eoliană ar trebui să fie abordată ca un întreg
sau împărţită în secţiuni separate (de exemplu
fundaţie, turn, generator, elice, nacelă, etc), cu rate
de amortizare diferite aplicate în mod corespunzător.
Acest aspect nu este reglementat, iar când apare
poate fi considerat ca o cerere neautorizată a
autorităţii fiscale de a aplica conceptul de divizare
structurală a proprietății în scopuri fiscale. Potrivit
Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 3055/2009 și
Catalogului de Clasificare a Activelor Fixe (FACC),
care reprezintă o extensie sistematică la legislaţia
fiscală ce reglementează termenii de amortizare, o
turbină eoliană constituie fie un singur activ fix care
cuprinde întreaga “configurație eoliană” împreună cu
fundaţia, sau poate fi împărţit în mai multe elemente
care sunt amortizate individual. Potrivit catalogului
FACC, există mai multe elemente care pot fi
considerate ca fundaţii în contabilitate, şi anume “Alte
clădiri industriale”, “Piste de beton și platforme”; şi
“Construcţii speciale din beton” toate fiind incluse în
Grupa 1 din FACC, cu o depreciere contabilă liniară
pe o perioadă cuprinsă între 24 şi 36 de ani, în timp
ce alte componente structurale, electrice şi tehnice
ale turbinelor eoliene nu sunt foarte clar definite (de
exemplu turn, nacelă şi elice). În analiza noastră am
identificat mai multe elemente care ar putea fi utilizate
în scopul amortizării componentelor turbinelor
eoliene (incluse în grupa 2 din FACC):
•
•
•
•
Generator de energie
Motoarele eoliene
Transformatoare
Alte echipamente specifice
centralei energetice 12-18 ani;
16-24 ani;
16-24 ani;
08-12 ani.
It is often debatable whether for the purposes
of depreciation a wind turbine should be treated
as a whole or divided into separate sections (i.e.
foundation, tower, generator, blade, nacelle, etc.), with
different depreciation rates applied correspondingly.
This actually has no legal basis and where it occurs it
can be considered as an unauthorised application by
the tax authorities of the concept of structure division
for the purposes of property taxation. Accordingto the
Order to the Ministry of Finance no. 055/2009 and
Fixed Assets Classification Catalogue (FACC), which
represents a systematic extension to the tax law
governing terms of depreciation, a wind turbine either
constitutes a single fixed asset comprising the entire
“wind power set” together with the foundation, or may
be split into several elements that are individually
depreciated. According to the FACC document,
there are several items that can be considered as
foundations in the accounting, i.e.“Other industrial
buildings”, “Concrete runways an platforms” and
“Special concrete constructions”, all of which are
included in Group 1 of the FACC, with a linear
accounting depreciation over a period of between
24 and 36 years, while the other structural, electrical
and technical components of the wind turbine are not
very clearly defined (i.e. tower, nacelle and blade).
In our analysis we identified several elements that
could be used for the purposes of the depreciation
of wind turbine components (included in Group 2 of
the FACC):
• Power generators
12-18 years;
16-24 years;
• Wind engines
16-24 years;
• Transformers
• Other equipments for
the power plant
08-12 years.
Suntem de părere că noi reglementări ar trebui să fie
încorporate în legislaţia locală, astfel încât să se
actualizeze FACC cu componentele unui parc eolian,
pentru ca investitorii din acest domeniu să fie în
măsură să se conformeze cu cerinţele locale şi să
evite în continuare riscurile financiare ce ar putea
rezulta din neaplicarea corectă a reglementărilor
fiscale.
We are of the opinion that new regulations need to be
incorporated into local legislation so as to update the
FACC with the components of a wind farm, so that
investors in this field are able to comply with the local
requirements and avoid further financial risks.
Clauza “proprietăți imobiliare’’
Real estate clause
Investiţia într-un parc eolian ridică, de asemenea,
o altă întrebare importantă: o turbină eoliană poate
fi clasificată ca un bun imobiliar? Răspunsul la
această întrebare ajută la determinarea locului şi
ratei de impozitare pe câştigurile de capital aplicabile
profiturilor obţinute de non-rezidenţi din vânzarea de
acţiuni deţinute în societăţi formate în totalitate sau în
principal din proprietăţi imobiliare situate în România.
Investing in a wind farm also raises another important
question: can a wind turbine be classified as an
immovable asset? The answer to this question
helps to determine the place and rate of capital
gains taxation applicable to gains derived by nonresidents from the sale of shares held in company
assets consisting entirely or principally of immovable
property located in Romania.
Nici comentariile Organizaţiei pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la modelul
de convenţie, nici Codul Fiscal român (CFR) nu
prevăd clarificări suficiente în acest sens. În timp ce
comentariile OCDE spun că definirea conceptului de
proprietate imobiliară prin raportarea la cadrul legal
al statului în care este situat imobilul (adică România),
Neither the Organisation for Economic Cooperation
and Development (OECD) commentaries on the
Model Convention nor the Romanian Tax Code
(RTC) provides enough clarification in this respect.
While the OECD commentaries say that defining the
concept of immovable property by reference to the
law of the state in which the property is situated (i.e.
49
va ajuta la evitarea dificultăţilor de interpretare
pentru a stabili dacă un activ sau un drept trebuie
să fie considerat ca bun imobiliar, CFR defineşte
“bunurile imobiliare” ca fiind “orice teren, clădiri sau
alte construcţii ridicate sau incorporate pe teren”.
Nu există detalii suplimentare cu privire la definiţia
expresiei “alte construcţii ridicate sau încorporate pe
teren”.
Romania) will help avoid difficulties of interpretation
as to whether an asset or a right is to be regarded
as immovable property, the RTC defines “immovable
property” as “any land, building or other construction
built upon or incorporated in land”. There are no
additional details regarding the definition of the
expression “other constructions built upon or
incorporated in land”.
