Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

Сomentários

Transcrição

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura
PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO
UNIVERS BD
Angoulême
40: patru
decenii de
text [i desene
Drago[ Cojocaru
1,5
LEI
ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]
Zilele trecute, `ntre 31 ianuarie [i 3
februarie, aten]ia amatorilor celei
de a 9-a arte a fost concentrat\ asupra ora[ului Angoulême, unde s-a
desf\[urat edi]ia cu num\rul 40 a
celui mai important festival european dedicat benzii desenate.
» pag. 2-3
Jurnalistul Adelin Petri[or:
„Sper s\ tr\iesc c`t Sergiu
Nicolaescu [i s\ v\d [i un
pic de autostrad\“
Datul `n spectacol
L\sata-secului,
la Vene]ia
Olti]a C`ntec
A[teptat cu ner\bdare `n fiecare an,
mai ales de turi[tii care vin pentru
el din `ntreaga lume, dar [i de localnicii ale c\ror afaceri `nfloresc mai
mult ca oric`nd, carnavalul vene]ian e `n plin\ desf\[urare. Prefa]`nd
intrarea `n post printr-o exorbitant\ celebrazione care aglomereaz\
ora[ul p`n\ la scufundare, evenimentul inventeaz\ pentru fiecare
edi]ie c`te o nou\ tem\. Cea din 2013
se opre[te asupra culorilor.
» pag. 7
Cronic\ de carte
Pe urmele lui
Orfeu
Florin Irimia
E greu s\ nu vrei s\ cite[ti p`n\
la cap\t C\derea din timp, la fel de
greu precum e s-o cite[ti. Pentru c\
pe c`t de duioas\, de liric\, de plin\ de suflet este aceast\ poveste
pe mai multe voci , cum [i-o intituleaz\ autorul, pe at`t este de dur\, de nemiloas\, de sf`[ietoare.
» pag. 10
Avanpremier\
O. Nimigean –
Mortido
Coreea de Nord este o ]ar\ unde sistemul g`nde[te `n locul t\u. Eu spuneam c\ singura decizie este
dac\ vrei s\ `ncalci legea [i s\ ajungi `n lag\r sau s\ tr\ie[ti `n lag\rul acela mai mare care se nume[te
]ara. ~n rest, nu po]i s\ faci nimic. (Adelin Petri[or)
Suplimentul de cultur\ public\
`n avanpremier\ un fragment din
volumul Mortido, de O. Nimigean,
care va ap\rea `n cur`nd la Editura Polirom, `n colec]ia Ego. Proz\ ,
[i va fi disponibil [i `n versiune
electronic\.
Citi]i un interviu realizat de George Onofrei `n » paginile 8-9
» pag. 12-13
2 » actualitate
PE SCURT
Toate bufni]ele lui Filip Florian
ajung la Sibiu
Miercuri, 13 februarie, de la ora 18.00, la Libr\ria Humanitas Constantin Noica din Sibiu, Filip Florian, unul dintre cei mai aprecia]i [i mai `ndr\gi]i scriitori români, va sus]ine o lectur\ public\
din cel mai nou roman al s\u, Toate bufni]ele, ap\rut recent la Editura Polirom. Lectura va fi urmat\ de un dialog cu cititorii, moderat de Radu Vancu. Lansat de Polirom la Gaudeamus 2012, [i `n
edi]ie digital\, Toate bufni]ele s-a aflat pe primul loc `n topul celor
mai bine v`ndute c\r]i ale editurii la T`rgul de Carte Gaudeamus
2012.
Filip Florian s-a n\scut la 16 mai 1968, `n Bucure[ti. Primul s\u roman, Degete mici (2005), a fost recompensat cu Premiul pentru debut
al României literare , Premiul de excelen]\ pentru debut `n literatur\ al Uniunii Na]ionale a Patronatului Român [i Premiul Uniunii
Scriitorilor pentru cel mai bun debut `n proz\. ~n 2006, `mpreun\ cu
fratele s\u Matei Florian, a publicat romanul B\iu]eii. Ambele titluri au ajuns ast\zi la a patra edi]ie. Zilele regelui (2008), al treilea roman al lui Filip Florian, a fost distins cu Premiul Manuscriptum
acordat de Muzeul Na]ional al Literaturii Române [i a fost desemnat
cartea anului 2008 la Colocviul romanului românesc contemporan.
~n România, c\r]ile lui Filip Florian au ap\rut la Editura Polirom, iar `n str\in\tate, traduse `n zece limbi.
Discu]ie despre seria de autor
„Gabriela Adame[teanu“
la C\rture[ti Verona
Mar]i, 12 februarie, la ora 18.00, la Libr\ria C\rture[ti Verona (Ceain\rie) din Bucure[ti, va avea loc o `nt`lnire cu Gabriela Adame[teanu, unul
dintre scriitorii de prim-plan ai literaturii române contemporane, cu
prilejul lans\rii seriei de autor pe care Editura Polirom i-a dedicat-o
de cur`nd. Seria debuteaz\ cu romanul Diminea]\ pierdut\, `n edi]ie
definitiv\, dar [i cu volumul de proz\ scurt\ Var\-prim\var\ ambele disponibile [i `n edi]ie digital\. Al\turi de autoare vor mai fi
prezen]i Livius Ciocârlie [i Daniel Cristea-Enache, iar actri]a Alexandra Fasol\ va citi un fragment din romanul Var\-prim\var\.
Distins\ cu cele mai importante premii na]ionale `nc\ de la primele romane, Gabriela Adame[teanu este unul dintre autorii români
cei mai tradu[i `n str\in\tate, volumele sale fiind sau urm`nd a fi
publicate `n Fran]a, Germania, Italia, Spania, Statele Unite, Israel,
Ungaria, Bulgaria, Rusia, Polonia, Estonia, Portugalia [i Olanda.
Sándor Zsigmond Papp inaugureaz\
„Serile de literatur\“ ale ICR
Budapesta cu romanul Vie]i m\runte
Joi, 14 februarie, de la ora 18.00, ICR Budapesta inaugureaz\ la sediul s\u noul program Serile de literatur\ , dedic`nd aceast\ prim\ edi]ie scriitorului Sándor Zsigmond Papp. Cu aceast\ ocazie, romanul Vie]i m\runte, ap\rut recent `n colec]ia Biblioteca Polirom. Proz\ XXI (coordonator Bogdan-Alexandru St\nescu), `n traducerea lui Marius Tabacu, va fi prezentat publicului din Budapesta. Al\turi de autor, la masa rotund\ organizat\ la sediul institutului va fi invitat s\ participe [i redactorul c\r]ii `n
limba maghiar\, Mátyás Dunajcsik de la
editura Libri (publicat\ `n 2011 `n Ungaria cu titlul original Semmi kis életek).
Se vor mai al\tura acestora reprezentan]i ai mediului academic, studen]i,
scriitori, jurnali[ti [i al]i iubitori de literatur\.
N\scut `n anul 1974, la R\d\u]i, Sándor Zsigmond Papp [i-a f\cut studiile la
Satu Mare [i `n Cluj. Din anul 1995 este
jurnalist, iar din 2005 este coordonatorul
departamentului cultural al cotidianului
Népszabadság de la Budapesta.
Univers BD
Angoulême 40:
patru decenii de
text [i desene
Zilele trecute, `ntre 31 ianuarie [i 3 februarie, aten]ia amatorilor celei de a 9-a
arte a fost concentrat\ asupra
ora[ului Angoulême, unde
s-a desf\[urat edi]ia cu num\rul 40 a celui mai important festival european
dedicat benzii desenate.
Drago[ Cojocaru
De asemenea, evenimentul de la Angoulême reprezint\ poate cea mai
important\ manifestare de gen din
`ntreaga lume sau, cel pu]in, a[a
este considerat de c\tre amatorii
celei de a 9-a arte, a[a cum este ea
realizat\ pe vechiul continent. Angoulême este Cannes-ul lumii BD
[i, la fel ca `n ceea ce prive[te filmele, francezii cred cu mult\ convingere c\ exist\ valori care s`nt mai
importante dec`t comercialul. Diferen]a fa]\ de film `ns\ este c\, `n
BD, francezii cred c\ s`nt st\p`nii
lumii , comenta un corespondent
BBC, acum c`]iva ani, `ncerc`nd s\
`[i explice pasiunea Hexagonului
pentru Bay-Day .
Iar Angoulême are tot ce trebuie
pentru a fi recunoscut drept o capital\ mondial\ a benzii desenate:
un festival de renume interna]ional,
cel mai bun muzeu de gen din lume
[i una dintre cele mai respectate
[coli de BD din lume. Angoulême
nu e doar Cannes-ul benzii desenate,
este Mecca acestei arte , spune
ziaristul britanic Paul Gravett,
istoric [i specialist al genului.
Cum se construie[te o
Mecca a BD-ului
~n ciuda importan]ei acordate ast\zi
festivalului, ora[ul Angoulême nu
avea `n anii 70 vreo rela]ie deosebit\ cu banda desenat\, iar convertirea lui spre acest gen a fost
progresiv\ [i s-a datorat, ini]ial,
consilierului municipal Francis
Groux. A fost `nt`i, `n 1972, un montaj audiovizual dedicat benzii desenate, a urmat invitarea, un an mai
t`rziu, a mai multor autori. Festivalul a fost creat oficial dup\ `nc\
un an, iar edi]ia inaugural\ a debutat pe 25 ianuarie 1974, modelat\ dup\ Festivalul de la Lucca (Italia), pe
vremea aceea cel mai mare din Europa. Azi, Festivalul de la Lucca
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
r\m`ne cel mai vechi din Europa,
c`t\ vreme Angoulême se transform\, la fiecare `nceput de an, `ntr-o Mecca a celei de a 9-a arte europene [i nu numai.
Prima edi]ie, din 1974, la Angoulême, beneficia de un afi[ semnat de
Hugo Pratt (`nainte ca acesta s\
se bucure de uria[a celebritate ca
p\rinte al lui Corto Maltese) [i de
o m`n\ de invita]i celebri: Maurice
Tillieux, André Franquin [i legendele americane Burne Hogarth [i
Harvey Kurtzman.
Festivalul este finan]at de autorit\]ile locale, mai ales dup\ 1979,
c`nd primarul Jean-Michel Boucheron, fan BD, decide c\ o manifestare important\ dedicat\ acestei
arte poate ameliora imaginea de
sinistrat `n urma dezindustrializ\rii de care suferea ora[ul. Prezen]a a doi mini[tri `n 1981 ajut\
festivalul s\ dep\[easc\ stadiul de
amatorism. Crearea, `n anii urm\tori, a unui atelier-[coal\, a unui
centru de documentare-cercetare,
a galeriei Saint-Ogan [i, `n 1984, a unui Cité internationale de la bande
dessinée et de l image trece Festivalul de la Angoulême `n liga manifest\rilor profesioniste, fiind dotat cu un buget foarte consistent.
Festivalul are priz\ la public:
cam 200.000 de vizitatori particip\ anual, dintre care 6-7.000 s`nt
BD-i[ti profesioni[ti, iar vreo 800
ziari[ti. ~n general, este greu s\
estimezi num\rul total de participan]i fiindc\ programul festivalului se desf\[oar\ `n loca]ii r\sp`ndite `n tot ora[ul.
Laurea]ii „Fiarelor“
Ca orice festival care se respect\, [i
la Angoulême s`nt decernate premii care, `n timp, au ajuns s\ fie,
pentru BD-ul european, echivalentul unui s\ zicem Oscar. Ini]ial,
acest premiu se numea Alfred, nume luat de la pinguinul care ap\rea
`n seria Zig et Puce de Alain SaintOgan. ~n 1989, numele a fost schimbat `n Alph-art, de la numele ultimului album, neterminat, din seria
Tintin. Din 2003 s-a renun]at la
orice nume, iar categoriile premiate au fost reorganizate. Cel mai
important este premiul pentru cel
mai bun album , dar exist\ [i un
premiu al publicului, un premiu
al patrimoniului, unul pentru serie,
pentru `ndr\zneal\ [i un Premiu special al juriului. Foarte important este Grand Prix de la Ville
d Angoulême, care recompenseaz\
`ntreaga carier\ a unui autor (deseori francez), al c\rui laureat este
anul urm\tor pre[edinte al juriului.
~n 2007, desenatorul Lewis Trondheim a creat o nou\ mascot\ a festivalului, Le Fauve (Fiara), ceea ce
a dus la rebotezarea premiilor, cel
mai important fiind, bine`n]eles,
Le Fauve d Or.
40 de ani de bule
Anul acesta, Festivalul de la Angoulême spera s\ serbeze a[a cum trebuie cei 40 de ani de la `nfiin]are.
Pre[edintele acestei edi]ii a fost
Jean-Claude Denis (invitat de dou\ ori [i la manifest\rile BD din
România, `n 1999 [i 2000), autor
www.suplimentuldecultura.ro
actualitate « 3
recompensat anul trecut cu Marele Premiu. Manifestarea i-a serbat,
anul acesta, pe celebrii Andreas (autorul seriilor Rork [i Capricorne),
pe Didier Comès, pe Pénélope Bagieu [i pe Brecht Evens, dar, mai
ales, pe veteranul Albert Uderzo,
care a predat unor echipe mai tinere sarcina de a continua seria
Astérix [i Obélix. Rela]iile dintre
Uderzo [i Angoulême n-au fost prea
cordiale la `nceput. Am venit prima oar\ aici `n 1985, la cererea
ministrului Jack Lang, pentru a
primi o medalie. Am sim]it c\ vizita mea nu era foarte a[teptat\ ,
poveste[te Uderzo. Rela]iile dintre celebrul autor [i festival s-au
destins `ntre timp, iar Uderzo a
primit `n 1999 un premiu special
al mileniului , creat special pentru
el. Anul acesta, Angoulême a serbat cariera desenatorului cu o expozi]ie uria[\ de 250 de plan[e.
Un alt invitat de onoare a fost [i
japonezul Leiji Matsumoto, care
serbeaz\ [ase decenii de munc\ `n
slujba benzii desenate. Matsumoto
este, printre altele, p\rintele seriei Captain Harlock, care, cunoscut\ sub numele de Albator `n Fran]a, a marcat mai mult de o genera]ie cu adaptarea ei `n desen animat.
O alt\ expozi]ie a retrasat, din 1930
`ncoace, `ntreaga istorie a BD-urilor cu Mickey Mouse [i Donald.
De asemenea, publicul a putut
urm\ri mai multe filme, printre
care un documentar dedicat anivers\rii a 75 de ani de la crearea
personajului Spirou, primele trei
episoade din noua serie Les mystérieuses cités d or, un alt animé
extrem de popular `n anii 80, [i avanpremiera filmelor Boule et Bill
[i Aya de Yopougon, adapt\ri ale
unor BD-uri de succes.
{i nici o edi]ie nu ar fi complet\
f\r\ Les concerts de dessin , show
original `n cursul c\ruia publicul
a asistat `n direct la crearea unei
benzi desenate pe muzic\ interpretat\ live.
A existat [i un artist român, singurul, prezent la festival: Ileana Surducan, invitat\ oficial de editura
sa, Makaka, pentru promovarea
noului s\u album Le Cirque Journal d un dompteur de chaises.
S\ r`dem `n nasul crizei!
Dincolo de simpla aniversare, organizatorii au sperat mai mult de la
aceast\ edi]ie fiindc\, mai mult ca
niciodat\, Festivalul de la Angoulême a stat sub semnul provoc\rilor cu care se confrunt\ industria
BD `n prezent: revolu]ia digital\,
criza economic\, supraproduc]ia...
Vremurile de ieri nu s`nt cele de
azi. ~n acest context, trebuie s\ ac]ion\m , explica Franck Bondoux,
unul dintre organizatori.
Cu toate acestea, banda desenat\ nu prea are motive de depresie,
dimpotriv\, poate s\ r`d\ lini[tit\
de criz\. Asta fiindc\, a[a cum arat\ cifrele, pe o pia]\ a c\r]ii `n
sc\dere (2,9% ca volum, 1,4% ca
valoare), BD-ul `nregistreaz\ [i el
o c\dere de 2,9% ca volum, dar o
cre[tere de 0,7% a cifrei de afaceri.
~n Fran]a, `n 2012, s-au v`ndut
37 de milioane de albume BD, cu
o cifr\ de afaceri pentru editori
de 412 milioane de euro, cu o produc]ie `n cre[tere pentru al 17-lea
an consecutiv. Dintre cele 5.565
de titluri publicate, 1.650 reprezint\ nout\]i franco-belgiene , 1.621
s`nt manga, 366 comics-uri americane, iar restul reedit\ri ale unor
BD-uri de succes.
Cre[terea num\rului de titluri
`ns\ nu atrage [i o cre[tere global\ a v`nz\rilor, dar editorii au identificat deja ce anume nu a mers
anul trecut. ~n primul r`nd, s-au
v`ndut mai pu]ine manga, dar
mai nelini[titor este faptul c\ marile serii umoristice merg pu]in
mai r\u , dup\ cum subliniaz\
François Pernot, director de imagine al concernului Média Participations.
Dar dac\ seriile de mare succes
precum Titeuf sau Lucky Luke
au v`ndut mai pu]in, sc\derea a
fost compensat\ de o cre[tere `n
ceea ce prive[te comics-urile [i romanele grafice pentru un public
adult. S\ nu mai vorbim de catastrof\ , spune Guy Delcourt, patronul profitabilelor edituri Delcourt
[i Soleil. ~nc\ progres\m, iar
celelalte edituri care nu public\
BD-uri sau alte sectoare ale lumii
culturale ne invidiaz\.