În opinia noastră, în scopul impozitării pe câştigurile
de capital, o turbină eoliană (sau cel puţin
componentele sale structurale, fundaţia şi turnul) ar
trebui să fie tratate ca proprietăţi imobiliare. În ceea
ce priveşte generatorul de energie, motorul eolian
şi alte componente considerate a fi echipamente
de FACC, acestea nu ar trebui să se încadreaze în
categoria proprietăţi imobiliare.
In our opinion, for purposes of capital gains taxation,
a wind turbine (or at least its structural components,
the foundation and tower) should be treated as
immovable property. As to the power generator, the
wind engine and the other components considered to
be equipment by the FACC, these should fall outside
the immovable property category.
10 Profitabilitatea energiei eoliene
The Profitability of Wind Energy
Popularitatea tot mai mare a parcurilor eoliene în
România vine, printre altele, ca urmare a percepţiei
unei investiţii eficiente cu profit garantat pe un număr
de ani. Este bine cunoscut faptul că România are
un potenţial mare pentru producerea de energie
regenerabilă, fiind considerată ţara cu cel mai mare
potenţial eolian din sud-estul Europei. Cu toate
acestea, rentabilitatea efectivă a unui proiect eolian
depinde de o serie de factori care pot influenţa în mod
semnificativ decizia finală cu privire la executarea
sau nu a unui proiect. Ar trebui remarcat că numărul
mare de variabile (atât în etapa de investiţii cât şi în
timpul exploatării unei ferme eoliene) ar putea duce
la o diversificare semnificativă în analiză.
The growing popularity of wind farms in Romania
comes, among other things, as a result of their
perception as a high return rate investment with
guaranteed profits for a number of years. It is well
known that Romania has great potential for renewable
energy production, being considered the country with
largest technical wind potential in south-east Europe.
However, the actual profitability of a wind project
depends on a number of factors that can significantly
influence the final decision as to whether or not to
execute a given project. It should be noted that the
large number of variables (both at the investment
stage and during exploitation of a wind farm) could
lead to significant diversification in the analysis.
Cheltuieli de investiţii
Investment Expenditure
Investiţiile într-un parc eolian implică o serie de
cheltuieli tangibile şi intangibile. Tabelul următor oferă
un exemplu pentru structura de cost a investiţiilor
aferente unui parc eolian cu o capacitate instalată
de 1 MW, bazat pe analiza datelor din piaţă pentru
parcurile eoliene operaţionale.
Investment in a wind farm involves a number of
tangible and intangible expenses. The table below
provides an example of the investment cost structure
for a wind farm per 1 MW of installed capacity, based
on analysis of the market data for operating wind
farms.
50
Structura de cost a investiţiilor
Investment cost structure
Categorie de cost a investiţiei /
Investment cost category
Cheltuieli în mii euro/1MW /
Expenditure in K EUR/1 MW
Proporţia cheltuielii totale /
Proportion of total expenditure
1 368
85%
Drumuri şi fundaţii / Roads and foundations
119
7%
Costuri de proiectare / Design costs
68
4%
Costuri de conectare la reţea /
Grid connection costs
32
2%
Sistemul electric intern /
Internal power system
17
1%
Asigurări şi alte costuri /
Insurance and other costs
17
1%
1 621
100%
Turbine eoliene / Wind turbines
Total / Total
Sursa: TPA Horwath
Source: TPA Horwath
Costurile de pregătire a investiţiei
Investment Preparation Costs
Orice analiză a cheltuielilor de investiţii trebuie
să prevadă costurile de pregătire şi de proiectare
efectuate în faza iniţială a unui proiect (primii 1-4 ani).
În prezent, aceasta cheltuială variază între 55 mii
euro și 70 mii euro pe MW de capacitate a parcului
eolian proiectat (ceea ce constituie circa 3%-4% din
valoarea investiţiei).
Any investment expenditure analysis must account
for the preparation and design costs incurred during
the initial stage of a project (the first 1-4 years).
Currently this expenditure ranges between EUR 55
thousand up to as much as EUR 70 thousand per
MW of capacity of the designed wind farm (which
constitutes about 3%-4% of the investment value).
Aceste costuri includ, dar nu sunt limitate la:
• Dezvoltarea proiectului tehnic;
• Elaborarea studiului de fezabilitate;
• Montarea
anemometrelor
şi
efectuarea
măsurătorilor pentru densitatea vântului;
• Efectuarea studiului privind impactul parcului
eolian asupra mediului natural şi comunitatea
locală;
• Cercetarea geologică;
• Procedee administrative.
These costs include, but are not limited to:
• Developing the technical design;
• Drafting the feasibility study;
• Erecting measuring masts and wind density
measurements;
• Performing the study on the wind farm impact on
the natural environment and local community;
•
•
Geological research;
Administrative proceedings.
51
Costurile turbinelor şi a construcţiei
Wind Turbines and Building Cost
Achiziţia turbinei reprezintă partea cea mai
importantă din structura costului de investiţie,
ajungând până la 85% din cheltuielile de investiţii.
Preţurile turbinelor depind de o serie de factori,
inclusiv, dar nu limitat la, capacitatea instalată,
producătorul, profilul turbinei şi decizia cu privire la
dacă să se cumpere turbine noi sau la mâna a doua.
Valoarea medie de generare a energiei eoliene la 1
MW de capacitate variază de la 1,3 la 1,7 milioane
euro. În cazul proiectelor care presupun utilizarea
de tehnologii de vârf care fac posibilă îmbunătăţirea
eficienţei de producţie, costurile pentru fiecare MW
instalat pot fi chiar mai mari. Trebuie remarcat că, din
cauza duratei prelungite a procesului de investiţii,
investitorul se confruntă cu riscul schimbului valutar
în situația în care contractul cu furnizorul de turbine
a fost încheiat într-un stadiu timpuriu. Acest lucru ar
trebui, de asemenea, luat în considerare atunci când
se analizează viabilitatea proiectului.
În afară de achiziţionarea de echipamente,
investitorul trebuie să suporte, de asemenea,
costurile legate de dezvoltarea infrastructurii interne
(drumuri, fundaţii, racordarea la rețeaua de
energie), care constituie în medie 7% din valoarea
proiectului şi, în funcţie de complexitatea parcului,
pot varia între 5% şi 10% (în funcţie de condițiile
terenului și ale apei, distribuţia internă a turbinelor
în incinta parcului, lungimea sistemului electric şi de
telecomunicaţii, etc).
The purchasing of the turbine accounts for the largest
portion of the investment cost structure, representing
up to 85% of the investment expenditure. Turbine
prices depend on a number of factors, including, but
not limited to, the installed capacity, manufacturer,
turbine profile and the decision as to whether to
purchase new or secondhand turbines. The average
value of wind energy generation per 1 MW of
capacity ranges from EUR 1.3 to 1.7 million. In the
case of projects that presume the use of cuttingedge technologies that make it possible to improve
generation efficiency, the costs of each installed
MW may be even higher. It should be noted that
because of the prolonged duration of the investment
process, the investor faces a foreign exchange risk in
terms of having signed the contract with the turbine
supplier at an early stage; this should also be taken
into consideration when analysing the viability of the
project.
Apart from the purchase of the equipment, the investor
must also incur costs related to the development of
internal infrastructure (roads, foundations, power
connections), which on average constitute 7% of the
project value and, depending on the complexity of
the farm, can range between 5% and 10% (depending on land and water conditions, internal turbine
distribution over the premises of the farm, length of
the electric and telecommunications system, etc.).
Costurile de racordare la reţeaua electrică
Power Grid Connection Costs
Costul de racordare la reţeaua electrică se bazează
pe dispoziţiile Legii Energiei şi depinde în primul
rând de cheltuielile de investiţie alocate pentru
dezvoltarea reţelei, precum şi de capacitatea de
racordare solicitată. Valoarea exactă a tarifului
devine cunoscută atunci când condiţiile tehnice de
racordare la reţea sunt emise. Costul de conectare
reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor de
investiţii şi se poate ridica până la 1,36 milioane
de euro în cazul unui parc eolian cu o capacitate
planificată de circa 40 MW (între 30,1 mii euro şi 34
mii euro). Avizul tehnic de racordare la reţea este
valabil pentru minim 25 de ani.
The cost of connection to the power grid is based
on the provisions of the Energy Law and depends
primarily on the investment expenditure allocated to
grid development as well as the requested connection
capacity. The exact value of the fee becomes known
when the technical conditions of connection to the
grid are issued. The connection cost represents a
major component of investment expenditure and may
amount to as much as EUR 1.36 million in the case
of a wind farm with a planned capacity of around
40 MW (between EUR 30.1 thousand and EUR 34
thousand). The grid connection permit is valid for a
minimum of 25 years.
Achiziţionarea terenului
Land Acquisition
Achiziționarea terenului adecvat pentru un viitor
parc eolian reprezintă, de asemenea, o componentă
substanţială a cheltuielilor de investiţii. Se presupune
că pentru un regim optim, într-un parc eolian este
nevoie de 2000-2500 m2 per turbină, în timp ce staţia
de alimentare necesită o suprafaţă de aproximativ
3.000 m2. De obicei, încă din faza de pregătire a
investiţiei dezvoltatorii vor suporta costurile legate
de compensații şi taxe aferente proprietarilor de
terenuri cu privire la pierderile recoltei din apropiere.
Având în vedere că statutul juridic al proprietăţii
este de cele mai multe ori nereglementat, structura
proprietății este foarte dispersată, iar planurile de
dezvoltare locală a terenurilor nu există, costurile
legate de achiziționarea terenului pot constitui o
componentă substanţială de calcul şi pot ajunge
Securing the appropriate land for a future wind farm
also constitutes a substantial component
of investment expenditure. It is assumed that the
optimum arrangement of turbines in a wind park
requires some 2000-2500 m2 per turbine, while the
power station requires a land area of around 3,000
m2. Investors will incur costs related to compensation
and fees for land owners in respect of
occupancy of the area or harvest losses, and usually
as early as the investment preparation stage. Since
the legal status of property is often unregulated,
ownership structure is highly dispersed and local
land development plans do not exist, the costs
pertaining to securing the land may constitute a
substantial component of the calculation and reach
1-1.5% of the project value. It should also be noted
52
la 1-1,5% din valoarea proiectului. De asemenea,
trebuie remarcat faptul că nu numai viitoarele terenuri
destinate construcției turbinelor trebuie achiziționate,
dar şi terenul destinat transportului la linia electrică
şi, din ce în ce mai frecvent, cel destinat elicei care
se poate prelungi dincolo de limitele parcelei de
teren ocupate direct de investiţie. În afară de aceste
costuri de dobândire a unor drepturi reale asupra
terenului, investitorul va fi obligat să suporte costurile
anuale de închiriere pe întreaga durată a proiectului.
Presupunând că se foloseşte echipament nou, şi cu
condiţia să se efectueze reparaţii standard şi cele
de întreţinere, perioada de utilizare caracteristică
preconizată a unui parc eolian este de 20-25 de ani.
that not only the future farm land needs to be
secured, but also the land related to the easement of
the transmission to the power line and, increasingly
frequently, the easement of the propeller that
may extend beyond the borders of the plot of land
occupied directly by the investment. Apart from these
land security costs, the investor will be obliged to
incur annual lease costs during the entire duration of
the project. Assuming new equipment is used, and
provided the standard repairs and maintenance are
performed, the typical expected use period of a wind
farm is 20-25 years.
Venituri
Revenues
Un parc eolian generează două tipuri de venituri:
• Vânzări de energie electrică, şi
• Vânzări de certificate verzi.
Experienţa internaţională indică faptul că, de cele mai
multe ori, investitorii încearcă să incheie contracte pe
termen lung cu centralele electrice la un nivel de preţ
specific, care se ajustează în funcţie de inflaţie. Lipsa
unor astfel de contracte creează un risc suplimentar
pentru investitor în ceea ce priveşte fluctuaţia
preţurilor pe întreaga durată a investiţiei. ANRE
(Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul
Energiei), a stabilit preţul energiei în România pentru
2010, între 40 si 45 de euro/MWh.