Cele mai frumoase
BD-u
uri române[ti
Anul trecut, revista „Lire“ a realizat un Top 50 al benzilor desenate
„esen]iale“, top ale c\rui prime zece pozi]ii au fost discutate [i `n paginile
„Suplimentului de cultur\“. Clasamentul realizat de „Lire“ a dat idei [i la noi `n
]ar\, unde neobositul Dodo Ni]\, cel mai mare specialist `n BD-ul autohton, a
provocat cititorii blogului „Benzi desenate române[ti“ s\ realizeze versiunea
româneasc\ a acestui top: albumele esen]iale ale celei de a 9-a arte realizate
`n România. Au r\spuns, p`n\ acum, acestei provoc\ri mai mul]i fani [i
realizatori români [i, pe baza voturilor, s-au `ntocmit dou\ clasamente: unul
pentru perioada de dinainte de 1989 [i altul cu albumele ap\rute de la
Revolu]ie [i p`n\ azi. Iat\ cum arat\ aceste topuri:
Benzi desenate publicate `n albume
sau `n reviste, `nainte de 1989:
» C\lug\reni, desene de Sandu Florea, scenariu
de Radu Theodoru (album, 1977) 7 voturi;
» Aventurile lui Mac, desene de Livia Rusz,
scenariu de Lucia Olteanu (album, 1970) 6
voturi;
» Toate p`nzele sus, desene de Puiu Manu,
dup\ romanul lui Radu Tudoran (album,
1972) 6 voturi;
» ~n lumea lui Harap Alb, desene de Sandu
Florea, dup\ povestea lui Ion Creang\
(album, 1979) 6 voturi;
» Neamul {oim\re[tilor, desene de Nicu Russu,
dup\ romanul lui Mihail Sadoveanu (album,
1972) 3 voturi;
» ~nt`lnire `n spa]iu, desene de Valentin
T\nase, scenariu de Horia Aram\ (revista
Cutez\torii , 1981) 3 voturi;
» Burebista, desene de Valentin T\nase,
scenariu de Vlaicu B`rna (revista
Cutez\torii , 1980) 2 voturi;
» Ne`nfr`n]ii, desene de Albin St\nescu,
scenariu de Vasile M\nuceanu (revista
Cutez\torii , 1978) 2 voturi;
» Misterul robo]ilor, scenariu [i desene de
Radu Marian (revista Cutez\torii , 1972) 2
voturi;
» Poarta, scenariu [i desene de Viorel P`rligras
(almanahul Anticipa]ia , 1985) 2 voturi.
Benzi desenate publicate `n albume
sau `n reviste, dup\ 1989:
» Dim Saraband\ `n Golful Aden, desene de
Puiu Manu, scenariu de Marius Le[taru
(album, 2012) 8 voturi;
» Elabuga, desene de Alex Talamb\, scenariu
de George Dr\gan (album, 2011) 7 voturi;
» Iancu Jianu, desene de Vali Ivan (album,
2010) 5 voturi;
» Confreria pisicilor negre, scenariu [i desene
de Jup (album, 2010) 5 voturi;
» Omul invizibil, desene de Puiu Manu, dup\
piesa radiofonic\ de H.G. Wells (album,
2011) 4 voturi;
» Love story `n Pia]a Universit\]ii, scenariu [i
desene de Valentin T\nase (album, 1992) 3
voturi;
» Mila 23, desene de Alex Talamb\, scenariu de
George Dr\gan (album, 2012) 3 voturi;
» Cinci s\pt\m`ni `n balon, desene de Vali
Ivan, dup\ romanul lui Jules Verne (album,
2005) 3 voturi;
» Bine ai venit, mam\ soacr\, scenariu [i desene de Radu Marian (album, 1998) 3 voturi;
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
» Urban Comics Made in Cluj, antologie cu 20
de autori (album, 2012) 3 voturi.
~n ceea ce prive[te aceast\ ultim\ categorie,
cea a BD-ului românesc de dup\ 89, Dodo Ni]\
precizeaz\ c\ votul a fost at`t de diversificat,
`nc`t multe albume au primit doar un vot sau
dou\, acestea din urm\ fiind urm\toarele:
» Harap Alb continu\..., desene de Andrei
Moldovan (revist\, 2012);
» Caragiale: D-l Goe. Amici. Telegrame,
desene de Viorel P`rligras (album, 2002);
» Proteus, desene de Sandu Florea, scenariu
de Niculae Fr`nculescu (revist\, 1991-1992);
» Keraban `nc\p\]`natul, desene de C\lin
Stoic\nescu, dup\ Jules Verne (album, 2012);
» Un certain Monsieur V, scenariu [i desene
de Adrian Barbu (`n revista Carusel , 2005);
» Hanji [i Templul demonilor, scenariu [i
desene de {erban Andreescu (album, 1990);
» Epistaxis din Hamsii, scenariu [i desene
de Valentin Iordache (album, 2006).
Sper\m ca acest top s\ se constituie `ntr-un
ghid de lectur\ pentru bedefilii afla]i la
`nceput de drum (de colec]ie). Cum majoritatea
albumelor s`nt ap\rute `n ultimii ani, ele `nc\
mai pot fi achizi]ionate direct de la editori ,
comenteaz\ Dodo Ni]\, care a[teapt\ [i alte
propuneri din partea fanilor.
Topul [i comentariile votan]ilor pot fi
consultate `n detaliu pe Internet, la adresa:
http://benzidesenateromanesti.blogspot.ro.
www.suplimentuldecultura.ro
4 » actualitate
Cele mai vizitate
muzee din România
Castelul Bran, Complexul
Muzeal Astra, Muzeul
Antipa [i Muzeul
Brukenthal s`nt cele mai
vizitate institu]ii muzeale
din România, expozi]iile lor
fiind v\zute, anul trecut,
de sute de mii de persoane,
potrivit informa]iilor puse
la dispozi]ie de
reprezentan]ii acestora.
Silviu D. Constantinescu
Castelul Bran a avut, anul trecut,
aproximativ 546.000 de vizitatori
pl\titori de bilete, num\rul lor fiind similar cu cel din 2011. Num\rul vizitatorilor s-a men]inut aproape constant. ~n 2012, am avut
cu 0,31% mai pu]ini vizitatori fa]\
de 2011 , a declarat Alexandru Pri[cu, directorul Castelului Bran. Potrivit acestuia, num\rul vizitatorilor români la Bran continu\ s\ fie
`ns\ mai mare circa 61% dec`t cel
al vizitatorilor str\ini 39%. Acest
lucru se `nt`mpl\ [i datorit\ vacan]elor [colare, c`nd avem mai mul]i
vizitatori din categoria elevilor români. De altfel, dintre cei care ne viziteaz\, 17% s`nt elevi , a explicat
Alexandru Pri[cu. O categorie special\ de vizitatori la Bran au fost cei
care [i-au dorit s\ fie clien]i exclusivi. Au fost [i români [i str\ini
care au participat la evenimente
organizate `n regim de exclusivitate. Cele mai multe astfel de evenimente au fost corporatiste , a mai
spus Pri[cu.
Foarte vizitat anul trecut a fost
[i Complexul Na]ional Muzeal Astra din Sibiu, care are `n componen]\ Muzeul `n Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul de Etnografie Universal\ Franz Binder ,
Muzeul de Etnografie [i Art\ Popular\ S\seasc\ Emil Sigerus , Muzeul Civiliza]iei Transilvane Astra
[i Studioul Astra Film. Astfel, Complexul Muzeal Astra a avut un num\r total de 409.650 de vizitatori `n
2012, dup\ cum au declarat reprezentan]ii institu]iei. Muzeul `n aer liber
din cadrul Complexului Na]ional Muzeal Astra a fost vizitat anul trecut
de 188.495 de persoane, hanurile tradi]ionale de 45.810 persoane, Muzeul Franz Binder
de 9.542;
Muzeul Emil Sigerus de 3.635.
Totodat\, evenimentele importante organizate de Complexul Na]ional Muzeal Astra au atras 66.968 de
vizitatori, `n timp ce Festivalul de
Film Astra a avut 84.500 anul trecut.
Aproximativ 70% dintre vizitatorii Muzeului Astra au fost de origine român\. Cea mai mare parte a
vizitatorilor str\ini au fost interesa]i de Muzeul Civiliza]iei Populare
Tradi]ionale Astra din Dumbrava
Sibiului [i de Muzeul de Etnografie
S\seasc\ «Emil Sigerus» , au de-
clarat reprezentan]ii muzeului.
Potrivit acestora, succesul la public
al Muzeului Astra se datoreaz\ mai
ales Muzeului Civiliza]iei Populare
Tradi]ionale Astra, care se `ntinde
pe o suprafa]\ de 96 de hectare, din
care expozi]ia propriu-zis\ ocup\
42 de hectare [i este `n fiecare an
`mbog\]it\ cu 4-5 monumente.
Situat `n rezerva]ia natural\
Dumbrava Sibiului, dispun`nd de
un lac [i de peste zece kilometri de
alei, acest muzeu nu ofer\ numai
servicii culturale, ci [i turistice [i
de agrement. Muzeul ofer\ pachete turistice complete , au explicat
reprezentan]ii Muzeului Astra.
Foarte vizitat anul trecut a fost
[i Muzeul Na]ional de Istorie Natural\ Grigore Antipa din Bucure[ti,
care a fost `nchis pentru renovare
[i modernizarea expozi]iei permanente `n ianuarie 2009 [i redeschis
pe 17 septembrie 2011. Astfel, `n 2012,
Muzeul Antipa a primit 394.418 vizitatori, dintre care 366.628 au vizitat
expozi]ia permanent\, iar 27.790 au
participat la proiectele de educa]ie
lansate de institu]ia muzeal\, au
declarat reprezentan]ii Muzeului
Antipa. Potrivit acestora, 10% dintre vizitatorii de anul trecut au fost
turi[ti str\ini. Interesul mare ar\tat de turi[ti Muzeului Antipa
are, potrivit reprezentan]ilor muzeului, mai multe explica]ii: Atractivitatea fa]\ de noua expunere permanent\, bog\]ia de piese, modernizarea comunic\rii cu publicul
vizitator, proiectele de educa]ie [i
expozi]iile temporare (de exemplu,
«Expozi]ia de insecte vii»), promovarea muzeului [i a proiectelor sale prin mass-media . Totodat\, `n
2012, Muzeul Antipa a desf\[urat
428 de ateliere de cunoa[tere a lumii
vii (pentru elevi), 25 de conferin]e
pentru public care au avut ca subiecte biodiversitatea [i patrimoniul [tiin]ific al muzeului [i 9 expozi]ii temporare.
O alt\ institu]ie muzeal\ care s-a
reg\sit `n traseul cultural al turi[tilor anul trecut este Muzeul Na]ional Brukenthal din Sibiu. Num\rul
total de vizitatori ai expozi]iilor
Muzeului Na]ional Brukenthal `n
anul 2012 a fost de 378.181. Vizitatorii sosi]i la sediile Muzeului
Brukenthal au fost `n num\r de
291.966, `n timp ce vizitatorii expozi]iilor organizate exclusiv de Muzeul Brukenthal `n ]ar\ [i str\in\tate
O p\]anie accidental\
absolut e-sen-]i-a-l\!
Sentimentul de luni diminea]a nu este unul cu care
s\ ie[i `n lume [i s\ te lauzi `n
gura mare. Te scurgi `nspre
serviciu cu un fantastic chef
de munc\, iar drumul `]i este pres\rat cu c`]iva m`rl\nu[i cu deficien]e de vorbire,
dar care `[i suplinesc handicapul prin utilizarea maiestuoas\ a claxonului. Barem,
cu o sear\ `nainte, ai vrut
s\ te ui]i la ceva la televizor, dup\ ce te-ai s\turat de
cre]ule[te, gherghe, diacone[ti [i m\ru]i, dar ai sf`r[it
consol`ndu-te cu un film sau
cu un serial vechi, rev\zut a
cin[pea oar\. A[a ajungi, plin
de via]\ [i cu pieptul `naintea-]i, s\ `nfrun]i o nou\
s\pt\m`n\.
Sentimentul \sta de luni
diminea]a te `neac\, `n fapt,
de fiecare dat\ c`nd deschizi
televizorul. Dac\ pofta de
munc\ vine f\r\ s\-]i dai seama, grea]a televizual\ te
`nso]e[te, ca un `nger p\zitor ce-]i d\ ghionturi `n stomac, pe tot parcursul celor
[apte zile de dup\ . C`nd
scrii s\pt\m`nal o cronic\
media, grea]a asta ]i se `ntrupeaz\ `n cea mai h`d\ muz\: la un moment dat, te saturi definitiv [i irevocabil s\
mai consemnezi caraghios-
l`curile produse `n audiovizualul românesc; astea, `n
fapt, ar trebui date, precum
la Euronews pe timpuri, de
la cap la coad\, f\r\ nici un
fel de comentariu; momentele cancerigene din presa
româneasc\ s`nt, prin ele `nsele, fapte care nici m\car nu
mai merit\ a fi consemnate
[i interpretate undeva.
{i, totu[i, ce faci atunci
c`nd ai chef s\ te ui]i la televizor [i nu ai aproape nici o
porti]\ de sc\pare din zeama `n care se scald\ canalele române[ti? Ce faci c`nd
consta]i c\ pe Discovery sau
pe Comedy Central sau pe
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
alte canale faine din str\in\tate vezi acelea[i lucruri, `n
re-re-reluare? Ei bine, trebuie s\ ai [i pu]intic\ baft\.
Luni diminea]a am intrat
`n birou [i i-am v\zut pe doi
dintre colegii mei, la fel de
sastisi]i ca [i mine de cele
consemnate mai sus, discut`nd cu pasiune despre o
emisiune TV. Ambii s`nt consumatori constan]i de media, unul chiar a lucrat `n
presa tip\rit\ [i colaboreaz\
[i `n prezent cu o sumedenie
de publica]ii. M-am uitat la ei
uluit, de parc\ d\dusem buzna `n `nc\pere [i `l g\sisem acolo pe Hristos cu telecomanda
au fost de 86.215, au declarat reprezentan]ii institu]iei. Printre expozi]iile organizate anul trecut de
Muzeul Na]ional Brukenthal s-au
num\rat Peisagi[ti germani [i
austrieci , la Muzeul de Art\ Timi[oara (1.304 vizitatori), Poveste
de iarn\ , la OBI Sibiu (45.000 de
vizitatori), [i Cranach, Titien, Van
Eyck , la Villa Vauban Musée
d Art de la Ville de Luxembourg
(18.599 de vizitatori).
Din p\cate nu avem cum s\
monitoriz\m c`]i dintre vizitatori
au fost români [i c`]i str\ini, deoarece nu practic\m categorii diferite de bilete. Putem `ns\ garanta c\
cei 18.599 de la Luxemburg au fost
str\ini [i mai putem spune c\ lunile cu aflux de turi[ti str\ini s`nt
mai [i septembrie (extrasezon) [i
iulie, august (sezon turistic) , au
mai spus reprezentan]ii Muzeului Brukenthal.
La loc TELEcomanda
Alex Savitescu
`n m`n\, c\ut`nd febril Trinitas TV. Naivul de mine a
crezut, pentru moment, c\ se
petrecuse, pe undeva pe planeta noastr\ vesel\, vreun eveniment ce le-a luat ostatic\
aten]ia. O pauz\ necesar\ de
dou\ r`nduri (mie mi-au trebuit vreo dou\ minute ca
s\-mi revin din uluial\).
...
...
Cei doi colegi vorbeau despre o emisiune de pe Animal
Planet. Una care prezint\ cazuri de m`]e nebune sau, ca
s\ fiu pussycorrect: feline domestice cu deficien]e de comportament. Recunosc c\, de[i
evadez constant `n zona animalelor televizate (cele cu blan\, nu cele cu bl\nuri, cele cu
gheare, nu cele cu unghii), nu
auzisem de emisiunea asta.
V\z`nd, ulterior, My Cat
from Hell (tradus, la noi,
Pisici infernale ), mi-am dat
seama c\ descoperisem un z\c\m`nt de oxigen at`t de necesar creierului! neexploatat.
A[adar, permite]i-i cronicarului de serviciu s\ v-o recomande, cu toat\ c\ldura. {i
mai da]i-i voie s\ le dea [i colegilor lui at`t de pasiona]i de
m`]e bipolare o recomandare:
pe MGM, de vreo trei ori pe s\pt\m`n\, se re-televizeaz\ un
excep]ional talk-show americ\nesc, numit Inside the Actors Studio . O face un domn
care, `n toamna viitoare, va `mplini 87 de ani. Despre el, promit s\ scriu mai multe s\pt\m`na viitoare.
www.suplimentuldecultura.ro
opinii « 5
Românii e de[tep]i:
Radu Pavel Gheo
Un teritoriu
numit
România
Am impresia c\ românii, prin[i `n absurda confruntare a
pasiunilor politice din ultimul an, `ncep s\ ignore
esen]ialul, s\ nu mai vad\ p\durea din cauza copacilor.
M\ `ntreb dac\ exist\ multe mii de oameni care s\
cread\ sincer c\ un guvern de st`nga-dreapta de tipul
USL o s\ revigoreze economia [i o s\ `mbun\t\]easc\
traiul cet\]enilor – sau c\ o s\ poat\ oferi cet\]enilor
români m\car perspectiva unui trai mai bun, o lumini]\
nou\ spre cap\tul unui tunel parc\ f\r\ sf`r[it.
Dac\ exist\ astfel de oameni, m\
tem c\ se `n[al\, indiferent de tab\ra `n care se plaseaz\. E totu[i greu
de crezut c\ vreun om politic, de
orice fel, ar mai putea cuceri `ncrederea românilor. Românii s`nt
azi un popor dezabuzat. Nu [tiu
dac\ mai s`nt `n stare s\ cread\
`n ceva sau s\ se coaguleze `n jurul unui ideal sau al unei credin]e. Nici m\car credin]a religioas\ nu e, `n majoritatea cazurilor,
dec`t o form\ de supersti]ie cu r\d\cini p\g`ne, ce are prea pu]in
leg\tur\ cu o religie a iert\rii [i milosteniei, cum este cre[tinismul.
Noi nu credem `n nimic propozi]ie-cli[eu ce `[i dovede[te valabilitatea [i dup\ un secol [i jum\tate. Nu credem `n nimic [i nici
speran]e nu mai avem.
A[a c\ nu ar trebui s\ mire pe
nimeni nici lipsa de reac]ie a popula]iei `n fa]a circului politico-
mediatic de ast\zi acela[i cu cel
de ieri [i dintotdeauna, doar c\
mai agresiv, mai vulgar [i mai
haotic. Poporul român nu se mi[c\, pentru c\ a fost `nv\]at c\ m\m\liga nu explodeaz\. De fapt,
cine [tie? Poate c\, spre jalea patrio]ilor, m\m\liga chiar nu explodeaz\ [i, `n absen]a capsei detonante
reprezentate de enoria[ii maghiari
ai lui László Tökés, n-ar fi explodat nici `n decembrie 1989. Poate c\,
atunci c`nd vorbim de poporul român , vorbim mai degrab\ de o
fic]iune util\, f\r\ acoperire `n
realitate, de o form\ necoagulat\
pe deplin p`n\ `n 1945 [i h\rt\nit\
din nou `n anii regimului comunist, p`n\ `ntr-acolo `nc`t n-a mai
r\mas din ea dec`t o m`n\ de sintagme goale de con]inut.
România de azi seam\n\ mai
mult cu o aglomerare tribal\, controlat\ aproximativ de un grup de
autocra]i de la centru prin intermediul unor seniori de tip feudal,
care st\p`nesc peste supu[i [i teritorii [i a c\ror putere este incomparabil mai mare dec`t a prim-secretarilor de partid de pe vremuri.
Jude]e sau ora[e mari ale ]\rii s`nt
controlate de ani de zile de astfel
de st\p`nitori locali, f\r\ de care
nici m\car afacerile private nu mi[c\ `n teritoriu . De-acum nici nu
se mai mir\ nimeni. A devenit ceva normal sau a fost dintotdeauna normal, pentru c\ `n România,
stat democratic, acestea s`nt singurele tipuri de rela]ii func]ionale:
cele `ntre st\p`n [i slug\. {i ce alt
st\p`n mai puternic exist\ dec`t
st\p`nul cu binecuv`ntare de la
centru?
~ntre timp, ca `n orice ]ar\ subdezvoltat\, a luat propor]ii emigra]ia, unica solu]ie posibil\ pentru o popula]ie str`ns\ laolalt\ de
istorie, dar pe care `ncepe s\ n-o
mai lege dec`t limba pe care o vorbe[te. C`nd, `n decurs de un deceniu
[i ceva, c`teva milioane de iobagi
p\r\sesc mo[iile str`nse laolalt\
sub un nume de ]ar\, iar alte milioane viseaz\ acela[i lucru, e limpede c\ ]ara aceea nu mai `nseamn\
nimic pentru oamenii prin[i `ntre grani]ele ei. Desigur, exist\ grupuri de intelectuali exalta]i care
lanseaz\ apeluri la unitate, cheam\ la o rena[tere a fiin]ei na]ionale [i la reformarea moral\ a
societ\]ii, dar de obicei ajung s\
se certe `ntre ei, c\ci fiecare `[i
are apelul lui [i `n]elege rena[terea [i reformarea `n felul lui, iar
`n cele din urm\ lucrurile r\m`n
a[a cum erau [i `nainte. {i de ce
ar a[tepta un popor ca salvarea
s\-i vin\ de la intelectuali? Sau de
la politicieni? Sau de la oricine altcineva? Cavalerii pe cai albi nu
r\sar pe meleaguri `n care toat\
lumea `mproa[c\ cu mizerie sau
st\ pe margine [i hohote[te la
vederea spectacolului macul\rii.
Cum am mai spus [i alt\dat\,
România este de facto un stat e[uat, ce se degradeaz\ `n mod accelerat. O [tim [i o sim]im cu to]ii, fie
c\ o recunoa[tem sau nu. Iar noi
parc\ a[tept\m, cu o pl\cere masochist\, recunoa[terea oficial\ a
acestui statut.
Pinacoteca din Petrila
Ion Barbu
Suplimentul lui Jup:
» România de azi seam\n\
mai mult cu o aglomerare
tribal\, controlat\ aproximativ de un grup de
autocra]i de la centru prin
intermediul unor seniori
de tip feudal, care st\p`nesc peste supu[i [i teritorii [i a c\ror putere este
incomparabil mai mare
dec`t a prim-secretarilor
de partid de pe vremuri.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
www.suplimentuldecultura.ro
6 » muzic\
Din jurnalul unei culturi `n demolare:
Rockin’ by myself
Dumitru Ungureanu
Bluesul, taina
generozit\]ii
Ce poate fi mai tonifiant pentru
b\tr`nii bluesmani, deseori uita]i
prin casele p\r\ginite din Sudul
magic [i mitic, dec`t un glas proasp\t [i totu[i vechi, care spune
povestea lor, neuit`nd-o pe a sa?
Glasul `i apar]ine lui Ben Harper,
chitara tot lui, compozi]iile s`nt
ale sale, probabil c\ [i beneficiile discului Get Up!, Stax/Concord, 2013 lui or s\-i revin\ `n
mare parte. La `nregistr\ri au participat [i Jesse Ingalis, bas, claviaturi; Jordan Richardson, tobe; Jason Mozersky, chitar\, coautor al
c`torva piese. Cotitular pe copert\, inegalabilul muzicu]ist Charlie
Musselwhite, a c\rui culan]\ s-a
rev\rsat [i-n discul de anul trecut
al lui Marcian Petrescu. Aici, Musselwhite `[i pune amprenta pe o bun\ parte din muzic\, nu face doar
c`teva riffuri de coloratur\.
La 43 de ani, Ben Harper este
relativ t`n\r pentru blues, dar deja recunoscut ca un artist complet,
devotat tradi]iei [i valorilor autentice. Asculta]i I Ride at Dawn,
o pies\ a c\rei structur\ aminte[te de gospelurile anilor 1930, de pe
vremea marii crize. Vocea p\streaz\ inflexiunile unui povestitor, ale
unui c`nt\re] de balade la foc de
tab\r\. C`ntecul are nuan]e de bocet impersonal [i transmite o suferin]\ expus\ parc\ la persoana a
treia singular. Nu e necesar\ prea
mult\ empatie cu bluesmanul ca
s\ `n]elegi c\ fiin]a lui e un recipient, o cutie de rezonan]\ a durerilor unui lung [ir de obidi]i ai
sor]ii [i ai societ\]ii, c\rora c`ntecul de fa]\ abia dac\ le u[ureaz\,
metafizic, povara. Ferice de neamul care [tie s\-[i cultive memoria, care nu uit\ ce i s-a `nt`mplat,
nici izb`nzile, nici nedrept\]ile suferite, care consemneaz\ chiar
[i-ntr-un c`ntec de jale aparent frivol datoria ce trebuie achitat\!
Respectul lui Ben Harper pentru genera]iile dinainte s-a concretizat `ntr-un spectacol memorabil, `n 2005, la Apollo Theater,
al\turi de grupul vocal Blind Boys
of Alabama. Repertoriul ales punea `n eviden]\ o remarcabil\
continuitate a tradi]iei negrilor
americani. Concertul era un fel
de c\l\torie `n inima suferin]ei,
f\r\ excese lacrimogene, f\r\ mascarada recuzitei ce d\ bine pe
ecran. Era o simplitate ca de rit
funerar la sf`r[itul unui r\zboi
Din nou despre George
Enescu [i casa sa de
la Mih\ileni, Boto[ani
Scrisoare pentru melomani
„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)
Victor Eskenasy, Praga
sau al unei epoci de recesiune.
Stilul lui Ben Harper de-a c`nta
felul cum ]ine fruntea sus, dat\
mult pe spate, timbrul vocii chiar
aminte[te de Ray Charles. Chitarist excelent, cu presta]ii deosebite `n genul slide, Harper nu ]ine s\ fie tot timpul frunta[ la instrument, cedeaz\ de multe ori
prim-planul celui de-al doilea chitarist, el concentr`ndu-se pe text.
Versurile sale nu exceleaz\, totu[i, prin metafore poetice, ci
s`nt mai degrab\ obi[nuite, despre nenorociri, tr\d\ri, umilin]e,
e[ec `n dragoste, s\r\cie, speran]\, revolt\, supravie]uire. Felul
cum Harper le pune `n eviden]\
transmite f\r\ echivoc tensiunea ce-a stat la originea lor, indiferent cine [i c`nd le-a scris.
Luate drept folclor, c`ntecele ce
traduceau jalea poporului asuprit,
difuzate masiv `n lumea neagr\,
au pl\cut [i albilor, `n asemenea
m\sur\, `nc`t afacerea a devenit
prosper\, ca o revan[\ binemeritat\. Case de discuri specializate
au valorificat poten]ialul artistic
[i-au f\cut bani frumo[i din promiscuitatea unui fel de-a tr\i dominat de implacabila lege a supravie]uirii. Naivi sau poate numai
`ncrez\tori `n destinul propriu
[i-n Dumnezeu cel nemilostiv, oamenii ace[tia care au contribuit
la tezaurul de suferin]\ nu se consider\ jecm\ni]i c`nd li se popularizeaz\ tragediile. {i nici nu evit\, la b\tr`ne]e, s\ se dea `n spectacol al\turi de mai tinerii lor
congeneri. Merit\ v\zu]i Blind Boys,
`n exuberan]a lor contagioas\...
Generozitatea e o tr\s\tur\ de
caracter proprie oamenilor deosebi]i, `ntre care se num\r\ [i
unii bluesmeni. Charlie Musselwhite e un astfel de om. Se simte
din felul cum c`nt\ pe acest disc.
{i nu se poate transpune `n cuvinte.
~nc\ un an de panem et
circenses, a[adar. Preasl\vitul `n vorbe de c\tre „patrio]ii“ postdecembri[ti
George Enescu `[i va avea
numele afi[at `n celebra
Sal\ de congrese comuniste, zis\ a Palatului, la `nc\
un Festival multimilionar,
pe spezele statului [i spre
„gloria“ ego-ului infatuat al
organizatorilor s\i, `n timp
ce ministrul Culturii anun]\
cu dezinvoltur\ c\ lucr\rile
de la Muzeul Na]ional
„George Enescu“ [i de la
Opera Na]ional\, „de[i erau
`n faz\ de licita]ie, unele
chiar contractual\, nu le
putem face `n acest
moment“ (subl. mea, VE).
Un frumos plural al maiest\]ii ce `nt\re[te ideea solidarit\]ii actualului guvern [i a unit\]ii de g`ndire
`n nep\sare [i indiferen]\ fa]\ de
patrimoniul cultural. ~n orice caz
fa]\ de cel muzical [i de principalul
portdrapel al crea]iei române[ti `n
lume, George Enescu. A a[tepta o salvare din partea autorit\]ilor de stat
[i locale a casei lui Enescu de la Mih\ileni, Boto[ani, pentru a nu mai
vorbi de transformarea ei `ntr-un
monument viabil de patrimoniu, mi
se pare mai iluzoriu ca niciodat\.
Cu riscul de a-mi mai face ni[te
du[mani, nu pot s\ nu observ aceea[i unitate `n nep\sare [i indiferen]\ a unei cov`r[itoare majorit\]i a
muzicienilor români, arti[ti, profesori universitari, critici, ca [i a
ziari[tilor cu preten]ii culturale de
la posturile de radio [i televiziune
de stat. Principala lor scuz\, ce mi
se transmite direct sau indirect, prin
mesaje ascunse de ochii celorlal]i,
este teama, teama de a nu li se mai
oferi ocazia unui concert, de a pierde o subven]ie din partea ICR-ului,
`n cazul ziari[tilor, a celor de la televiziunea de stat `n primul r`nd,
teama de a se reg\si pe lunga list\
a celor da]i afar\ `n cadrul restructur\rii `n curs.
T\cerea [i lipsa de reac]ie la articolele ap\rute fie `n Suplimentul
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
de cultur\ , fie `n Marea Britanie
s`nt la fel de boln\vicioase [i din
partea unei majorit\]i a arti[tilor
români stabili]i `n str\in\tate; [i m\
g`ndesc la cei care `l au `n repertoriu
[i se m`ndresc de a-l avea pe George
Enescu, care se prezint\ [i se laud\
cu doctorate `n crea]ia enescian\.
Excep]iile s`nt rarisime [i nu pot
s\ nu `nregistrez reac]ia violonistului Remus Azoi]ei, profesor la
Royal Academy of Music la Londra,
care a ie[it din t\cere pentru a comenta zilele trecute pe Facebook:
Am suferit ani de zile s\ v\d cum
România mea se duce de r`p\, [i cu
fiecare episod de acest gen ceva se
rupe `n mine. [...] m\ simt descurajat de calitatea extrem de slab\ a oamenilor din conducerea României.
~n UK, opinia public\ [i ziarele au
o putere extraordinar\, `n România
este exact pe dos nu intereseaz\ pe
nimeni. Au urlat ziarele `n continuu c\ premierul României a plagiat sau c\ unul sau altul din Parlament este cercetat, [i unii chiar [i
condamna]i, e ca [i cum nici nu s-a
`nt`mplat. F\r\ discu]ie `ns\, trebuie f\cut tot ce se poate, `n memoria marelui nostru giuvaer muzical,
Enescu. S\racul, l-au despuiat de bunuri `n timpul vie]ii, [i acum p`n\
[i dup\ ce s-a stins. M\car muzica lui
va r\m`ne [i nu i-o va lua nimeni .
Dac\ al]i interpre]i, doctori enescieni români, se ascund pentru
a nu fi nici m\car `ntreba]i dac\ au
o opinie, implicit o etic\, un t`n\r
artist de talent [i succes, pianistul
american Christopher Falzone, a
c\rui imprimare cu lucr\rile lui
Enescu a fost apreciat\ `n Occident,
g\se[te nimerit s\ o spun\ `n scris,
referindu-se direct la perspectiva demol\rii casei `n care compozitorul
a creat: Dac\ aceste vechi lucruri,
casele [i gr\dinile vor disp\rea, sim]irea, tr\irea timpului nu va mai
conta. Nu vom mai putea pricepe
mistica naturii ei divine. Cum po]i
face muzic\ f\r\ s\ te `nfiori [i s\ te
conectezi tu `nsu]i la spiritul crea]iei? Poate mai r\m`i conectat la
semnele muzicale, la scrisorile r\mase dup\ via]a unui geniu, dar
dac\ ai o [ans\ s\ mergi `n locul
acela [i s\ atingi un copac, s\
prive[ti de dincolo de fereastra casei spre gr\dina unde a creat, iar
noaptea s\ respiri [i s\ ascul]i acel
aer, c`t de diferite devin lucrurile?
[...] ~ncerci s\ comunici cu trecutul
[i s\-l aduci la via]\ prezentului! De
exemplu, putem avea o concep]ie
restr`ns\ a geografiei sau istoriei,
dar ceea ce cristalizeaz\ trecutul din
via]a noastr\ este cunoa[terea de
care ai beneficiat prin descoperirea
personal\, similar\ citirii unor capodopere [i cu a te reg\si mi[cat fizic,
parcurg`ndu-le [i tr\indu-le personal.
~n cazul muzicii lui Enescu, r\m`nem `nc\ `ntr-o stare de mister,
fiindc\ nu po]i `n]elege un asemenea geniu citind doar notele unei
partituri. P\rerea mea este c\ trebuie s\-l vizitezi, oriunde po]i g\si
amprentele pa[ilor lui. De exemplu,
multe dintre compozi]iile lui au fost
pierdute [i au disp\rut pur [i simplu,
fiind de natur\ spontan\, improvizatorie. Cred c\ f\r\ a intra `n contact
cu aceast\ creativitate a improviza]iei, nu te po]i reg\si `n interiorul
complexit\]ii muzicii lui Enescu.
Cred c\ aceast\ cas\ [de la Mih\ileni] este divin\, `ntrist\toare [i extrem de frumoas\, chiar `n actuala
stare de decrepitudine... [...] Cred c\
Enescu a fost `n acela[i timp unul
dintre acei magicieni [i exploratori
ai naturii. {i cred c\, dac\ ar fi `n
via]\, nici nu ar fi `ngrijorat de c`t
de b\tr`n\ este casa lui, fiindc\ s-ar
concentra pe alte idei. ~mi pot imagina c\ ar dormi `n ea f\r\ s\ se sinchiseasc\ de faptul c\ ploaia [i-ar
strecura stropii prin acoperi[... .
Dou\ doar, dintre multele opinii
ale celor care ni s-au raliat, `ntre
timp, din lumea muzicii, pled`nd implicit pentru l\sarea `n via]\ a casei lui Enescu de la Mih\ileni: dirijorul Paavo Järvi, celebrul violonist,
elev [i al maestrului român, Ivry
Gitlis, pianistul [i managerul Nico
de Villiers de la Leeds, violoncelista
Nora Haidu de la Dresda, editorul
britanic Martin Anderson, Ilona [i
Jess Scott, fiica, respectiv nepoata
pianistei Sofia Cosma, [i al]ii din
lumea larg\ care au reac]ionat `n
scris la semnalul de alarm\ tras
de criticul muzical [i scriitorul britanic Norman Lebrecht.
www.suplimentuldecultura.ro
teatru « 7
Datul `n spectacol
Olti]a C`ntec
L\satasecului,
la Vene]ia
A[teptat cu ner\bdare `n fiecare an, mai ales de turi[tii
care vin pentru el din `ntreaga lume, dar [i de localnicii ale
c\ror afaceri `nfloresc mai mult ca oric`nd, carnavalul
vene]ian e `n plin\ desf\[urare. Prefa]`nd intrarea `n post
printr-o exorbitant\ celebrazione care aglomereaz\
ora[ul p`n\ la scufundare, evenimentul inventeaz\ pentru
fiecare edi]ie c`te o nou\ tem\, `n jurul c\reia graviteaz\
`ntregul program oficial. Tema din 2013 se opre[te asupra
culorilor, Vivi i colori – Live in colour, o component\
structural\ a oric\rei s\rb\tori populare de pe planet\.
Originile acestei L\sata-secului
din ora[ul de pe ape coboar\ prin
leg\turi solide p`n\ la S\rb\torile
nebunilor [i Saturnaliile din vechime, ale c\ror ecouri le transmite
`n secolul nostru. Un secol abia la
`nceputurile cronologiei sale, dar
gr\bit, anxios, obosit, care are mai
mare nevoie ca niciodat\ de perioade de dezl\n]uire, cathartice
social, care s\ anuleze, chiar [i numai pentru c`teva zile, chiar [i numai am\gitor, diferen]ele dintre
indivizi, s\ am`ne grijile [i recesiunea pentru mai t`rziu. Scenografia urban\ a Vene]iei e perfect\ pentru un imens spectacol popular, oferindu-[i cu generozitate
edificiile de patrimoniu [i pozi]ionarea at`t de special\ pentru baluri particulare, parade, procesiuni
stradale, reprezenta]ii de toate
genurile. Recuzita obligatorie include masca [i costumul, `n spatele c\rora femeile pot deveni b\rba]i, s\racii, boga]i, neferici]ii, ferici]i... Libertatea din zilele carnavalului detroneaz\ canonul valabil `n restul anului.