A wind farm generates two types of income:
• Sales of electricity, and
• Sales of green certificates.
International experience indicates that investors
usually endeavour to enter into long-term contracts
with power plants at a specific price level that is
adjusted according to inflation. An absence of such
contracts creates an additional risk for the investor
in terms of price fluctuation over the entire duration
of the investment. The ANRE (Romanian Energy
Regulatory Authority) has set the energy price in
Romania for 2010 at between EUR 40 and 45 EUR/
MWh.
Rentabilitatea proiectelor eoliene este substanţial
afectată de schema de sprijin pentru surse de energie
regenerabile bazate pe certificate verzi. Preţul
certificatelor depinde în principal de valoarea taxei
de substituţie şi a condiţiilor economice. Conform
Legii nr. 220/2008, modificată ulterior, valoarea
certificatelor verzi variază între 27 de euro şi 55 de
euro/certificat. Lichidităţile din piaţa certificatelor
rezultă din obligaţia companiilor, care vând energie
electrică clienţilor finali, să achiziţioneze şi să
răscumpere certificatele, în conformitate cu cotele de
energie minime prevăzute din surse regenerabile, ca
parte din vânzările totale de energie.
The profitability of wind projects is substantially
affected by the renewable energy source support
system based on green certificates. The price of
certificates depends mainly on the value of the
substitution fee and the economic conditions.
According to the Law no. 220/2008 as subsequently
amended, the value of green certificates ranges
between EUR 27 and EUR 55 per certificate. The
certificate market liquidity results from the obligation
of the companies that sell electricity to end customers
to purchase and redeem energy certificates in line
with the prescribed minimum quotas of energy from
renewable sources as part of total energy sales.
In Europe, the green certificate system is gradually
being replaced by the feed-in tariff system, as
individual EU Member States are free to choose their
respective aid instruments. In the case of the feedin tariff system, the price paid by power companies
to energy manufacturers is set by the regulatory
authority, and the market decides the volume of the
energy to be generated from renewable sources.
În Europa, sistemul certificatelor verzi, se înlocuieşte
treptat cu sistemul de tarifare “prețuri fixe”,deoarece
statele membre ale UE sunt libere să aleagă
instrumentele respective de ajutor. În cazul sistemului
de tarifare “preț fix”, preţul plătit de către companiile
de electricitate către producătorii de energie este
stabilit de către autoritatea de reglementare, iar
piaţa decide volumul de energie care urmează să fie
generată din surse regenerabile.
Spre deosebire de România, ţări precum Austria,
Germania, Croaţia şi Ungaria au ales sistemul de
tarifare “preț fix”.
Sistemul de sprijin prin certificate verzi din Polonia
se confruntă, de asemenea, cu critici majore,
iar organizaţiile care reprezintă companiile din
sectorul de energie cer ca sistemul de ajutor să fie
schimbat într-unul bazat pe tarif fix. Argumentul dat
în susţinerea acestei cereri este nevoia sporită de
stabilitate a regimului de suport, astfel încât să se
asigure o mai bună fundamentare pentru deciziile de
investiţii pe termen lung.
As opposed to Romania, countries such as Austria,
Germany, Croatia and Hungary have chosen a feedin tariff system.
The Polish green certificate aid system also faces
growing criticism, and organisations representing
power sector companies are demanding that the aid
system be changed into a tariff-based one.
The argument given in support of this request is the
need for higher stability of the aid system so as to
ensure better foundations for investment decisionmaking in a long-term perspective.
53
Trebuie remarcat faptul că producerea şi vânzarea
energiei sunt produsul unui număr de variabile,
inclusiv condiţiile reale de vânt, numărul de zile
fără activitate, termenii contractului de racordare
şi ai contractului de vânzare, precum şi preţurile
la energia electrică. Conform datelor obţinute din
studiile de energie eoliană efectuate în România,
productivitatea minimă a unui parc eolian, care
permite o rentabilitate pozitivă este de 2.000-2.200
MWh pe an pentru fiecare 1 MW de capacitate
instalată. În condiţiile actuale, profitul anual la 40 MW
de capacitate instalată ar trebui să fie, prin urmare,
nu mai puțin de 8 milioane euro.
It should be noted that energy generation and sale
is the product of a number of variables, including
actual wind conditions, the number of stoppage days,
the terms of the connection agreement and sales
agreement, as well as electricity prices.
According to the data obtained from wind power
studies conducted in Romania, the minimum
productivity of a wind farm that allows for positive
profitability is 2,000-2,200 MWh per year per 1MW
of installed capacity. Under current conditions, the
annual proceeds from 40 MW of installed capacity
should therefore be no less than EUR 8 million.
Costurile de exploatare ale parcurilor eoliene
Wind Farm Exploitation Costs
După ce o fermă eoliană devine operaţională,
investitorul este obligat să suporte o serie de costuri
de exploatare. Tabelul de mai jos conţine elementele
cheie privind costurile suportate în cursul fiecărui an
de funcţionare pentru un parc eolian de 40 MW:
After a wind farm becomes operational, the investor
is obliged to incur a number of exploitation costs.
The table below contains the key cost items incurred
during each year of operation for a 40 MW wind farm:
Structura costului anual de exploatare pentru un parc eolian de 40 MW
Annual exploitation cost structure for a 40 MW wind farm
Costurile estimate anual
[în mii euro] /
Annual estimated costs
[in k EUR].
Proporţia costurilor totale [%] /
Proportion of total costs [%]
1 248
68%
Cheltuieli de regie / Overheads
228
12%
Costuri cu echilibrarea / Energy balancing
223
12%
Asigurări / Insurance
56
3%
Energia pentru necesităţile interne /
Energy for internal needs
37
2%
Diverse / Other
33
2%
Impozitul pe teren / Land tax
18
1%
1 843
100%
Tipul de cost / Cost type
Administrativ, întreţinere şi exploatare /
Operational, maintenance and exploitation
Total / Total
Sursa: TPA Horwath
Source: TPA Horwath
54
Cea mai mare parte a costurilor de operare provine
din costuri administrative de întreținere și exploatare.