Un festival al culorilor
Componenta aceasta de mas\, de
amploare numeric\, vizibil\ pe canale, str\du]e, poduri, pia]ete, `n
hoteluri, localuri, de aglomera]ie
p`n\ la disconfort, dar important\ sub aspect comercial, e dublat\
de o dimensiune cultural\. Directorul artistic Davide Rampello, fost
om de televiziune, expert `n organizarea unor manifest\ri de amplitudine, gir`nd, printre altele, Trienala de la Milano, a mobilizat cu
echipa sa toate for]ele culturale
ale Serenissimei. Curatorii Stefano Karadjov [i Marco Amato au imaginat o agend\ dens\, `n alc\tuirea c\reia au fost implicate toate resursele institu]ionale ale ora[ului. Expozi]ii, concerte, spectacole de teatru, proiec]ii de film, laboratoare, ateliere de tot soiul readuc `n mintea [i sufletele celor
ajun[i prin Vene]ia ce impact au
culorile `n via]a noastr\. C`t de
tern\ ar fi umanitatea f\r\ ele!
Lucru semnificativ, perfect `n
spiritul unei s\rb\tori pentru toat\ lumea, intrarea la evenimentele culturale este gratuit\ ori are
un pre] modic. Ora[ul c`[tig\ suficient din altceva. Vene]ia e o destina]ie de lux c\reia trebuie s\ `i
faci fa]\! ~n Pia]a San Marco, sta]ion\rile turi[tilor pe bordurile,
trotuarele ori pe postamentele monumentelor s`nt interzise. Agen]i
`mbr\ca]i `ntr-o uniform\ special\, de for]e de ordine, dar nu carabinieri, fete [i b\ie]i tineri, r\sar
imediat ca din pavaj [i `]i explic\
cu calm c\ patrimoniul vene]ian se
uzeaz\ astfel! Argumentul e pueril,
dar conving\tor, a[a c\ te ridici
[i te mu]i la cafeneaua Florian, celebr\ nu numai prin trecutul s\u,
ci [i prin mercurial. O cafea [i o
ap\, standardul unei consuma]ii
minime, cost\ mai mult dec`t biletul la Palatul Dogilor! Dac\ e[ti
`n form\ bun\, picioarele te mai
]in [i `]i continui plimbarea `ndep\rt`ndu-te de epicentru, sper`nd
c\ la c`teva str\zi mai `ncolo dai
de vreo pia]et\, poate, poate ai
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
norocul s\ g\se[ti o banc\. Dar
dac\ ai nevoie la toalet\, atunci
musai trebuie s\ iei `n calcul o not\ de plat\ la unul dintre restaurante! N-ai variante!
Manuscrise rare, textile
vechi [i marmur\
~n furnicarul carnavalesc, sute,
chiar mii de costume [i m\[ti `n
toate culorile p\m`ntului, `n toate
nuan]ele [i combina]iile posibile
defileaz\ `ntr-o uria[\ reprezenta]ie. Vene]ia e, `n aceste zile, ora[ul-spectacol! Printre at`tea frumuse]i, dou\ apari]ii stranii atrag
aten]ia. S`nt Voltonia [i Bidonia,
dou\ mascote acceptate de organizatori. Nu s`nt mascotele carnavalului, s`nt un apel la cur\]enie [i
ecologie, pe care vene]ienii `l fac
indirect, discret, puhoaielor de c\l\tori care particip\ la carnaval.
Programul cultural s-a concentrat pe mirajul culorii, pe care
vrea s\-l eviden]ieze. Documente
de mare valoare din Arhiva Na]ional\ `nf\]i[eaz\ o istorie academic\ a subiectului. ~n paralel, Biblioteca Na]ional\ Marciana a scos [i
ea din depozite, spre expunere, manuscrise [i tratate, e[antioane din
vestitele materiale textile vene]iene, marmur\ rar\ etc.
Pinocchio revine `n
lumina reflectoarelor
O aten]ie special\ `i va fi acordat\
filmului de anima]ie de lungmetraj
al lui Enzo d Alo, Pinocchio. Titlul
clasic al lui Carlo Collodi a ajuns
pe marele ecran `ntr-o versiune
furnicarul carnavalesc,
» ~nsute,
chiar mii de costume [i m\[ti `n toate culorile p\m`ntului, `n toate
nuan]ele [i combina]iile
posibile defileaz\ `ntr-o
uria[\ reprezenta]ie.
sut\ la sut\ italieneasc\. Foarte...
anti-Disney! ~n etapa de preproduc]ie, echipa lui d Alo s-a documentat
`n Toscana, regiunea natal\ a lui
Collodi, unde a stat `n cantonament
artistic, pentru a se umple de spiritul zonei, de liniile molcome ale
peisajului, de istoria sa remarcabil\. Stilul plastic `n care e realizat
lungmetrajul de anima]ie e tributar,
asumat, lui Lorenzo Mattotti, cunoscut ilustrator de c\r]i, una chiar
cu Pinocchio, benzi desenate, realizator de afi[e. Talentul [i curiozitatea creativ\ l-au `ndreptat pe
Mattotti [i spre zone precum designul vestimentar, spre colec]ii [i copertele unor reviste specializate,
campanii publicitare, practic`nd grafica [i desenul ca pe formule artistice foarte apropiate de public. Versiunea cinematografic\ a lui Enzo
d Alo prezint\ istoria pu[tiului din
lemn care `nva]\ pe propria piele
cum e via]a, cum e s\ fii om, v\zut\
prin ochii lui Geppetto. Deloc `nt`mpl\tor, pentru c\, declara `ntr-un interviu, metaforic, orice tat\ dore[te s\-[i modeleze fiul [i s\ se vad\ pe
sine `n copilul s\u . Ce leg\tur\ are
asta cu tema carnavalului? P\i, copiii ne coloreaz\ existen]a! Iar coloristica filmului r\sfa]\ retina!
www.suplimentuldecultura.ro
8 » interviu
Jurnalistul Adelin Petri[or:
„Sper s\ tr\iesc c`t Sergiu
Nicolaescu [i s\ v\d [i
un pic de autostrad\“
Interviu realizat
de George Onofrei
lucrul m`ine mai bine dec`t l-a f\cut azi.
Se simte Adelin Petri[or un jurnalist neobi[nuit `ntr-o ]ar\ neobi[nuit\ ca România?
C`t a fost fascina]ie jurnalistic\
[i c`t a fost fascina]ie personal\ pentru a ajunge `n Coreea de
Nord?
Sub nici o form\. Mie `mi place s\
spun, mai `n glum\, mai `n serios,
c\ s`nt un b\iat simplu din Buz\u,
undeva la grani]a dintre Moldova
[i Muntenia. ~ncerc s\ `mi ]in capul
pe umeri, m\ m\gulesc cuvintele
frumoase pe care mi le adreseaz\
diver[i oameni. Profesorul Tudorache a fost la lansarea c\r]ii. Florin
L\z\rescu, iar\[i un om senza]ional. Domnul Ple[u mi-a scris o postfa]\ la o carte. E normal c\ m\ m\gulesc aceste lucruri, `ns\ s`nt un
om ca oricare altul, cu o meserie ca
oricare alta, care `ncearc\ s\ fac\
{ase ani a durat p`n\ am ajuns. A
fost un ping-pong `ntre mine [i ambasad\. Au fost e-mailuri, discu]ii
foarte scurte, foarte ciudate, m\
priveau cu Domnule, ce vrei? Ce
dore[ti? , dar am avut noroc, pentru c\ `n orice meserie e vorba [i
de noroc.
A fost [i un eveniment cu totul
excep]ional.
Asta spuneam. Am avut norocul s\
fiu cunoscut de Ambasada Coreei
de Nord ca un om care vrea s\
ajung\ acolo [i a f\cut nenum\rate demersuri. Coreea a `ncercat s\
deschid\ alt\ u[\, s\-l prezinte pe
noul lider, Kim Jong-un, ca pe un
demn urma[ al lui Kim Jong-il [i
s\ ne impresioneze pe noi, occidentalii, printr-o parad\ faraonic\,
printr-o lansare de rachet\ care a
e[uat. Dup\ 30 de secunde, racheta
a explodat. Ulterior au lansat racheta, ceea ce nu e bine.
Albumul pe care l-ai lansat este
impresionant pentru c\ prezint\ o lume care ar fi putut fi [i a
noastr\, dac\ momentul 1989 nu
ar fi existat. ~n fotografiile acestea nu po]i spune c\ vezi disperarea sau frica oamenilor, `ns\
spuneai c\ asta se simte, fric\.
Dac\ `n Irak po]i mirosi moartea, `n Coreea de Nord po]i mirosi frica.
Asta mi s-a p\rut mie. Oamenii `]i
evit\ privirea pentru c\, dac\ vorbesc cu un str\in, chit c\ `i r\spund
la `ntrebarea Pe unde s\ o iau s\
ajung la metrou? , ei pot ajunge `n
lag\r. Niciodat\ un str\in nu va
`ntreba unde se afl\ acolo pentru
c\ niciodat\ nu este de capul lui `n
Coreea de Nord. Este ]ara unde nu
te po]i pierde niciodat\ [i pu]inii
turi[ti care vin la Phenian au
15.000 de ghizi care `i duc la program. {i ai program ca la [coal\.
Te treze[ti la 8, te duci [i vizitezi
aia, e[ti `n permanen]\ `nso]it. Nu
e[ti niciodat\ de capul t\u `n Coreea de Nord. Oamenii s`nt `ns\ speria]i [i `]i evit\ privirea. Autorit\]ile fac totul ca s\ le arate c\ tu
e[ti un str\in care trebuie evitat.
Tu ai o banderol\ pe m`n\, pe care e scris `n coreean\ corespondent str\in . S\ te ui]i `n fotografii,
mai ales la portrete, [i ai s\ vezi
c\, `n afar\ de copii, care privesc
drept `n obiectiv, oamenii maturi
niciodat\ nu se uit\ spre camer\.
C\t\lin Popescu, operatorul cu care am fost, a filmat la un moment
dat `n mul]ime un om care avea o
fa]\ care nu spunea nimic. Din contr\, chiar p\rea c\ se uit\ `n gol,
c\ e plictisit. Era la dezvelirea
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
unor statui ale lui Kim Jong-il [i
Kim Ir-sen. C`nd a sesizat c\ e filmat, omul s-a scremut [i a `nceput
s\ pl`ng\. De ce? De fric\. De asta
spuneam c\ miroase a fric\. ~n Coreea de Nord nu te po]i muta din
punctul A `n punctul B s\ `]i vizitezi o rud\ f\r\ o aprobare. Nu te
plimbi prin ora[ pe unde vrei tu.
~n centru se plimb\ cei care au treab\ `n centru. Dac\ tu stai la periferie, poli]istul poate s\ te `ntrebe
ce e cu tine pe acolo. Este o ]ar\
unde sistemul g`nde[te `n locul t\u.
Eu spuneam c\ singura decizie este dac\ vrei s\ `ncalci legea [i s\
ajungi `n lag\r sau s\ tr\ie[ti `n
lag\rul acela mai mare care se nume[te ]ara. ~n rest, nu po]i s\ faci
nimic. Eu am 13 ani [i ceva de comunism românesc. ~mi aduc aminte pu]in, dar am citit, am v\zut filme. P`n\ `n 89 nu prea puteai s\
`]i modelezi cariera `ntr-un fel. Terminai facultatea, erai trimis stagiar undeva, de unde ie[eai la pensie sau mureai. Nu hot\rai tu unde
vrei s\ te duci s\ `]i depui CV-ul.
Nici `n capitalism lucrurile nu s`nt
roze. Teoretic, avem to]i aceea[i [ans\. Practic, am mai discutat noi, nu.
Unul are o familie bogat\ care `l
trimite la [coal\ afar\, altul nu
are. Dar m\car po]i s\ `ncerci s\
`]i modelezi propriul destin.
Mul]i dintre noi, cei tineri, putem considera c\ `n România lucrurile s`nt ireversibile. A fost
un sistem care [i-a dat ob[tescul
sf`r[it, iar acum mergem mai
departe. Existen]a unui stat cum
e Coreea de Nord, care, cu toate
presiunile interna]ionale [i toat\ aceast\ conjunctur\, continu\ s\ fie un stat comunist e
prima dinastie comunist\ `n
fruntea unui stat [i singura din
lume , te face s\ `]i pui ni[te
`ntreb\ri.
Istoria ne `nva]\ c\ nu. Omul gre[e[te [i repet\ `n bucl\ tot felul
de gre[eli. Eu am scris asta [i `n
cuv`ntul de `nceput, c\ eu sper ca
vorba `n cazul nostru s\ nu func]ioneze [i s\ `nv\]\m din gre[elile
istoriei, dac\ nu pentru mine,
m\car pentru fata mea care are 3
ani, pentru copiii ei. Nu concep c\
ne-am putea `ntoarce, de[i semne
c\ s-ar putea `nt`mpla asta s`nt foarte multe. Dac\ ne uit\m la politicienii no[tri [i din st`nga, [i din
dreapta, vom observa c\ accente
de mici dictatori s`nt peste tot. Norocul nostru `n acest moment se nume[te UE. Nu prea putem s\ c\lc\m str`mb, c\ ne ]in de ceaf\. Dar
altfel, cred c\ ar fi destui politicieni care ne-ar scoate diminea]a
la `nviorare s\ c`nt\m imnul [i
s\-i aplaud\m.
Sau s\ ne pun\ `n buc\t\rie un
aparat de radio la care s\ ascult\m ceea ce doresc ei.
Exact ca `n Coreea. Discursurile
oficiale. Aparate de radio puse `n
Coreea cu o singur\ frecven]\, care nu se pot `nchide niciodat\. To]i
coreenii au a[a ceva.
Instalate prin grija liderului.
Totul este prin grija liderului. Acolo nu exist\ proprietate privat\.
Ma[in\ nu ai voie. Oamenii merg
cu transportul `n comun, care este
rudimentar [i vai de mama lui, cu
bicicleta sau cu piciorul. Vezi colonei de armat\ pe biciclet\ sau
merg`nd pe jos. Ma[in\ po]i avea
de la rangul de ministru adjunct
`n sus. Nu exist\ proprietate personal\. Casa ]i-o d\ partidul unde
vrea partidul. ~n centru sau mai
la periferie. La adun\rile populare s`nt adu[i cu ghiotura. Am v\zut milioane de oameni. La parad\
au fost peste un milion de oameni.
Imagina]i-v\ c\ un milion de oameni nu pot vedea parada de aproape. Unii se vedeau `n zare doar ca
s\ aib\ liderul `n fa]\ o mul]ime
la 1, 2, 3 kilometri.
E un tip de totalitarism care putea prinde `n felul acesta doar la
un popor asiatic? E o tez\ care
st\ `n picioare?
~ntr-o form\ incipient\ [i u[or mai
rudimentar\ l-am tr\it [i noi, `n
Europa. {i nu s`ntem `n Europa
de Est, dac\ ne uit\m pe hart\.
www.suplimentuldecultura.ro
interviu « 9
S`ntem taman `n mijlocul Europei,
dac\ o lu\m geografic.
Modelul acesta devenise [i preferatul lui Nicolae Ceau[escu.
Absolut. El a `mprumutat cultul
personalit\]ii de acolo. B\ile de
mul]ime din Phenian au reprezentat pentru el lucruri senza]ionale.
Am intervievat oameni care au
fost cu el, au tradus c`nd vorbea cu
Kim Ir-sen. Am vorbit cu oameni
care au f\cut parte din delega]ie.
Chiar `n reportajul meu am folosit imagini de arhiv\, din 79, de
la Phenian, din vizitele lui Ceau[escu. Deci s-a v\zut c\ poate func]iona u[or, `ntr-o oarecare m\sur\,
[i `n Europa. ~ns\, `ntr-adev\r `[i
respect\ [efii, respect\ ierarhiile. G`ndi]i-v\ ce bucurie trebuie s\
fie `n sufletul unui dictator care vine `ntr-o ]ar\ unde oricum genetic
na]iunea respectiv\ [tie ce `nseamn\ respectul pentru lideri. {i g`ndi]i-v\ c\ acest experiment ciudat
se `nt`mpl\ din 48, iar noi s`ntem `n
2013. {i, a[a cum spuneai tu, este
singura ]ar\ cu comunism dinastic, `ntre timp schimb`ndu-se trei
lideri: bunicul, Kim Jong-il, [i nepotul acum, Kim Jong-un.
~nainte de a fi instalat oficial Kim
Jong-un, circula ideea c\ dinastia se va opri aici, c\ ar putea ca
armata s\-[i aroge simbolic titlul de lider.
S`nt at`t de pu]ine lucruri cunoscute despre acest regim, `nc`t nici m\car cei mai abili anali[ti de la CIA,
de la NSA sau mai [tiu eu ce servicii nu-[i permit s\ emit\ p\reri
pe termen scurt, nu pe termen mediu sau lung. Nu po]i s\ faci proiec]ii despre cum va evolua regimul, c`nd tu nu [tii nimic despre
regim. G`ndi]i-v\ c\ Kim Jong-il a
murit [i am aflat despre asta c`nd a
vrut regimul. Iar `n Coreea de Sud
a fost un scandal monstruos pentru c\ serviciile sud-coreene n-au
putut s\ anun]e chestia asta. Or,
Coreea de Nord [i Coreea de Sud
s`nt `n r\zboi. ~n 53 s-a semnat nu
o pace, ci un armisti]iu. Tehnic, juridic, cele dou\ ]\ri s`nt [i `n acest
moment `n stare de r\zboi. Ei, dac\ serviciile sud-coreene, care s`nt
cel mai aproape [i au informatori,
nu au reu[it s\ ne spun\ c`nd a murit liderul... Am aflat c`nd o prezentatoare d\r`mat\ `n stilul nordcoreean a anun]at c\ liderul a murit. G`ndi]i-v\ c`t de pu]ine lucruri
[tim despre acest regim. De aceea
este cel pu]in hazardant s\ faci
proiec]ii.
A tot revenit `ntrebarea c`t de
autentic\ este durerea acelor
oameni.
Nu este autentic\ `n multe cazuri.
{i am curaj s\ spun asta cu m`na pe
inim\. De ce? Un jurnalist de [tiri
se teme s\ dea verdicte, s\ spun\ c\
lucrurile s`nt albe sau negre sau c\
uneori pot fi [i gri. ~ns\ C\t\lin Popescu a filmat, a[a cum v\ spuneam,
un om care st\tea [i se uita `n gol,
iar `n momentul `n care a sesizat
camera, s-a scremut [i a `nceput
s\ pl`ng\ cu lacrimi. Asta se vede
`n reportaj. Deci este clar c\ omul
acela a pl`ns de fric\ s\ nu cumva
s\ fie v\zut c\ nu pl`nge. Avem cazuri celebre, [ef de stat-major executat cu lovituri de tun pentru c\
a b\ut `n cele 100 de zile de doliu.
{tim [i noi imaginile cu oameni care `[i rupeau c\ma[a de pe ei, d\deau
cu basca de p\m`nt c\ a murit liderul. Dac\ nu pl`ngeai foarte tare,
riscai s\ ajungi `n lag\r. Noi am
v\zut la parad\, iar C\t\lin, un operator extraordinar, a filmat ni[te
lucruri senza]ionale. Pe focal\
ne uit\m la politicienii no[tri [i din st`nga, [i
» Dac\
din dreapta, vom observa c\ accente de mici dictatori s`nt peste tot. Norocul nostru `n acest moment
se nume[te UE. Nu prea putem s\ c\lc\m str`mb, c\
ne ]in de ceaf\.
lung\, prin fa]\ treceau solda]ii,
iar `n planul doi erau c`teva zeci de
mii de oameni cu sorcove care au
dat din ele c`teva ore. La un moment
dat, C\t\lin a focalizat pe o domni[oar\, care era undeva la 200-300
de metri, [i am v\zut-o d`nd mai
apatic. A ap\rut un om `n costum
care a smuls-o, a aruncat-o `n planul doi [i l-a scos pe cel din planul
doi [i l-a b\gat `n fa]\ pentru c\ era
foarte activ. Ce ne arat\ asta? C\ nu
e[ti niciodat\ singur, c\ `ntotdeauna cineva se uit\ la tine, Big Brother, c\ e[ti controlat. Florin L\z\rescu vorbea despre o atmosfer\
de Kafka. Kafka, Orwell, clar de
acolo este rupt\.
O revolu]ie popular\ este exclus\.
E at`t de complicat. G`nde[te-te c\
Prim\vara arab\, care oricum avea
un grad de predictabilitate mult
mai mare, nu a putut fi prev\zut\
nici de terori[ti, de al-Qaida, nici
de serviciile secrete occidentale.
Aici este cu at`t mai complicat. Este clar c\ China se afl\ `n spatele
regimului, China men]ine artificial `n via]\ acest regim, pentru c\
China are `n peninsul\, `n sud, c`teva zeci de mii de solda]i americani, iar Phenianul este un tampon foarte bun. Sudul [i Nordul
sper\ s\ se uneasc\. Dac\ `i auzi
[i pe comuni[ti, [i pe cei din sud,
`ntotdeauna vorbesc politicienii despre uniune. Este greu de spus c`nd
[i cum se va `nt`mpla, pentru c\
avem un PIB fabulos de vreo 3040.000 pe cap de locuitor `n Coreea
de Sud [i unul superrahitic de
1.200 de dolari pe cap de locuitor
`n Nord. Imagina]i-v\ ce impact va
avea asupra economiei din Sud.
Este suficient s\ ne g`ndim la Germania Federal\ [i la Germania Democrat\, iar Germania Democrat\
nu era at`t de `napoiat\ economic.
Uita]i-v\ [i ast\zi c\ s`nt probleme
cu [omajul, frustr\ri `n Vest pentru c\ Estul a creat probleme. Imagina]i-v\, a[adar, cum va fi `n Coreea de Nord, unde oamenii chiar
vor avea nevoie de cei din Sud ca s\
`nve]e ce s\ fac\. Eu m\ uit la p\rin]ii mei, m\ uit la rudele mai `n
v`rst\ c`t de greu le-a fost s\ schimbe macazul, pentru c\ erau oameni
forma]i `ntr-un alt regim. ~n momentul `n care statul are grij\ de
tine, statul `]i d\ cas\ dac\ vrea,
statul `]i face metrou c`nd vrea el
[i unde vrea el, c`nd e[ti pus s\ iei
decizii, s\ hot\r\[ti soarta ta, a copilului t\u, a nevestei tale, normal
c\ ai un handicap major [i nu vei
putea face nimic. Eu v\d foarte mul]i
nostalgici, iar chestia asta m\
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
scoate din min]i, pentru c\ mul]i
dintre ei s`nt oameni care au tr\it
vremurile acelea [i au uitat lucrurile rele [i ur`te, iar acum vin [i
spun: Domnule, era mai bine, c\
ne d\dea cas\ . Cum po]i s\ spui
asta `n condi]iile `n care tu nu
puteai s\ decizi dac\ s\ pleci cu
ma[ina de la Buz\u la Foc[ani, c\
nu aveai benzin\? Aveai dreptul s\
circuli doar o dat\ la dou\ weekenduri. S`nt oameni care spun: Domnule, faci propagand\ american\ .
Eu nu `n]eleg de ce nu te duci `n
Coreea de Nord. Respect opinia
oricui, dar un om care g`nde[te
a[a ori are IQ-ul 40, ori doar se bag\ `n seam\ ca s\ se dea interesant,
s\ spun\ [i el altfel dec`t e. Eu s`nt
un tat\ din România. Cum mi-a[
putea imagina c\ fata mea ar tr\i
`ntr-o societate unde copiii `n clasa
a V-a fac demonstra]ii `n fa]a corpului diplomatic despre cum se
asambleaz\ [i se dezasambleaz\
kala[nikovul?
Ai o idee despre cum arat\ ]ara dincolo de ora[ul-fantom\
Phenian?
Sub nici o form\. Doar ce am v\zut
din avion, pe faza final\ la aterizare [i la decolare. Nimic altceva.
Nu te duc nic\ieri. Pot s\ `]i spun
c\ `n jurul Phenianului, pe unde
am aterizat, nu erau drumuri asfaltate. {i e ca [i cum am vorbi de
Otopeni, unde este aeroportul.
Erau localit\]i m\ricele.
România are rela]ii diplomatice...
Da, s`ntem printre pu]inele ]\ri din
Uniunea European\ cu ambasad\
acolo. Nu s`ntem reprezenta]i la
nivel de ambasador tocmai pentru
c\ nu s`ntem prieteni. Avem `ns\rcinat cu afaceri. Ei au ambasador
la Bucure[ti. Dar asta spun: vorbe[te cu un om care a tradus pentru
Kim Ir-sen [i Ceau[escu [i c`nd
`]i va spune ce nebunii erau acolo
[i c`t de controlat\ este via]a... Este
Orwell, 1984.
Ce p\rere crezi c\ a avut ambasada nord-coreean\ la Bucure[ti
despre reportajele difuzate?
Nu am mai putut s\ vorbesc cu ei.
Trebuia s\ m\ v\d cu ambasadorul. Le-am trimis un e-mail, i-am
sunat de mai multe ori, dar nu
mi-au mai r\spuns.
Te-am urm\rit la lansare [i trebuie s\ recunosc c\ e[ti primul
jurnalist pe care l-am auzit vorbind cu optimism despre ceea
ce va urma [i mai ales despre
meseria sa. Avem o viziune destul de apocaliptic\ `n momentul
de fa]\ `n leg\tur\ cu jurnalismul. Ba se vorbe[te despre tabloidizarea excesiv\, ba se vorbe[te
chiar despre moartea presei quality. De unde resursa aceasta de
optimism?
Nu avem alt\ [ans\. Ori s`ntem optimi[ti, ori ce? Ne lament\m? E adev\rat c\ st\ `n tradi]ia noastr\.
Uit\-te [i la Miori]a . Asta este
pentru noi simptomatic. ~n loc s\
m\ duc s\ `i rup capul \luia c\
vrea s\ m\ omoare, stau [i pl`ng
cu oaia [i `mi accept destinul. Eu
m\ g`ndesc c\, dac\ s`nt optimist,
am ceva de c`[tigat. Dac\ cer ceva
de la via]\, de la meserie, dac\ `ncerc s\ fac ceva, un pic mai mult
dec`t am f\cut ieri, s-ar putea s\-mi
[i reu[easc\. Dac\ vrei s\ c`[tigi
la loto, trebuie s\ joci `n primul
r`nd. Jurnalismul este `n rahat, e
adev\rat, dar a[a este [i breasla medicilor, a[a e [i breasla profesorilor, a[a e [i breasla politicienilor.
Oare c`nd ne pl`ngem nu ne g`ndim c\ ]ara arat\ a[a pentru c\ noi
s`ntem a[a? Nu poate s\ fie o ]ar\
dup\ model german, dar populat\
de noi. Spuneam la lansare c\ sper
s\ tr\iesc c`t a tr\it Sergiu Nicolaescu [i s\ v\d [i un pic de autostrad\ [i mai mult\ decen]\, mai mult
bun-sim], o scar\ a valorilor.
S\ nu fie construit\ mai devreme `n Afganistan.
Nu este adev\rat. Afganistanul este
`n secolul al XVI-lea. Ei, [i s`nt
optimist [i pentru c\, spre deosebire de al]i confra]i care se duc la
Washington cu pre[edintele, eu
c`nd m\ `ntorc din Afganistan [i
v\d Otopeniul, mi se pare rai. De
asta s`nt obi[nuit s\ v\d partea
plin\ a paharului, nu partea goal\.
Locuri frumoase v\d doar `n vacan]\, iar singura mea deplasare
frumoas\ a fost `n Japonia, unde
se `mplinea un an de la tsunami,
[i am stat `n zonele afectate.
www.suplimentuldecultura.ro
10 » carte
PE SCURT
Dan Lungu este
invitat la
Conferin]ele
Teatrului Na]ional
Bucure[ti
Duminic\, 10 februarie, de la ora
11.00, `n Sala Mic\ a Teatrului Na]ional din Bucure[ti va avea loc
prelegerea Despre nostalgia babelor comuniste [i al]i demoni ,
sus]inut\ de Dan Lungu, unul dintre cei mai aprecia]i scriitori din
noua genera]ie.
Nu [tiu dac\ S`nt o bab\ comunist\! este cea mai bun\ carte
a mea, dar cu siguran]\ a avut
impactul cel mai mare din tot ce
am scris. Nici o clip\ nu mi-am
imaginat, mig\lind `n c\m\ru]a
mea din rue Ribera, la Misiunea
Român\ Greco-Catolic\ din Paris, unde am scris cea mai mare
parte a c\r]ii, ce destin vor avea
acele r`nduri. (Dan Lungu)
„Dragostea oarb\
de carte româneasc\“
la Café Verona
cu Eugen Istodor
& invita]ii
Miercuri, 20 februarie, de la ora
19.00, la Café Verona din Bucure[ti va avea loc dezbaterea Dragostea oarb\ de carte româneasc\ sus]inut\ de Eugen Istodor &
invita]ii. Evenimentul va fi prilejuit de lansarea volumului 101
c\r]i române[ti de citit `ntr-o via]\, semnat de Eugen Istodor [i
ap\rut recent la Editura Polirom, disponibil [i `n format electronic. Al\turi de autor, vor declara dragoste c\r]ilor: Doru Bu[cu, Iulian Com\nescu, Daniel
Cristea-Enache, Solomon Marcus,
Matei Martin, Lucian M`ndru]\,
Miruna Munteanu [i Cristina
Stihi. Cei `ndr\gosti]i de cartea
româneasc\ s`nt invita]i s\ vin\
`nso]i]i de cea mai drag\ dintre
c\r]i, din care vor putea citi fragmentul preferat!
Lectur\ public\
la Ia[i: Ultima
fotografie
de Bogdan Hrib
Miercuri, 20 februarie, de la ora
19.00, `n Cafeneaua din Corpul R
al Universit\]ii Alexandru Ioan
Cuza din Ia[i, Bogdan Hrib va
citi `n cadrul proiectului Serile
Timpul din cel mai nou roman al
s\u, Ultima fotografie, ap\rut recent la Cartea Româneasc\. Lectura
va fi urmat\ de un dialog cu cititorii, moderat de Liviu Antonesei.
Pe urmele
lui Orfeu
E greu s\ nu vrei s\ cite[ti
p`n\ la cap\t C\derea din
timp, la fel de greu precum
e s-o cite[ti. Pentru c\ pe
c`t de duioas\, de liric\, de
plin\ de suflet este aceast\
„poveste pe mai multe
voci“, cum [i-o intituleaz\
autorul, pe at`t este de
dur\, de nemiloas\, de
sf`[ietoare.
Florin Irimia
Vocile amintite apar]in celor dou\sprezece personaje care populeaz\
acest lung poem `n proz\, B\rbatul,
Femeia, Cel care Noteaz\ Tot ce se
~nt`mpl\ `n Ora[, Nevasta lui, Centaurul, Ducele, Femeia din N\vod,
Cizmarul, Moa[a, B\tr`nul Profesor de Matematic\, Femeia din V`rful Turnului [i, `n fine, pentru o secund\, Copilul. Majoritatea formeaz\ cupluri, Cizmarul e so]ul
Moa[ei, Ducele e companionul Femeii din N\vod [i a[a mai departe.
To]i se cunosc, m\car din vedere,
pentru c\ to]i tr\iesc `n acela[i ora[: ora[ul Suferin]ei [i al Durerii,
ora[ul Dorului Neostoit, [i to]i au
ceva `n comun: pierderea unui copil, a Copilului lor. ~n ziua `n care
B\rbatul [i Femeia `[i recap\t\ vocile, el `i spune so]iei, Trebuie s\
m\ duc . Unde? , `l `ntreab\ ea,
nedumerit\. La el. La el, acolo. La
locul unde s-a-nt`mplat? , insist\
so]ia. Nu, nu. Acolo. Ce `nseamn\ acolo? , vrea ea s\ [tie. Nu [tiu ,
vine r\spunsul. Dar de fapt [tie.
Am`ndoi [tiu. E locul care exist\
[i nu exist\ `n acela[i timp, locul de
unde nu te mai po]i `ntoarce sau,
dac\ te `ntorci, nu te mai `ntorci
acela[i. E locul unde n-ar trebui s\ te
duci, dar spre care nu te po]i opri
s\ nu mergi atunci c`nd sim]i c\ te
cheam\. B\rbatul pleac\. Femeia
r\m`ne. B\rbatul pleac\ [i to]i ceilal]i, aproape f\r\ s\ vrea, aproape
f\r\ s\-[i dea seama, `l urmeaz\. Pe
drum, fiecare `ncepe s\-[i spun\ povestea, aceea[i poveste, cu titluri
diferite: Adam, Lili, Michael, Hannah, Ui. Povestea Desp\r]irii, a
Jinduirii, a Golului, a Abisului.
Povestea mor]ii lor [i a vie]ii f\r\
ei. Nu to]i p\rin]ii se-n]eleg `ntre
ei. La-nceput, Centaurul `l ur\[te
pe Cel care Noteaz\ Tot ce se ~nt`mpl\ `n Ora[, crede c\ aleanul lui e
o simpl\ curiozitate `n ochii Celui
ce Noteaz\ Tot, un fel de ciud\]enie iat\ un Centaur care pl`nge,
care sufer\, doamnelor [i domnilor , dar Centaurul nu [tie c\ Cel
care Noteaz\ Tot [i-a pierdut [i el
fiica [i tocmai de-aia a `nceput s\
noteze (la porunca Ducelui), ca s\
nu se mai g`ndeasc\ la copil\, de[i
evident c\ `n tot acest timp numai
la ea se g`nde[te.
Dar oric`t de diferi]i ar fi p\rin]ii `ntre ei, c`nd pl`ng, to]i pl`ng la
fel, iar c`nd merg, fiecare cufundat
`n infernul lui care e [i infernul celuilalt, to]i merg la fel. {i `ntreb\rile lor par cam acelea[i: Cum o s\
pot trece eu `n septembrie, c`nd el
o s\ r\m`n\ `n august? . Voi crede]i c\ ei [tiu? Ce s\ [tie? C\ s`nt
mor]i? Dac\ ]i-ar da voie ei, acolo dac\ ]i s-ar da posibilitatea s\
alegi , te-ai `ntoarce? Te-ai `ntoarce aici? La mine? Spune-mi
doar at`t: ce anume e-n noi, cei vii,
[i ne face s\ [tim, s\ devenim `ntr-o clipit\, `n clipa mor]ii noastre,
mor]i des\v`r[i]i? Voiam s\-ntreb
cum e, feti]a mea, c`nd murim. {i
cum ]i-e ]ie acolo. {i cine e[ti tu acolo. Ce este moartea, fiul meu?
(...) Moartea cea mare, cea absolut\,
feti]a mea, a c\rei putere n-are
m-m-margini, moartea cea v-v-ve[nic\, cea nemuritoare, [i-a ta, cea
mic\, cea unic\, `n\untrul ei... {i
mai presus de toate, CUM A
FOST POSIBIL CA A{A CEVA
S| SE ~NT~MPLE?