Acestea depind de domeniul de aplicare al lucrărilor
efectuate şi de mărimea parcului eolian în sine,
şi sunt adesea împărţite în tranşe fixe şi variabile
determinate de rentabilitatea proiectelor propriu-zise.
Costurile cu echilibrarea sunt legate de certitudinea
previziunilor asupra condiţiilor de densitate a energiei
eoliene pentru o perioadă de 24 de ore urmând în
mod direct prognoza. Prin urmare, acest element de
cost este extrem de dificil de determinat, cu toate că
distribuţia costurilor cu echilibrarea dintre investitor și
centrala energetică este reglementată în mod diferit
în contractele individuale de vânzare a energiei. În
general, costul cu echilibrarea constituie o parte
substanţială din costurile totale şi se poate ridica şi
până la 2% - 5% din venitul anual al vânzărilor de
energie.
The highest proportion of exploitation costs comes
from the farm’s operational, maintenance and
exploitation costs. These depend on the scope of the
performed works and the size of the wind farm itself,
and are very often divided into fixed and variable
portions determined by the actual project profitability.
Energy balancing costs are linked to the reliability of
the forecast of wind power density conditions for the
24-hour period directly following the forecast. This
cost item is therefore extremely difficult to determine,
whereas the distribution of the balancing obligation
between the investor and the power plant is regulated
in different ways in individual energy sales contracts.
Generally, the balancing cost constitutes a substantial
share of the total costs and may amount to as much
as 2%-5% of the annual income from energy sales.
Asigurarea reprezintă o altă componentă de cost care
este în strânsă corelaţie cu dimensiunea şi valoarea
parcului eolian, precum şi cu vechimea acestuia.
Trebuie remarcat faptul că valoarea taxei anuale
va depinde de acoperirea asigurării selectate (toate
riscurile de proprietăţi, pierderile de profit, instalaţii,
pierderile de profit cauzate de defecţiuni de utilaje,
asigurare de răspundere civilă, etc). Se estimează
că, în funcţie de alegerea tipului de asigurare, aceast
cost anual va fi cuprins între 1.300 şi 4.000 de euro
per 1 MW de capacitate instalată.
Insurance represents another cost component that
is closely correlated with the size and value of the
wind farm as well as its age. It should be noted
that the value of the annual fee will depend on the
selected insurance coverage (property all-risk
insurance, profit loss insurance, machinery failure
insurance, insurance against loss of profits due to
machinery failure, civil liability, etc.). It is estimated
that depending on the choice of insurance cover, this
annual fee will range between EUR 1,300 and as
much as EUR 4,000 per 1 MW of installed capacity.
Un alt element de cost substanţial îl reprezintă
cheltuielile financiare sub formă de dobânzi la
împrumuturile obţinute pentru a finanţa construirea
unui parc eolian. Valoarea unor astfel de costuri
depinde, printre altele, de structura de finanţare,
ratele dobânzilor şi a ponderii surselor de capital.
Presupunând că finanţarea este de 75% din valoarea
proiectului pentru un parc de 40 MW, cu o valoare
de 65 milioane de euro şi o rată a dobânzii de 8%,
costul dobânzii anuale în primii ani de investiţii se va
ridica la o valoare medie de 325 mii de euro pe lună.
Mai mult decât atât, după cum am menţionat deja, în
cazul creditelor în valută investitorul se confruntă cu
un risc suplimentar al fluctuaţiei cursului de schimb
valutar; pe de altă parte, investitorul poate beneficia
de dobânzi mai mici.
Another substantial cost item is given by financial
costs in the form of interest on loans obtained to
finance the construction of a wind farm. The value
of such costs depends, among other things, on the
financing structure, interest rates and the share of
preferential equity sources. Assuming financing of
75% of the project value for a 40 MW farm with a value
of EUR 65 million and an 8% interest rate, the annual
interest cost during the first years of the investment
will on average amount to EUR 325 K per month.
Moreover, as already mentioned, in case of foreign
currency loans the investor faces the additional risk
of foreign exchange fluctuations; on the other hand,
the investor may benefit from lower interest rates.
Analiza profitabilităţii
Profitability Analysis
Analiza asupra a cinci investiţii eoliene finalizate
şi în curs de dezvoltare confirmă existenţa unor
discrepanţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul
de cheltuieli în dezvoltarea proiectelor cu capacităţi
similare. Costurile pe 1 MW au variat de la 1,3
milioane euro / MW, la 1,7 milioane de euro / MW,
media ponderată a valorii cheltuielilor pe 1 MW de
capacitate instalată fiind de 1,5 milioane euro. Pe
de altă parte, rata de rentabilitate medie s-a ridicat
la 9%, cu valori cuprinse între 8% si 10%. Viitorul
parcurilor eoliene va fi afectat nu numai de factori,
precum alegerea corectă a locaţiei caracterizată
prin densitatea adecvată a energiei eoliene, sau
accesul la infrastructură, dar şi de alegerea optimă
a turbinelor, ridicarea lor pe stâlpi şi o mentenanţă
eficientă. În România, perioada medie de rentabilitate
Analysis of five selected in-progress and completed
wind farm investments confirms the existence of
substantial discrepancies with regard to the level of
expenditure in the development of projects of similar
capacities. The costs per 1 MW ranged from EUR
1.3 million/MW to EUR 1.7 million/MW, whereas the
weighted average of expenditure value per 1 MW
of installed capacity amounted to EUR 1.5 million.
Meanwhile, the weighted average annual income to
expenditure ratio amounted to 9%, with values ranging
from 8% to 10%. The future wind farm producti-vity
will be affected not only by such factors as the right
choice of location as characterised by appropriate
wind power density, and access to infrastructure,
but also by the optimal selection of turbines, their
elevation on the mast and efficient maintenance.
55
a capitalului investit (RCI) este de aproximativ 13
ani. Cu toate acestea, perioadele de recuperare a
investiţiei pot diferi în mod semnificativ, în funcţie de
amploarea proiectului, tehnologia aplicată, locaţia
proiectului şi de alţi factori.