Zidul care se destram\
{i tot merg`nd, [i tot `ntreb`ndu-se,
`ntr-o zi ajung ei `n fa]a unui zid. A
unui Zid de st`nc\ uria[, care separ\ AICI de ACOLO, c\ci iat\, ce era
la-nceput acolo a devenit acum
foarte aproape. Iute, cei zece se
pomenesc c\ `ncep s\ sape [i s\
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
se `ngroape `n p\m`nt, cel care e
mama a tot ce-i viu [i, de aceea,
[i a tot ce-i mort , [i apoi cu to]ii
r\m`n dezbr\ca]i [i, goi, fiecare
coboar\ `n morm`ntul lui [i noaptea, ca o pas\re de prad\, se-nfige
`n ei. Vreau s\ `nv\] s\ despart
amintirea de durere , spune B\rbatul. Cum stau via]a [i moartea
fa]\ `n fa]\! Cum `[i g`nguresc una
alteia! Cum se ating ele, cum se `mpletesc ele, una cu alta la r\d\cina
goliciunii lor! Cum pritocesc ele
necontenit, toarn\ [i vars\ dintr-una `ntr-alta, una `n cealalt\ ca
doi `ndr\gosti]i, ca o pereche, seva fiin]ei lor! , remarc\ Cel care
Noteaz\... P\rin]ii `ncep s\-[i invoce mor]ii, fiecare `n felul s\u
[i to]i `n acela[i fel. {i ce-aud, ce
se aude, la un moment dat, ca r\spuns la invoc\rile lor, este Un Glas
de Copil, care le spune a[a: Este
suflare, este suflare `n durere, este
suflare , ceea ce s-ar traduce `ntr-o mie de feluri [i `ntr-un singur
fel: durerea celor vii este singura
care ne mai leag\ de [i `l face s\
tr\iasc\ pe cel care a murit! {i Zidul atunci se destram\ [i to]i parc\ se trezesc dintr-un vis [i e ca [i
cum nimeni n-ar fi plecat nic\ieri
dec`t `n jurul lui `nsu[i, merg`nd `n
cerc, necontenit, [i singura consolare este c\, dac\ ei au murit,
copiii, moartea lor n-a murit.
{i-at`ta doar, mi se rupe inima,
dragul meu drag, la g`ndul c\ eu...
c\-i cu putin]\... c\ am g\sit pentru
asta cuvinte. Cuvintele Centaurului, ca un fel de scuz\, din partea
celui care `nchide povestea mor]ii
[i a vie]ii spus\ pe mai multe voci.
Despre rela]ia dintre
scriitor [i moarte
Dincolo de caracterul profund personal al acestei scrieri (a[a cum se
[tie, David Grossman [i-a pierdut
un fiu `n conflictul israeliano-libanez din 2006), dincolo de indubitabila ei valoare artistic\, C\derea
din timp propune spre dezbatere [i
o problem\ extrem de delicat\, rela]ia dintre scriitor [i moarte. Ce
faci ca scriitor `n momentul c`nd
p\rintelui, care e[ti tot tu [i `n acela[i timp altul, `i moare un copil?
Alegi s\ scrii despre asta sau nu?
Alegi s\ publici? Poate fi durerea
pierderii exorcizat\ prin scris?
E oare acesta din urm\ at`t de
puternic `nc`t s\ readuc\ mor]i
la via]\? Sau dac\ nu asta, cel
pu]in s\-]i fac\ ]ie existen]a mai
suportabil\? Se cuvine s\ vrei o
existen]\ mai suportabil\? Cui `i
ajut\ scrisul [i de unde provine dorin]a de a scrie? Este ea izvor`t\
dintr-un pur egoism (acela care-]i
dicteaz\ s\ treci peste asta, s\-]i
reiei via]a, s\ te cure]i prin scris de
toat\ mizeria durerii) sau e o dovad\ de altruism, o dorin]\ de a
`mp\rt\[i cu al]ii experien]a prin
care ai trecut, `n speran]a c\ prin
tine, prin scrisul t\u, le vei face [i
altora un bine? Se cuvine s\ scrii
despre cei ce ]i-au murit? E moartea o chestiune public\ sau privat\? Exhib`ndu-]i durerea, comi]i
un sacrilegiu? Poate fi moartea,
atunci c`nd i se `nt`mpl\ copilului
t\u, market-izat\, transformat\
`ntr-un produs care se va vinde
[i-]i va aduce ]ie, tat\lui neconsolat, p`n\ la urm\ un profit? {i a[a
mai departe. Cum spuneam, Grossman nu ofer\ r\spunsuri (de[i
pe unele le putem intui), dar ne/se
bombardeaz\ cu `ntreb\ri.
Cum ziceam [i la `nceput, de multe ori, de-a lungul c\r]ii, lectura
devine at`t de personal\, `nc`t ]i-e
greu s\ `naintezi. De multe ori sim]i
cum te cuprinde pl`nsul, dar [i o
lini[te sufleteasc\ aparte, ca atunci c`nd ai f\cut pace cu moartea.
Nu [tiu [i nu vreau s\ [tiu cum e
s\-]i moar\ un copil. Dar citind
cartea lui Grossman, e ca [i cum
ai afla, ca [i cum ]i s-ar `nt`mpla
chiar ]ie, [i-atunci nu po]i dec`t s\
speri c\ acum a fost [i singurul moment c`nd a trebuit s\ treci prin aceast\ teribil\, cumplit\ `ncercare.
David Grossman. C\derea din timp,
traducere din ebraic\ de Gheorghe
Miletineanu, colec]ia „Biblioteca Polirom.
Proz\ XXI“, Editura Polirom, 2013
www.suplimentuldecultura.ro
carte « 11
Un Robinson fericit
Mi se par fascinante scrierile literare ale criticilor,
operele emulilor borgesieni, at`t de rari, din p\cate, `n
cultura român\. La noi, o bizar\ prejudecat\ dat`nd `nc\
de la Maiorescu face ca scrierile lor s\ treac\ drept
ni[te curiozit\]i ale speciei, mon[tri produ[i de
erudi]ia `n exces, de obi[nuin]a teoretiz\rii [i nu a
„tr\irii“ literaturii. (Asta cu toate c\ apetitul teoretic
este mai degrab\ intermitent `n critica româneasc\.)
Doris Mironescu
E ca [i cum, pentru scriitorii români, fenomenul literar nu ar fi
suficient de spectaculos `n sine ca
s\ alimenteze o poveste destul de
pasionant\, av`nd drept subiect
creativitatea. Consider`nd literatura ca pe o lentil\ prin care privim lumea, criticilor-scriitori li se
repro[eaz\ c\ fac gre[eala de a privi la lentila `ns\[i, [i nu la lumea
de dincolo de ea. Dar tocmai \sta e
c`[tigul pe care literatura criticilor `l aduce: ea permite o problematizare a literaturii `nse[i, caut\
efectele optice rare sau se lamenteaz\ c\ lentila e, uneori, prea
opac\.
„Literatura ca salvare“
Din acest motiv m-am bucurat s\
descop\r cartea criticului nem]ean
Adrian G. Romila, intitulat\ ~n
drum spre sud, o carte care [tie s\
semnaleze `nc\ de la subtitlul roman de aventur\ ([i nu de aventuri ) diferen]a semnificativ\
`ntre poveste [i povestire. Este, `ntr-adev\r, o carte scris\ de cineva
care pre]uie[te literatura pentru
ea `ns\[i, mai mult dec`t o fac, adesea, scriitorii profesioni[ti . Ba
chiar se poate spune c\ Adrian Romila scrie aceast\ carte din postura celui care se afl\ `n afara literaturii, fascinat de creativitatea
scriitorilor, la care `[i `nchipuie c\
nu are acces. Cartea se folose[te
`n mod norocos de elementul
patetic al literaturii ca salvare ,
viziune proprie cititorului cu
imagina]ie mitologizant\.
Cum era de a[teptat de la un roman scris de un critic literar, cartea se compune arhitectural, combin`nd dou\ serii diferite de evenimente care converg: o istorie propriu-zis\, c\l\toria vasului Bounty , `n 1787-1788, c\tre Tahiti, prilej al bine cunoscutei revolte a echipajului `mpotriva c\pitanului
Bligh, iar pe de alt\ parte, istoria
form\rii ca scriitor a autorului c\r]ii pe care o citim, povestea copil\riei [i adolescen]ei lui, ca proces
de apropiere de universul marin (o
metafor\ apt\ pentru lectur\) [i de
cel al pove[tilor deopotriv\.
O c\l\torie c\tre cea mai
bun\ lume imaginabil\
Mai `nt`i, deci, este povestea vasului Bounty , reconstituit\ cu
o mul]ime de am\nunte de c\tre
autor `ntr-o serie de scrisori-m\rturie ale unui fost locotenent, Peter Heywood. Istoria, `n genere cunoscut\, ne intereseaz\ `n primul
r`nd pentru faptul c\, prin intermediul ei, autorul desemneaz\ aventura , mit electiv al c\r]ii de fa]\,
adesea majusculat\ `n text. Nu este `nt`mpl\tor c\ tocmai aceast\
istorie, cu matelo]i care contest\
ierarhia pentru c\ `[i doresc s\
tr\iasc\ `n insulele fericite ale
Sudului, ajunge s\ se transforme
`ntr-un simbol al aventurii. Dup\
p\rerea mea, e esen]ial c\ istoria
marin\reasc\ a avut loc `n epoca
de glorie a marinei occidentale, atunci c`nd navele de linie `nc\ se
mai intersectau cu pira]ii, c`nd m\rile colc\iau de insule nedescoperite `nc\, iar eroismul geografilor [i biologilor se `nvecina cu aspira]ia c\tre necunoscut a oric\rui t`n\r. ~nso]indu-l pe Peter Heywood `n aventura sa pe corabie,
`n insule `ndep\rtate, printre tr\d\ri [i acte de loialitate, printre
patimi senzuale [i ascez\ studioas\, autorul `[i define[te literatura ca pe o form\ de evadare [i,
totodat\, ca pe o c\utare. C\utare a
ce? Finalul romanului, cu un ingenios decupaj dintr-o Alix\ndrie
inventat\, `n care Por-~mp\rat `i
vorbe[te lui Alexandru cel Mare
despre topografia insulei Paradisului, l\mure[te r\spunsul. Orice
astfel de c\l\torie e o c\l\torie c\tre cea mai bun\ lume imaginabil\. {i astfel, preocup\rile lui Adrian G. Romila, romancier, cronicar
al actualit\]ii literare [i monograf
al reprezent\rilor populare ale raiului (Imaginea Raiului `n cultura
popular\, 2009), s`nt armonios
aduse laolalt\.
poate spune c\ Adri» Se
an Romila scrie aceast\
carte din postura celui
care se afl\ `n afara literaturii, fascinat de creativitatea scriitorilor, la
care `[i `nchipuie c\ nu are
acces. Cartea se folose[te
`n mod norocos de elementul patetic al „literaturii ca
salvare“, viziune proprie
cititorului cu imagina]ie
mitologizant\.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
Drumul naratorului
nu e simplu
Cea de-a doua poveste a c\r]ii este
a naratorului Adrian, n\scut
`ntr-un ora[ dintre mun]i [i crescut la ]ar\, `n casa bunicilor s\i, prezenta]i pe lung [i cu afec]iune. Din
imaginile, evident, paradiziace, ale copil\riei la ]ar\ se re]ine mai
ales ostilitatea bunicului fa]\ de
scris, fa]\ de fic]iune, care nu este,
pentru el, dec`t pierdere de vreme [i minciun\ de oameni mari.
Umbra bunicului apare ca interlocutor privilegiat al adolescentului, c\ruia acesta din urm\ se
str\duie s\-i dovedeasc\ simplul
fapt c\ [i literatura e bun\ la ceva. Cititor neobosit, apoi [i scriitor, dup\ cum se vede, nepotul
trebuie s\ se apere `n fa]a acestui
acuzator cu at`t mai eficient cu
c`t bunicul, mort de mult timp, nu
este dec`t o proiec]ie mental\ a
unei con[tiin]e vinovate. Triumful va fi definitiv atunci c`nd adolescentul va descoperi `ntr-un dulap un caiet scris de bunicul s\u
pe vremea c`nd era soldat, `n timpul r\zboiului, prob\ a faptului c\
[i acest adversar al imagina]iei a
fost c`ndva, f\r\ s\ vrea [i chiar
f\r\ s-o [tie, scriitor.
Dar drumul naratorului nu e
at`t de simplu: el descoper\ cu
greu care este calea sa adev\rat\.
Av`nd de ales `ntre cele dou\ moduri ale aventurii, cea palpabil\
[i cea fic]ional\, Adrian face gre[eala comun\ de a confunda imaterialitatea fic]iunii cu inconsisten]a ei. De aceea, crez`nd c\ opteaz\ pentru aventur\, el alege s\
plece din ora[ul s\u montan, pentru studii liceale, la Marina const\n]ean\, unde `ndur\ patru ani
de calvar. (Dac\ m\ g`ndesc bine,
literatura marin\reasc\ de la noi
debuteaz\ cu Jean Bart `n plin poporanism, autor [i el de nuvele cu
bursieri nec\ji]i; poporanismul,
s-ar zice, e o halt\ obligatorie pe
drumul literaturii pentru fo[tii
matelo]i, una pe care [i autorul
nostru o face `n paginile respective.) El suport\ anii de [motru `n
liceul Marinei c\ut`nd o form\ de
evadare care s\-l fac\ s\ uite de
osteneala la munci agricole, de umilirea `n anii mici venit\ din partea veteranilor , de arbitrariul
de care dau dovad\ grada]ii [i de
prostia agresiv\ a colegilor. Aceast\ evadare va fi, mereu, lectura:
Citeam oric`nd [i oriunde aveam
ocazia, m\ aruncam `n bra]ele unei c\r]i cu ardoarea unui pu[c\ria[ care tocmai a evadat [i fuge
aiurea, numai s\ scape de copoii
urm\ritori. Nu mai [tiam dac\
eu m\ hr\neam cu c\r]i sau, dimpotriv\, dac\ ele se hr\neau cu
mine. [...] puteam sta o zi `ntreag\
ca un Robinson naufragiat `ntr-o
clas\ goal\, p`n\ la apelul de
sear\, citind `ntruna, f\r\ s\ am
nevoie de nimic altceva . Un Robinson fericit va r\m`ne acest navigator printre c\r]i, care [tie la
momentul oportun s\ se `ndrepte
pe calea Literelor [i nu a apelor,
pentru c\-[i d\ seama c\ nu va
`nt`lni niciodat\ navele legendare din veacul al XVIII-lea pe apele
M\rii Negre, oric`t de mult ar
naviga.
Literatura creeaz\
realitate
Adrian G. Romila scrie o carte despre fic]iune ca lume compensativ\, sper`nd c\ magia literei
scrise va genera la un moment
dat o realitate tare. Unul dintre episoadele semnificative din carte
este cel `n care naratorul se `nt`lne[te, c\rt\rescian, cu propriile
r`nduri scrise. Pentru narator, asta este dovada c\ literatura creeaz\
realitate. Dar dac\, dimpotriv\,
`nt`lnirea cu concretul literei scrise nu e dec`t un semn c\ lumea real\ e pe cale s\ se transforme, pentru un cititor p\tima[, `ntr-un infern de oglinzi care-i arunc\ `n
fa]\ propria imagine? Autorul nu
intr\ pe acest teren al `ndoielilor,
care i-ar fi putut deschide [i mai
larg por]ile fic]iunii speculative.
Iubirea sa fa]\ de literatur\, nutrit\ de reprezent\ri paradiziace,
`i interzice deocamdat\ s\ p\[easc\ `n zona ei infernal\, acolo unde
mitologia luminoas\ se transform\ `n contrariul ei. ~ns\ complexitatea narativ\ desf\[urat\ `n aceast\ carte `l oblig\ s\ continue
cu o investiga]ie [i mai ambi]ioas\.
De aceea, a[tept cu nesmintit interes urm\toarele produc]ii ale acestui scriitor cu o pozi]ionare at`t de
aparte `n peisajul literar de azi.
Adrian G. Romila, ~n drum spre sud:
roman de aventur\, Brumar, Timi[oara,
2012
www.suplimentuldecultura.ro
12 » avanpremier\
O. Nimigean – Mortido
„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un fragment din volumul Mortido
(edi]ia a II-a, rev\zut\) de O.
Nimigean, care va ap\rea `n
cur`nd la Editura Polirom, `n
colec]ia „Ego. Proz\“.
– FRAGMENT –
Mda, continu\ netulburat b\tr`nul, amintirile `ncep, domnule
Teodorescu, s\ se ridice din toate
fibrele spiritului [i trupului meu. O
fi moartea? M\ `ntreb dac\ nu cumva fiin]a mea presimte sf`r[itul...
S\-i zicem Teodorescu [i-a dezlipit ochiul st`ng [i, ]in`ndu-l delicat `ntre degetul mare [i ar\t\tor,
`l `ntoarce `n lumin\ ca pe o piatr\ de pre]. Fra str`mb\ din nas,
sc`rbit de trucurile lui ieftine, eu
m\ surprind juc`ndu-m\ de-a ruptul degetului, ca `n Stan [i Bran,
[i simt o fierbin]eal\ `n obraji.
M\ urm\re[ti? `ntreab\ domnul Hariga, privind pe deasupra
lui s\-i zicem Teodorescu.
D-da, da, desigur! r\spunde
acela cu o precipitare vinovat\, a[ez`ndu-[i globul ocular pe t\blia
biroului. V\ urm\resc! [uier\
printre din]i.
~nainte m\ g`ndeam la moarte mereu, de[i eram `nc\ t`n\r [i
nu trecusem prin temni]\. Era ceva at`t de brutal, at`t de strivitor.
Acum m\ g`ndesc la ea tot mai
rar, cufundat `n amintire. M\ g`ndesc la moarte cu nostalgie. Uiteacolo, pe policioar\. C\rticica
aceea jerpelit\, a geografului Simionescu. Scrie acolo despre Ada
AUTORUL
Sibiu, premiile revistelor Observator cultural
[i Transilvania , Premiul Na]ional pentru roman), critic\ [i publicistic\ (Iner]ii de tranzi]ie,
altruisme & bahluviuni literare, feat. Flori St\nescu, 2006). Este coautor la Cartea roz a comunismului (2004) [i Dic]ionarul limbajului poetic
eminescian (2005). A fost selectat `n antologiile
Grenzverkehr. Literarische Streifzüge zwischen
Ost und West (2006), O panoram\ critic\ a poeziei
române[ti din secolul al XX-lea (2007), New European Poets (2008).