In Romania, the average period of return on equity
(ROE) is about 13 years. However, periods of return
on investment may differ significantly, depending
on the scale of the project, the applied technology,
project location and other factors.
Este de menționat faptul că durata de viaţă a proiectului
(care în medie este de 20 de ani) şi costurile legate
de modernizarea sau de lichidarea centralei electrice
de la sfârşitul perioadei de funcţionare trebuie, de
asemenea, să fie luate în considerare atunci când se
analizează profitabilitatea investiţiei.
It should be noted that the project lifespan (which
on average is 20 years) and costs pertaining to the
modernisation or liquidation of the power plant at the
end of the operating period also need to be taken into
consideration when analysing investment profitability.
Ecologia este o Oportunitate
Reală de Business
“Sectorul austriac al tehnologiei
mediului înconjurător este bine
pregătit pentru viitor, iar rolul
său ar trebui sprijinit mai mult.
Protecția mediului înconjurător
și dezvoltarea economică nu
mai sunt în contradicție: ecologia
este o oportunitate reală de
business.” Rudolf Lukavsky,
Consultant Comercial în cadrul
Ambasadei Austriei la București.
Ecology is a True Business
Opportunity
The Austrian environmental
technology sector is well prepared
for the future and its position
should be further strengthened.
Protection of the environment
and economic growth are no
longer a contradiction: ecology
is a true business opportunity.“
Rudolf Lukavsky, Commercial
Counselor at the Austrian
Embassy in Bucharest
Austria’s environmental and
Sectorul austriac al tehnologiei
energy-technology
sector
energiei și mediului înconjurător
significantly contributes to both
contribuie
semnificativ
atât
sustainable growth and the
la dezvoltarea durabilă , cât
improvement of the environment,
și la îmbunătățirea mediului
even beyond the country’s
înconjurător chiar și în afara
Rudolf Lukavsky
borders.
granițelor țării.
Consilier Comercial al
A growing world population,
Creșterea populației globale,
Ambasadei Austriei la Bucureşti
increasing pollution, climate
poluarea
tot
mai
mare,
Commercial Counselor at the
change and the growing scarcity
schimbările climatice precum și
Austrian Embassy in Bucharest
of natural resources are global
deficitul tot mai acut al resurselor
growth drivers: the world market
naturale
alcătuiesc
motorul
for green technology with a current volume of 1.4
dezvoltării la nivel global: piața internatională a
trillion Euros, is already larger than the market
tehnologiei mediului cu un volum curent de 1,4
for mechanical engineering. By 2020, turnover
trilioane euro este deja mult mai extinsă decât
is going to double to 3.2 trillion Euros. Austria’s
piața ingineriei mecanice. Până în anul 2020 cifra
government takes sustainable energy extremely
de afaceri se va dubla până la 3,2 trilioane de euro.
serious, and the effects of its dedication to
Guvernul Austriei consideră energia durabilă
ecology and environmental consciousness can
ca fiind un aspect extrem de serios, iar efectele
be illustrated with a few examples: the share of
dedicării sale în raport cu ecologia și conștiința
renewable energies currently used amounts to
mediului înconjurător pot fi prezentate prin câteva
23.4% - the fourth highest figure in the entire
exemple: ponderea energiilor regenerabile
European Union. Austria now leads the world
utilizate în prezent se ridică la 23,4% - a patra
in the number of energy-efficient buildings per
cifră din întreaga Uniune Europeană. Austria este
capita. Environmental technologies have seen a
pe primul loc în lume privind clădirile eficiente
dynamic development over the past 15 years. The
energetic pe cap de locuitor. Tehnologiile mediului
number of companies in this field has increased
înconjurător au cunoscut o dezvoltare dinamică
to more than 400, and they generate such a
pe parcursul ultimilor 15 ani. Numărul firmelor ce
large share of the GDP that Austria is second
activează în acest domeniu a crescut la peste
worldwide in terms of environmental investments.
400 și generează o cotă parte atât de importantă
Environmentally friendly energy and energyîn PIB, încât Austria se clasează pe locul al
storage technologies, efficient use of energy,
doilea în lume în ceea ce privește investițiile în
resources and materials, a circular economy,
mediul înconjurător. Energia favorabilă a mediului
sustainable water management and mobility
înconjurător și tehnologiile de stocare a energiei
56
precum și utilizarea eficientă a acesteia, alături
de resurse și materiale, economia circulară,
managementul apei continuabil cu efecte minime asupra mediului și mobilitatea reprezintă
creșterea pieței. Cota de export a societăților
specializate în tehnologia mediului înconjurător
se situează la aproximativ 65%.
represent growth markets. The export quota of
Austrian environmental technology companies
stands at approximately 65%.
O mare parte din companiile austriece de
succes din domeniile energiei regenerabile și a
tehnologiei mediului înconjurător sunt deja active
pe piața din România, printre ele aflându-se
cele mai mari companii de construcții austriece
precum Strabag, Alpine și Porr. Pe lângă acestea,
OMV/Petrom și-a demarat primul proiect la scară
largă privind energia regenerabilă, folosind
un parc eolian cu o capaciate de 54 MW în
zona Dobrogea – data stabilită pentru operații
comerciale fiind 2011.
Many of Austria’s most successful companies in
the fields of renewable energy and environmental
technology are already active on the Romanian
market, amongst them Austria’s largest
construction companies Strabag, Alpine and
Porr. Also OMV/Petrom started its first large scale
renewable energy project with the development
of a wind farm with a capacity of 54 MW in the
Dobrogea area – planned date of commercial
operation is 2011.
România are un potențial uriaș în producerea
energiei regenerabile, însă până în prezent
realizarea cadrului legal s-a desfășurat cu
dificultate. Aceasta este o problemă serioasă
pentru producătorii de energie întrucât
compensarea cu certificatele verzi nu este pusă
în practică în totalitate. Am discutat pe aceasta
temă de multe ori, iar cu o întârziere de aproape
trei ani Guvernul României a trimis o notificare
Comisiei UE. Așteptam o soluție – suntem
încrezători într-o realizare rapidă atât în favoarea
energiei rege-nerabile, cât și pentru următoarele
oportunități de business.