FOTO: Mircea Stru]eanu
O. Nimigean (n. 19 iulie 1962, N\s\ud) a publicat
poezie (Scrieri alese, 1992; Week-end printre mutan]i, 1993; Planeta zero, 2001; Nicolina Blues,
2007 premiile revistelor Observator cultural ,
Transilvania [i Mi[carea literar\ , nominalizare la premiile revistei Cuv`ntul [i Uniunii Scriitorilor din România), proz\ (Mortido, ed.
I, 2003, Premiul Na]ional de Proz\ al Ziarului de
Ia[i ; R\d\cina de bucsau, 2010, Premiul USR
Kaleh. Visez [i ast\zi cum m\ plimb
pe str\du]ele `nguste, pavate cu
piatr\ de r`u. Turci b\tr`ni [ed nemi[ca]i pe taburetele din fa]a pr\v\liilor. O, Isola Bella! Miroase a
migdale [i oleandru, flori boghioase de c`mp `[i `mpr\[tie parfumul
`n aerul cald. O clip\ intr\m `n
Geamie [i ne g\sim cople[i]i de
m\re]ia covorului d\ruit de Abdul-Hamid. Ie[im apoi `n boarea
`nmiresmat\. St`nci de petale
trandafirii lui Miradoniz at`rn\
deasupra noastr\. Numai at`t, c\
s`ntem mai u[ori [i `n loc de aer
e o ap\ limpede, necl\tinat\. S`nt
zile c`nd iert totul. Pe m\sur\ ce
`mb\tr`nesc devin din ce `n ce
mai sentimental. Ai putea s\ crezi,
domnule Teodorescu, ai putea s\-]i
`nchipui c\ un supravie]uitor al
Aiudului [i al Canalului te mir\ c\ nu ]i-am vorbit de via]a mea
de bandit ? , h`r[it de via]\, l\cr\meaz\ rememor`ndu-[i copil\ria, `nmuiat de imagini pe care
oricine altcineva le-ar considera
banale?! A[a este. Eu nu am pierdut nimic. Dup\ ce m-au b\tut cu
vergile la t\lpi, dup\ ce m-au ]inut
zile `ntregi cu p`ine [i ap\, `nchis
cu [obolanii, dup\ ce mi-au dat s\
m\n`nc rahat eu s`nt un om care
a m`ncat rahat... cu polonicul...
locotenentul Samurca[, b\iat fin,
sub]ire, palid, poet, punea gardienii s\-mi deschid\ gura cu coada
lingurii [i-mi turna, f\r\ s\ spun\ nimic, privindu-m\ lung, de pe
alt\ lume, `mi turna din h`rd\u...
Dup\ toate c`te-]i spun [i c`te nu-]i
spun nu le-am uitat nici pe acestea, ai s\ vezi, am s\-]i dau
ni[te `nsemn\ri , dup\ toate, singur `n `ntunericul celulei, ori c\r`nd roabele cu p\m`nt, ori murmur`nd, abia mi[c`nd buzele, ca
s\ nu ne-aud\ de-afar\, c`ntecele
de slav\ `mpreun\ cu ceilal]i bandi]i , uitam de `njosire [i de durere. Acolo, c`teva clipe c\ci pe
urm\ resim]eam [i spaima, [i
durerea, [i umilin]a , urcam la
dreapta Tat\lui, `mp\cat [i izb\vit. N-am pierdut nimic. Mai departe nu se poate merge. Eu s`nt
dintre acei poate pu]ini care
[i-au g\sit acolo fericirea [i
vou\, tinerilor, vi se pare o la[itate puterea de a m\ ruga pentru
tor]ionari.
Hariga nu se sfie[te s\-[i [tearg\ o lacrim\. Teodorescu `[i pune
ochiul la loc, trage din urechea
st`ng\ o batist\ `nflorat\ de m\tase [i-[i [terge, la r`ndul lui, suspin`nd, `nt`i nasul, apoi lacrimile. Izbucne[te `n hohote de pl`ns.
Ruga]i-v\ [i pentru mine,
domnule Hariga! Ruga]i-v\ [i
pentru mine! O-ho-ho-ho-ho!...
Apoi se potole[te brusc, `[i tamponeaz\ fruntea [i roste[te `n]epat:
Continua]i, v\ rog! Continua]i!
B\tr`nul urmeaz\, ca lunecat
`n amintirile lui. Orbit de lumina
l\mpii, spre care m\ concentrasem, ridic ochii [i nu mai v\d
chipul nim\nui. Simt, pe um\r,
m`na lui Fra.
~mi amintesc, pe zidul din
curtea interioar\ a Aiudului, c`teva cruci, trase st`ngaci, cu vreun cui cine [tie prin ce minune dosit. Cruci [i nume. Aici, p\m`ntul
s-a scurtat de-o [chioap\/ {i timpul scos din lume e pustiu./ Eu
s`nt acel ce s-a trezit `n groap\/ {i
nu-[i aduce-aminte c-a fost viu...
Nume. Cruci [i nume. Unde e[ti
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
tu, Mihaiule Kiriacescu, [i tu, Dinule Br\tiene, [i tu, b\tr`ne Iuliu
Maniu?!... Unde s`nte]i voi, Mihai
Manoilescu [i Traiane Novacovici,
unde te-ai dus, Mo[ Nae Batzaria,
arm`nule h`tru, [i tu, Ioane Fluiera[, [i tu, Monseniore Vladimir
Ghica? Unii n-au avut parte nici de
cruce, nici de nume. Am murit ca
ni[te c`ini. Un num\r [ters dintr-un
catastif. Dar din catastiful anticristului, c\ci dincolo, `n Cartea cea
Mare, numele noastre s`nt scrise `n
veci.
B\tr`nul s-a oprit. ~i deslu[esc,
din nou, figura ]epoas\ [i bl`nd\.
Soarbe vinul r\mas [i-[i drege
glasul. Se `ntoarce spre s\-i zicem
Teodorescu, `ncremenit pe taburet:
Dar eu te ]in cu vorbe [i cu
pomelnice `[i `nmoaie glasul
c`nd, de fapt, dumneata ai venit
cu o treab\. Din c`te am `n]eles la
telefon, ]ine]i s\ fie printre voi,
tinerii, [i un supravie]uitor. R\spunsul ]i l-a[ fi putut da pe loc, la
telefon, dar n-am voit s\ te sup\r.
}i-am [i spus la v`rsta mea este
nepotrivit s\ m\ amestec `n politic\. Ai v\zut ce-a p\]it Corneliu... ~ns\ el nu avea de ales. M\
rog... {i domnul Hariga izbucne[te `n r`s, acompaniat de Teodorescu eu n-am nici papionul,
nici banii lui Ra]iu. Poate c\, acum, a rosti adev\rul e totuna cu
a face politic\. Eu nu cred. M\
iart\ c\ te refuz, domnule Teodorescu. B\tr`nii au ciud\]eniile lor.
Eu nu mai ies de mult. Nu-mi place
lumea voastr\ [i, cum s\-]i spun,
nu mai s`nt al ei. Cred c\ nici n-am
fost. Tr\iesc `n tov\r\[ia amintirilor, domnule Teodorescu. {i dac\ `]i dau amintirile mele, [tiu,
pe de alt\ parte, c\ ele s`nt o pagin\ de istorie moart\. S`ntem de
pe alt\ lume. Copiii aceia n-au nevoie nici de comuni[ti, nici de noi.
Nici de c\l\i, nici de victime.
Se l\s\ o t\cere de sf`r[it de
concert. Domnul Hariga se apleac\ din nou [i scoate pe mas\ un
teanc de foi.
Domnule Hariga, [opte[te melancolic s\-i zicem Teodorescu, iubi]i florile de regina-nop]ii? Le simt
de aici damful.
Regina-nop]ii la vremea aceasta, domnule Teodorescu? Glume[ti? Da, `n copil\rie, seara, `mi
pl\cea s\ stau pe banc\, `n gr\din\, [i s\ m\ umplu de mireasma
lor grea. Aveam `n fa]\, de o parte
[i de cealalt\ a aleii, dou\ [iruri
`nalte de flori. M\ ier]i. Te-am z\p\cit cu pove[tile mele. Cine [tie
www.suplimentuldecultura.ro
avanpremier\ « 13
ce s-o fi ales de ele? Pe-aici reginele [i regii n-au fost iubi]i `ndeajuns.
Se vede Hariga (dar aici s`nt tot
eu, eu, eu, a[tept`nd, cu ochii fic[i,
s\ `nt`lnesc privirea Gorgonei, mi-e
g`tul `n]epenit de fric\ [i de dorin]\), aplecat peste mas\, cu foile
tremur`ndu-i imperceptibil `n
m`na `ntins\, ca [i cum prin birou
ar trece, potolit\, briza. M`inile
lui b\tr`ne, ale c\ror articula]ii
se `ngro[aser\, trupul ciol\nos,
uscat, ai fi zis c\ ie[it din timp...
Se vede s\-l numim Teodorescu
(cine `l vede? De unde se vede? E
`nchipuirea lui Fra? Ochii lui `mp\ienjeni]i de spaim\ `l z\resc `n
penumbrele violacee ale halourilor?) `nclin`ndu-se politicos, cu m`na st`ng\ la spate, cu dreapta f\c`nd, sacadat, reveren]e: la fiecare
aplecare `[i umfl\ [i-[i p`r]`ie obrajii. M`na b\tr`nului continu\ s\
fream\te. ~nclin\rile lui Teodorescu devin tot mai rapide. O spum\
fraged\ `i plute[te `n jurul gurii,
se `mpr\[tie prin camer\ ca puful de p\p\die. Buzele `i zb`rn`ie.
F\r\ teorii, ca adineaori.
Aici ai fapte, fapte nude. E destul
[i e cinstit. Despre prietenul meu,
p\rintele Dumesnicu. Un supravie]uitor. Dac\ a `nnebuni `nseamn\
a supravie]ui. Prin anii [aptezeci
l-ai fi putut `nt`lni pe str\zile Ia[ilor. Pu]ea de la o po[t\, s\rmanul.
C`nd `nfloreau teii, de sus, de pe
Copou unde, ore `ntregi, st\tea nemi[cat pe marginea havuzului ,
se l\sa un aer mocirlos, dulceag,
putred, ungea zidurile ora[ului,
`nmuind [i hipnotiz`nd. Dragul
nostru Dumesnicu!... {i el a fost
semn. Aveam un camarad, poet,
p\timise cu noi `l [tia pe Dumesnicu dinainte, din seminar , m\
str`ngea, c`nd sim]eam viitura
greoaie de orduri `nmiresmate, m\
str`ngea de bra] [i [optea, f\c`ndu-[i cruce: O, Doamne, parc-am
tr\i `n cadavrul descompus al lui
Eminescu!... O, Doamne, nu mai s`ntem vrednici de mare mila ta!... .
S\-i zicem Teodorescu bate cu
neru[inare darabana pe birou.
Se `ntoarce, brusc, r`njindu-mi `n
fa]\ cu din]ii lui albi, incandescen]i.
Poftim!
B\tr`nul se `ntrerupe, apoi reia,
hot\r`t parc\ s\ `ncheie:
Dar iar\[i m-am luat cu vorba [i tu, pe bun\ dreptate, nu mai
ai r\bdare. ~mi pare r\u c\ te-am
dezam\git. Filele acestea s`nt singurul lucru cu care v\ pot ajuta,
de n-o fi prea mult spus. Se vorbe[te ast\zi despre memorie [i m\rturisire at`t de agresiv [i de justi]iar.
Mai r\u, de-a dreptul r\zbun\tor.
Feroce. Eu am iertat. M\rturia mea
este adev\rat\, c\ci eu m\rturisesc
iertarea [i iubirea. Tu nu pricepi,
voi nu vre]i s\ pricepe]i c\ via]a
unora ca mine a fost `ncercat\ [i
izb\vit\ la lumina iubirii Lui. C`nd
am `n]eles asta, m-au n\p\dit lacrimile. St\team `ntins gol ne dezbr\cam la piele din cauza c\ldurii pe priciul din zarca Gherlei.
Cineva, la cap\t, icnea pe h`rd\u,
`nceti[or, s\ nu trezeasc\ lumea.
Vecinul meu, Azarian, se dezvelise
prin somn. ~i lucea sudoarea pe
pieptul lui de armean p\ros. Era
`n seara primei zile `n care Samurca[ `mi turnase rahat pe g`t. Nu
puteam s\ adorm. M\ g`ndeam
c\ n-o s\ mai fiu om niciodat\. C\
s-a zis cu studiile mele. C\ s`nt un
nenorocit. C\ viitorul meu nu mai
exist\. M\ sim]eam `nvins, terminat. {i, peste toate, se l\sa chipul
Sabinei, speriat [i str\lucitor ca
`n prima de fapt singura noastr\ noapte de dragoste. Reu[ise s\
plece `n Fran]a. {tiam c\ dragostea noastr\ s-a fr`nt, c\ nu vom
mai relua jocul ei pur, copil\resc,
fragil ca un zigzag de fluture. Sim]eam c\ n-o s-o rev\d niciodat\
a[a s-a [i `nt`mplat. Eram ferfeni]\, acolo, pe priciul celulei. Un morman de rumegu[. ~mi mai tr\snea
[i gura a latrin\. Atunci L-am sim]it [i-am pl`ns. N-a fost nici o lumin\. Nici o viziune. Nici un glas.
Doar c\ devenisem dintr-odat\ plin,
`ntreg, liber. Eu `nsumi. Om. Nu
se poate povesti... Atunci m-am
n\scut cu-adev\rat. Voi crede]i
c\ libertatea e doar un drept
cet\]enesc: s\ c\l\tore[ti, s\ vorbe[ti, s\ votezi. S`nte]i at`t de `nd`rji]i, c\ nu mai vede]i altceva.
O, copile Hariga `ntinde m`na peste birou [i-l m`ng`ie pe cre[tet pe
s\-i zicem Teodorescu, acesta se
potole[te, pleac\ privirea cuminte
[i `ncepe s\-[i r\suceasc\ un nasture de la pardesiu , o, copile, libertatea este iubire. Aici, `n valea
noastr\ duhnitoare, ne vom sufoca
unii pe al]ii, vom foi ca o vermin\,
singuri ne vom st`rpi, nu pentru
c\ am dus `n spate patruzeci [i
cinci de ani de comunism au
mai p\]it-o [i al]ii , ci pentru c\
s`ntem blestema]i. Noi ne-am pierdut cheagul. Aici trebuie s\ se nasc\ un popor nou ca s\ nu se aleag\ praful de tot! (Fra nu mai vede
nimic. Se-aude numai vocea. Nu e
vocea lui Hariga. Nu e vocea mea.
Nu [tiu a cui e. Se-aude vocea [i-un
chi]c\it, un miorl\it, un nechezat, un hohot de r`s.) Iubi]i-v\!
Iube[te-te pe tine `nsu]i! Coboar\
`n tine! Acolo e[ti tu cel `ntreg,
cel care e[ti! Acolo `i vei reg\si pe
to]i ai t\i, acolo s`nt casa, [i gr\dina, [i patria, [i p\m`ntul, [i cerul.
Acolo s`nt eu! {i eu! , adaug\
cel\lalt `n b\taie de joc.
Se pare `ns\ c\, `ntre timp, s\-i
zicem Teodorescu luase filele din
m`na b\tr`nului domn Hariga, altfel nu le-ar r\sfoi acum cu pedanterie, umezindu-[i degetul ar\t\tor al dreptei pe buza r\sfr`nt\ `n
tocmai acest scop. Da-da-da! , exclam\ `ntors pe jum\tate spre mine, lovind scurt cu v`rful limbii
`n incisivii o clip\ sc`nteietori.
Duce m`na la buzunarul interior
[i scoate, oarecum din gre[eal\,
Dag-Styl-ul. Se mir\, `l cerceteaz\ ca [i cum n-ar fi v\zut `n via]a
lui a[a ceva
apas\ butonul,
[uier\ lama prin aer, ridic\, nedumerit, din umeri, `l pune la loc
[i trage creionul chimic. ~i plimb\,
cu mare aten]ie, v`rful de-a lungul [i de-a latul limbii, `l `ncearc\
pe deget, `[i [terge limba cu podul palmei, plesc\ie satisf\cut, `n
sf`r[it revine la filele domnului
Hariga. ~nt\re[te virgulele, subliniaz\ un cuv`nt, `ncercuie[te
CARTEA
~ntr-o lume
dominat\
de s\r\cie
[i ap\sare,
tipic\
]\rilor `n
tranzi]ie,
un fost
ofi]er de
Securitate
al regimului
comunist
`ncearc\ s\
rup\ toate
leg\turile
cu func]ia
[i ocupa]ia
anterioare.
Pentru a-[i
atinge
scopurile,
nu se d\ `n
l\turi de la
nimic,
recurg`nd
la intimidare,
violen]\ [i
chiar crime
de o cruzime inimaginabil\. ~n final, r\m`ne `ntrebarea dac\
aceste atrocit\]i au fost dictate de necesitate sau de latura
`ntunecat\ a personalit\]ii personajului.
un altul, `[i moaie, din nou, `nciudat, creionul `n gur\, scrie printre r`nduri, anuleaz\, dintr-o singur\ tr\s\tur\, un pasaj `ntreg.
Hariga s-a oprit `n mijlocul `nc\perii. L`ng\ Fra. Peste Fra. Prive[te z`mbind peretele alb. ~l v\d ca
printr-o p`nz\ sub]ire de ap\. Unduie[te u[or. Parc\ ap\sat, pu]in turtit. De foarte departe. M`necile [i
pulpanele halatului `i f`lf`ie. Fra
s-ar fi putut juca frumos potrivind
lumini `n aceast\ prism\. Dar s-a
lehametisit de mult de jocuri frumoase. A[tept\m am`ndoi, surescita]i, s\ termine Ab\za. (Care Ab\za?
Cum care Ab\za? Ab\za. Vei vedea.)
Numai Hariga e lini[tit. Roste[te
c`teva cuvinte, `ntorc`ndu-se spre
s\-i zicem Teodorescu. Nu-l auzim
nici eu, nici Fra. Nici Ab\za. Z`mbetul lui e bl`nd [i puternic.
Dar s\-i zicem Teodorescu se ridic\. ~[i aranjeaz\ ]inuta. Are fa]a
galben\ [i trist\. A[a o v\d eu. Fra
o vede buged\, translucid\, hidoas\. Hariga nu se [tie cum o vede.