Romania has a vast potential of renewable energy
production but this far the execution of the legal
framework is lagging behind. This is a serious
issue for energy producers as the compensation
with green certificates is not entirely put into
practice. We have voiced this problem many times,
with a delay of almost three years the Romanian
government has now handed in the notification
of the law to the EU Commission. A solution is
expected – we are confident for a fast realization
for the sake of renewable energy production as
well as for future business opportunities.
57
Lista Abrevierilor
List of Acronyms
ATR – Avizul Tehnic de Racordare
AEEE – Asociaţia Europeană a Energiei Eoliene
AREE – Asociaţia Română pentru Energie Eoliană
ANRE – Autoritatea Naţională de Reglementare în
domeniul Energiei
BCR – Banca Comercială Română
BEI – Banca Europeană de Investiţii
BERD – Banca Română de Reconstrucţie şi Dezvoltare
CAE – Contracte de Achiziţie a Energiei
CC – Codul Civil din 1864
CE – Comisia Europeană
CFR – Codul Fiscal Român
CGEE – Consiliul Global al Energiei Eoliene
CV – Certificate verzi
EAFRD – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
EIA – Evaluarea impactului asupra mediului
ERDF – Fondul de Dezvoltare Regional European
E-SRE – Energia din resurse regenerabile
EUR – Euro
FACC – Catalog de Clasificare a Activelor Fixe
GW – Gigawatt
HG – Hotărâre de Guvern
Legea Energiei – Legea nr. 13/2007
M - Metru
m/s – Metri/secundă
MW – Megawatt
MWh – Megawatt oră
NCC – Noul Cod Civil al României
OCDE – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică
ONG – Asociaţie Non-Guvernamentală
OPCOM SA – Operatorul pieţei de energie electrică
din România
OTS – Transelectrica SA, operatorul de transport şi
de sistem
PIE – Producătorii Independenţi de Energie
pSCI – Potenţiale Situri de Importanţă Comunitară
ATR – Technical Connection Permit
EWEA – European Wind Energy Association
RWEA – Romanian Wind Energy Association
ANRE – Romanian Energy Regulatory Authority
PSHPP – Pump Storage Hydropower Plant
PUD – Plan Urbanistic de Detaliu
PUG – Plan Urbanistic General
PUZ – Plan Urbanistic Zonal
PZU – Piaţa pentru ziua următoare
ROE – Rentabilitatea Capitalului Propriu
RON - Lei românești
SEA – Evaluare Strategică de Mediu
SPA – Arii de Protecţie Specială Avifaunistice
TVA – Taxa pe valoarea adăugată
TWh – Tera-watt oră
UCL – Unicredit Leasing Corporation
UE – Uniunea Europeană
58
BCR – Romanian Commercial Bank
EIB – European Investment Bank
EBRD – European Bank for Reconstruction and
Development
PPA – Power Purchase Agreements
ACC – Civil Code of 1864
EC – European Commission
RTC – Romanian Tax Code
GWEC –Global Wind Energy Council
GC – Green certificates
EAFRD – the European Agricultural Fund for Rural
Development
EIA –Environmental Impact Assessment
ERDF – The European Regional Development Fund
E-RES – Energy from renewable sources
EUR – Euro
FACC – Fixed Assets Classification Catalogue
GW – Gigawatt
GD – Governmental Decision
Energy Law – Law no. 13/2007
M - Meter
m/s – Meters/second
MW – Megawatt
MWh – Megawatt hour
NCC – Romania’s New Civil Code
OECD – Organization for Economic Cooperation
and Development
ONG – Non-governmental Organization
OPCOM SA – Romanian power market operator
TSO – Transelectrica SA, transport and system
operator
IPP – Independent Power Producers
pSCI – Potential Areas of Significance for the
Community
PSHPP – Pump Storage Hydropower Plant
PUD – Detailed Urban Plan
PUG – General Urban Plan
PUZ – Plan for Urban Zoning
DAM – Day-ahead market
ROE – Return on Equity
RON - Romanian Lei
SEA – Strategic Environmental Assessment
SPA – Special Protection Areas
VAT – Value added tax
TWh - Tera-watt hour
UCL – Unicredit Leasing Corporation
EU – European Union
TPA Horwath este o firmă internaţională de consultanţă, contabilitate şi audit. Am înfiinţat birourile din România în 1998,
devenind astăzi una dintre cele mai importante companii din România în domeniul nostru de activitate. Serviciile oferite de către
o echipă tînără și dinamică de 70 de consultanți, includ contabilitate, servicii privind resurse umane şi salarizare, raportare IFRS,
audit financiar, consultanţă fiscală şi financiară, consultanţă juridică, cu sediul în București, acoperim toate regiunile României.
TPA Horwath Romînia oferă o abordare integrată a nevoilor investitorilor străini, specific mediului de afaceri din România, pentru
o mai bună calitate a asistenţei administrativ-contabile, dar şi pentru o practică multidisciplinară de calitate, în scopul optimizării
accesului investitorilor străini pe piaţa românească.
Grupul TPA Horwath, cu sediul central la Viena în Austria, este un grup ce îsi desfăşoară activitatea de la nivel local la nivel global.
Cele 11 birouri regionale din Austria sunt completate de 9 birouri naţionale din ţările Europei Centrale și de Est: Bulgaria, Croaţia,
Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia şi România. Această reţea regională ne permite să servim clienţii în
funcţie de expansiunea afacerilor lor şi de interesele lor regionale şi globale. Avem mai mult de 950 de angajaţi specializaţi în 10
ţări CEE și suntem astfel una din companiile de top din regiune în domeniile noastre. În plus, grupul TPA Horwath este membru
al reţelei de firme de specialitate independente Crowe Horwath International. La nivel mondial, Crowe Horwath International este
clasată în Topul primelor 10 reţele de contabilitate şi audit, însumând peste 140 de firme, 640 de birouri regionale, 28.000 de
angajaţi profesionişti, prezentă în peste 100 de ţări din toată lumea.
TPA Horwath is an international consultancy, accounting and audit firm. We established our offices in Romania in 1998 and
have since become one of the leading companies in the country in our field of activity. Our core services include accounting,
payroll, IFRS reporting, auditing, financial and tax consulting, legal consulting, all of which are provided by a young and dynamic
team of over 70 specialized consultants. The Romanian office of TPA Horwath was set up to offer an integrated solution that meets
the needs of foreign investors in Romania in terms of higher quality administrative and accountancy assistance, and a quality
multidisciplinary practice that optimizes foreign investors’ access to the Romanian market.
The TPA Horwath Group, which is based in Vienna, Austria, acts both locally and globally. Its 11 offices in Austria are complemented
by 9 other country offices in the CEE region: Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Hungary, Poland, Serbia, Slovakia, Slovenia and
Romania. TPA’s CEE regional network enables it to assist its clients with their expansion plans and to meet their regional and
global needs. With over 950 professionals in 10 countries, it is one of the leading advisory groups in the region. TPA Horwath
is also a member of the Crowe Horwath International network. Crowe Horwath International ranks among the top 10 global
accounting networks thanks to its over 140 independent accounting and advisory service firms and nearly 640 offices and over
28,000 professionals and staff in more than 100 countries around the world.
Fondată în 1950 în Viena, Schoenherr a devenit una dintre cele mai importante case de avocatură din Austria şi Europa
Centrală şi de Est şi este una dintre puţinele case de avocatură din Europa care a dezvoltat o reţea de birouri în Europa Centrală
şi de Est. Astăzi, jumătate din cei 310 avocaţi ai Schoenherr lucrează în birourile din afara Austriei. Schoenherr a debutat în
Bucureşti (actualmente Schoenherr şi Asociaţii SCA) în 1996, fiind la acea vreme una dintre primele case de avocatură care a
implementat în România standarde calitative occidentale de consultanţă juridică. De-a lungul anilor, Schoenherr şi Asociaţii SCA
a fost implicată în numeroase proiecte de anvergură şi a acordat asistenţă în probleme de natură juridică din cele mai variate. Se
impune a fi menţionate achiziţiile unor mari companii din industria grea sau industria alimentară, precum şi proiecte de anvergură
în domeniul consultanţei juridice şi al litigiilor în dezvoltarea unor importante reţele de staţii de distribuţie de carburanţi ori de
supermarketuri de către corporaţii multinaţionale. Schoenherr este una din primele 10 case de avocatură de afaceri din Romania
(conform Ziarului Financiar/martie 2011).
Schoenherr was founded in 1950 in Vienna and has grown to become a leading corporate law firm in Austria and Central
and Eastern Europe. Operating through offices in Belgrade, Bratislava, Brussels, Bucharest, Budapest, Kyiv, Ljubljana, Prague,
Sofia, Vienna, Warsaw and Zagreb (cooperation office), Schoenherr is a truly European firm. Today, about half of the firm’s 310
lawyers are based in offices outside Austria. In Romania, Schoenherr started its operations in 1996, being at the time among
the first law firms offering legal services at Western quality standards. Throughout the years, Schoenherr și Asociații has been
involved in projects of the biggest magnitude and offered legal solutions to problems of the most diverse types. The firm assisted
the acquisitions of important companies in the heavy industry or food and beverage. Also, its team of lawyers advised multinational
corporations on the development of supermarket chains or fuel distribution stations. Today, Schoenherr is among the top 10 law
firms in Romania (according to Ziarul Financiar business newspaper, March 2011).
Asociația Română pentru Energie Eoliană este o organizație non-guvernamentală ce sprijină și promovează
dezvoltarea energiei eoliene. Scopul său este acela de a crea condiții favorabile pentru investițiile în doneniul energiei eoliene
din România și pentru extinderea durabilității în ceea ce privește utilizarea energiei eoliene ca sursă regenerabilă a electricității.
Bazele Asociației au fost puse de un grup de persoane interesate de implementarea tehnologiei eoliene în România și este
una dintre cele mai eficiente organizații cu putere de influență asupra conturării unui cadru legislativ adecvat pentru a permite
dezvoltarea și exploatarea surselor de energie regenerabilă din România, în special a energiei eoliene. Printre cei 92 de membrii
ai Asociației, se numără companii de top active pe piața românească a energiei eoliene: investitori, dezvoltatori, producători de
turbine și componente, atât din România cât și din străinătate.
The Romanian Wind Energy Association is a non-governmental organization supporting and promoting wind
power development. Its aim is to create favorable conditions for investing in wind power in Romania and for sustainable increase
in use of wind energy as clean source for generation of electricity. The Association has been established by a group of people
interested in implementation of wind power technologies in Romania. It is one of the most effective organizations lobbying for
creation of a suitable legal framework allowing for development and operation of renewable energy sources in Romania, in
particular of wind power. Among 92 members of the Association there are leading companies active on the wind power market in
Romania: investors, developers, turbine and components manufacturers, both from Romania and abroad.
Contact:
Cristina Petrescu
Klaus Krammer
Claudia Stanciu-Stănciulescu
Partner
Head of Austrian & German Desk
Austrian certified tax accountant
(Steuerberater)
Partner
Tel: +40 /21/ 310 06 69
E-mail: [email protected]
www.tpa-horwath.ro
Tel: +40 /21/ 310 06 69
www.tpa-horwath.ro
Tel: +40 /21/ 310 06 69
www.tpa-horwath.ro
Monica Cojocaru
Simona Chirica, PhD
Anca Velicu
Senior Associate
Senior Associate
Associate
Tel: + 40 21 319 67 90
www.schoenherr.eu
Tel: + 40 21 319 67 90
www.schoenherr.eu
Tel: + 40 21 319 67 90
www.schoenherr.eu

Wind energy in Romania Energia eoliană în

Transcrição

Documentos relacionados

studiul lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic sebeş