Poate c\ n-o vede. ~nc\. Sau nu vrea
s\ o vad\. S\-i zicem Teodorescu
tu[e[te scurt, bate cu degetul `n
teancul de foi [i zice cu un glas
stins, mi se pare mie, cu o cumsec\denie pref\cut\, gre]oas\, i se
pare lui Fra nu se [tie cum i se
pare b\tr`nului domn Hariga:
Din p\cate, paginile dumneavoastr\ s`nt o mistificare.
SEMNALE
Ioan Petru Culianu, P\catul `mpotriva spiritului (edi]ie de buzunar), carte publicat\ [i `n edi]ie digital\,
colec]ia „Eseuri [i confesiuni“, Editura Polirom, 300 de pagini, 22.95 lei
De la sf`r[itul anului 1989 [i p`n\ la 22 decembrie 1990, Ioan Petru Culianu a publicat, `n
s\pt\m`nalul Lumea liber\ româneasc\ din New York, articole de o mare virulen]\ critic\ la adresa realit\]ilor politice din România. Ele constituie partea central\ a volumului
P\catul `mpotriva spiritului. Din iulie 1990, Culianu a `nceput s\ primeasc\ amenin]\ri cu
moartea. Pe 21 mai 1991, a fost asasinat la Chicago. Toate investiga]iile f\cute `n SUA indic\
o crim\ politic\ preg\tit\ [i executat\ din ordinul guvernan]ilor de la Bucure[ti. Institu]iile
române[ti abilitate nu au `ntreprins niciodat\ nimic pentru aflarea vinova]ilor.
~n 1990 [i la `nceputul anului 1991, regimul din România se confrunta cu mari tulbur\ri
interne. Emigran]i proeminen]i au sus]inut opozi]ia din ]ar\, care c`[tiga teren. Dup\ asasinarea lui Culianu, opozi]ia a devenit `ntr-adev\r mai [ov\itoare. Crima a coincis cu declan[area unei s\lbatice campanii na]ionaliste, antimonarhice [i `n general instigatoare, `n
presa oficial\ [i `n cea extremist\ din ]ar\. Putem s\ o vedem ca pe `nceputul s`ngeros al unei
serii de «ac]iuni» planificate, care au dus la mineriada din septembrie 1991. La doar trei luni
dup\ crim\, mineriada a r\sturnat aripa reformist\ a guvernului. Iar Iliescu, singur, a
c`[tigat alegerile... (Ted Anton)
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
Alasdair Gray, S\rmane creaturi, traducere din limba englez\ [i note de Magda Teodorescu, colec]ia „Biblioteca
Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 316 pagini, 27.95 lei
Pornind de la motivul clasic al manuscrisului
g\sit, S\rmane creaturi preia [i transform\ `ntrun mod inedit mitul livresc al lui Frankenstein. Personajul central al c\r]ii este frumoasa Bella Baxter, o t`n\r\ gravid\ care se sinucide arunc`ndu-se
`ntr-un r`u. Cadavrul recuperat este preluat de genialul chirurg Godwin Baxter, care folose[te trupul femeii [i creierul copilului ei `nc\ nen\scut
pentru a crea o fiin]\ nou\: o femeie matur\, dar
cu mintea unui bebelu[. Evolu]ia tinerei Bella
Baxter [i mai ales felul `n care ea descoper\ lumea [i `nva]\ s\ o judece s`nt o bun\ ocazie pentru Alasdair Gray de a-[i da fr`u liber imagina]iei
[i sarcasmului.
www.suplimentuldecultura.ro
14 » interna]ional
Bunul-gust `n literatur\: finala pe ]\ri
„~n Fran]a, `n fruntea listei de bestselleruri
literare troneaz\, `n afar\ de Tchoupi (o serie
de c\r]i pentru copii – n.r.), Marc Lévy [i
Guillaume Musso. Cu vremea, ne-am obi[nuit.
Ne-am zis c\ prostul gust `n literatur\ este al
doilea cel mai r\sp`ndit lucru din lume. Ei bine,
am gre[it“, comenteaz\ mali]ios „Slate.fr“ pe
marginea listelor cu cele mai v`ndute c\r]i din
diferite ]\ri, a[a cum au fost ele `ntocmite de
redactorii site-ului cultural Flavorwire.
Ace[tia, afirm`nd c\ [tiu
foarte bine ce citesc americanii, au fost curio[i s\ afle ce
se cite[te [i `n restul lumii,
profit`nd de apari]ia `n limba englez\ a unui bestseller
indonezian. Iat\ ce au aflat
cei de la Flavorwire.
Romanul autobiografic The
Rainbow Troops de Andrea
Hirata este l\udat de editorul american fiindc\ a v`ndut 5 milioane de exemplare
`n `ntreaga lume. Dintre acestea, un milion s-au v`ndut numai `n Indonezia, unde o carte care se vinde `n
3.000 de exemplare pe an este
un uria[ succes .
Chinezii citesc
pe rupte
~n acela[i timp, `n China,
]ara economiei socialiste de
pia]\, are din ce `n ce mai mare succes literatura str\in\.
Cel mai bine v`ndute traduceri s`nt: Dragostea `n vremea holerei a lui Márquez,
On China de Henry Kissinger,
River Town de Peter Hessler,
Soulstealers: The Chinese
Sorcery Scare of 1768 de
Philip A. Kuhn, iar pe primul loc `n top se situeaz\
Freedom (Libertate), un roman de Jonathan Franzen
despre libertatea individual\ [i contaminarea rela]iilor intime de c\tre liberul schimb economic . Foarte bine v`ndute s`nt, al\turi
de o carte canadian\ pentru
copii, trilogia Hunger Games,
ultimul J.K. Rowling, dar
[i L Ancien Régime et la Révolution a lui Tocqueville
[i, mai ales, Finnegans Wake
de James Joyce.
China a uluit `n ultima vreme prin succesul traducerii mai multor c\r]i grele
din Occident precum Finnegans Wake sau Ulysses,
ale lui James Joyce. Este o
sete de cultur\ [i literatur\
ce se explic\ foarte bine prin
ariditatea din trecut , crede
un specialist citat de The
New York Times .
~ntre o nou\
versiune a Bibliei [i
50 Shades of Grey
Cea mai v`ndut\ carte `n
Norvegia este una plin\ de
sex [i violen]\ , adic\ o
nou\ traducere literar\ a
Bibliei care s-a v`ndut `n 2012
`n 157.000 de copii, mult peste valul de c\r]i porno pentru m\mici sau autobiografia lui Justin Bieber.
~n Mexic, dou\ volume
din seria 50 Shades of Grey domin\ lista de bestselleruri
al\turi de El manuscrito encontrado en Accra de Paulo
Coelho, dar [i de Un veac de
singur\tate de Gabriel García Márquez.
Cea mai v`ndut\ carte
din istoria Braziliei (7,7 milioane de copii `n 21 de luni)
este Agape, carte de self help
scris\ de preotul catolic Marcelo Rossi. Versiunea ilustrat\ a c\r]ii a spart topul literaturii pentru copii.
Ru[ii par s\ prefere fic]iunea: topul lor de v`nz\ri
(`ntocmit la cererea celor de
la Publishers Weekly ) arat\ cam a[a: c\r]i de autori
locali precum Ludmila
Uli]kaia sau Viktor Pelevin,
dar [i Un veac de singur\tate (din nou Márquez),
1Q84 al lui Haruki Murakami [i Cimitirul din Praga de
Umberto Eco.
~n schimb, `n SUA [i Marea Britanie, topurile de v`nz\ri de c\r]i din 2012 s`nt
dominate f\r\ drept de apel
de trilogia porno SM pentru
m\mici 50 Shades of Grey
a lui E.L. James [i de trilogia pentru adolescen]i Jocurile foamei de Suzanne
Collins. Noul J.K. Rowling
st\ [i el bine `n top. Acela[i
lucru se vede [i `n clasa-
mai v`ndut\
» Cea
carte `n Norvegia
este una „plin\
de sex [i violen]\“,
adic\ o nou\
traducere
„literar\“ a Bibliei
care s-a v`ndut `n
2012 `n 157.000
de copii.
mentul francez `ntocmit de
revista Lire , dar al\turi
de E.L. James s-au mai v`ndut bine anul trecut [i romanele La vérité sur l affaire Harry Quebert de Joël
Dicker, 14 de Jean Echenoz,
L Herbe des nuits de Patrick
Modiano [i Nemesis de
Philip Roth.
S-ar zice c\ democra]ia
face r\u bunului-gust literar , comenteaz\ Slate.fr ,
compar`nd topurile din China cu cele din SUA, Fran]a
[i Marea Britanie.
Cum a fost anchetat\ Agatha Christie de MI5
Este un am\nunt pu]in cunoscut `n
biografia celebrei scriitoare, dar un
am\nunt care a dat b\t\i de cap [efilor contraspionajului britanic: a avut Agatha Christie un spion `n secretul centru de decript\ri de la Bletchley
Park? Povestea s-a petrecut `n timpul
celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
c`nd speciali[tii de la Bletchley Park
`ncercau s\ sparg\ Enigma [i celelalte coduri secrete ale nazi[tilor.
~n 1941, Christie a publicat romanul
N or M?, o poveste de spionaj `n care
doi detectivi, cuplul Tommy [i Tuppence (mai pu]in cunoscu]i dec`t Hercule Poirot), prind doi tr\d\tori, pe
N [i M. {efii serviciului MI5 s-au panicat c`nd au descoperit c\ `n carte
ap\rea un personaj numit maiorul
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
Bletchley , un fost ofi]er `n Armata
Indiei, care sus]inea c\ [tie totul despre ce se petrece `n acest r\zboi . Ce nu
[tia Christie, dar cuno[teau foarte bine cei de la MI5 era c\ speciali[tii de la
Bletchley Park descifraser\ deja cifrul
nazist Enigma [i ultimul lucru pe care
ace[tia `l doreau era ca du[manul s\ `[i
dea seama de progresele `nregistrate
de britanici. ~n vreme ce romanul se
vindea `n zeci de mii de exemplare,
contraspionajul britanic `ncepea s\
investigheze leg\turile dintre Christie
[i bunul ei prieten Alfred Dillwyn
Knox, care lucra la Bletchley Park.
Dar cum anchetatorii nu au `ndr\znit
s\ o interogheze pe Christie cu privire la maiorul Bletchley de team\ s\
nu fac\ prea multe valuri , Knox a
fost cel care [i-a asumat aceast\ sarcin\. Bletchley? Dragul meu, am stat
odat\ blocat\ ore `ntregi `n gara aceea
[i m-am r\zbunat d`nd numele acestei
localit\]i celui mai pu]in simpatic
personaj din carte , a explicat, la un
ceai, celebra scriitoare bunului ei
amic, relateaz\ Daily Mail .
www.suplimentuldecultura.ro
interna]ional « 15
S\ r`dem cu Hitler sau
s\ banaliz\m nazismul?
„Ce ar face Hitler dac\ ar
reveni azi la via]\? Ar purta blugi, s-ar chinui s\-[i
fac\ adres\ de e-mail [i ar
deveni star al micilor
ecrane, `ntr-o emisiune de
divertisment. Adaptarea
lui la timpurile moderne
ar fi dur\. Greu de `n]eles
prin ce nebunie o femeie a
ajuns s\ `i conduc\ ]ara.
Nici de ce s`nt at`t de
mul]i emigran]i turci...“
Cam a[a rezum\ Le Figaro cartea E din nou aici, comedia/ucronie scris\ de jurnalistul german
Timur Vermes. Ap\rut pe pia]\
`n septembrie 2012, `ntr-un tiraj
de 360.000 de exemplare, romanul
s-a instalat confortabil `n fruntea
topurilor de v`nz\ri. Iar autorul a
mers cu prostul gust p`n\ la a fixa
ca pre] pe volum suma de 19 euro
[i 33 de cen]i, aluzie la anul `n care
Hitler a ajuns la putere... Gluma a
prins, din moment ce cartea va fi
tradus\ `n 17 limbi, printre care
englez\ [i francez\.
Vermes se ap\r\ `ntr-un interviu
pentru AFP [i spune c\ a vrut
s\-l prezinte pe Hitler din alt punct
de vedere . Nu to]i `ns\ apreciaz\
aceast\ satir\. Cartea este ultima
excrescen]\ a unei ma[ini de comercializare a lui Hitler care `ncalc\ orice tabu pentru a scoate
bani , se indigneaz\ Stern . Nemul]umit este [i cotidianul Süddeutsche Zeitung , iar ziaristul
Daniel Erk, care a ]inut vreme de
ani de zile blogul parodic Hitlerblog pentru Tageszeitung , vede
`n aceast\ situa]ie o banalizare
a r\ului [i crede c\ o astfel de parodie risc\ s\ estompeze faptele
istorice .
Dar tendin]a pare a fi global\,
crede Le Figaro . ~n Germania, `n
2007, Dani Levy a regizat comedia
Salman Rushdie nu este
bine-v
venit `n India
Sir Salman Rushdie a denun]at faptul c\, la `nceputul s\pt\m`nii trecute, autorit\]ile statului indian Bengalul de
Vest l-au `mpiedicat s\ viziteze ora[ul Calcutta. Adev\rul este c\ ministrul Mamata Banerjee a ordonat poli]iei
s\ `mi blocheze sosirea , a scris pe Twitter celebrul autor.
Cu o zi `nainte de a ajunge
la Calcutta, am fost informat c\
poli]ia `mi refuz\ intrarea `n
ora[. Dac\ a[ fi mers totu[i, a[
fi fost urcat imediat `n avion.
Mi s-a spus c\ asta s-a f\cut la
cererea ministrului.
Drept este c\ Rushdie r\m`ne o figur\ foarte controversat\ `n India, unde cartea sa Versetele satanice este `nc\ interzis\, comenteaz\ BBC News.
Anul trecut, Sir Rushdie a renun]at s\ mai participe la Festivalul de literatur\ de la Jaipur
dup\ ce a primit amenin]\ri cu
moartea.
Cu toate acestea, vinerea urm\toare, `n India va avea
loc premiera filmului Midnight s Children, adaptare cinematografic\ a romanului care i-a adus scriitorului
premiul Booker `n 1981.
SAS [i starea diploma]iei franceze
Suplimentul literar al lui The New York Times a consacrat recent un lung portret lui Gérard de Villiers (foto), autorul celebrei serii de romane de gar\ SAS, fapt salutat cu ironie de
francezi. Gérard de Villiers scrie de la `nceputul anilor 70 seria
de romane ce `l au ca protagonist pe agentul austriac Malko
Linge, un soi de James Bond de vi]\ nobil\ ce lucreaz\ pentru CIA.
~n prezent, autorul `n v`rst\ de 83 de ani munce[te la cel de al
187-lea roman din seria din care s-au v`ndut p`n\ acum peste
100 de milioane de exemplare `n `ntreaga lume. Numindu-l pe
Villiers un autor de romane de spionaj care [tie prea multe ,
The New York Times afirm\ c\ mul]i spioni [i diploma]i `i dezv\luie acestuia secrete care s\ fie f\cute publice, `n form\ fic]ional\, `n romanele sale. ~n plus, autorul este at`t de l\udat pentru calitatea
document\rii sale, `nc`t fostul ministru
de Externe francez, Hubert Védrine, a
m\rturisit c\ `nainte de a merge `ntr-o
misiune cite[te un volum SAS a c\rui
ac]iune se petrece `n ]ara sa de destina]ie. Ne cutremur\m retrospectiv cu
privire la starea politicii externe a
Fran]ei... , comenteaz\ Le Nouvel Observateur .
Mein Führer [i a fost acuzat c\
l-a umanizat pe Hitler . Firma
britanic\ Topshop a comercializat
un tricou cu logoul SS. Iar dup\
2015, Mein Kampf va fi reeditat\
`n Germania, `nso]it\, e drept, de
un text redactat de istorici serio[i,
care s\ plaseze cartea `n contextul istoric.
Recent, `n decembrie, artistul italian Maurizio Cattelan, obi[nuit
cu provoc\rile , a st`rnit un mare
scandal c`nd a plasat o statuie de
cear\ reprezent`ndu-l pe Hitler, rug`ndu-se `n genunchi, `n vechiul
ghetou evreiesc din Var[ovia.
450
de titluri
disponibile
O mam\ de groaz\
Filmul horror Mama (foto), regizat de spaniolul
Andrés Muschietti [i produs de Guillermo del
Toro, a `ngrozit [i fascinat juriul Festivalului de
film fantastic de la Gérardmer, care i-a acordat Marele premiu, dar [i Premiul publicului.
Festivalul de la Gérardmer, care atrage anual
fanii filmelor fantastice, a fost frecventat anul
acesta de 35.000 de spectatori, vreme de cinci
zile. Al\turi de Mama, juriul, prezidat de celebrul Christopher Lambert, a mai recompensat
Berberian Sound Studio de Peter Strickland [i
Fin de Jorge Torregrossa (Premiul juriului),
al\turi de alte filme precum You re Next de
Adam Wingard sau scurtmetrajul Mort d une
ombre de Tom Van Avermaet. De asemenea,
foarte gustat de public a fost [i Atlasul norilor, de Tom Tykwer [i fra]ii Wachowski, care
`nc\ nu a avut premiera `n Fran]a.
Pagini realizate de Drago[ Cojocaru
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.
Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu
„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\
cu „Ziarul de Ia[i“.
Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP
266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:
0232/ 214111
Senior editor:
Lucian Dan Teodorovici
Redactor-[[ef:
George Onofrei
Redactor-[[ef adjunct:
Anca Baraboi
Secretar general de redac]ie:
Florin Iorga
Rubrici permanente:
Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),
Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo,
Luiza Vasiliu.
Carte:
Doris Mironescu, C. Rogozanu,
Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin Liviu
Cu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.
Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.
Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.
Caricatur\:
Lucian Amarii (Jup).
Grafic\:
Ion Barbu.
TV:
Alex Savitescu.
Actualitate:
Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,
Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.
Publicitate: tel. 0232/ 252294
Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.
Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112
Abonamente: tel. 0232/214100
Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru
3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei
(690.000) pentru 12 luni
Tipar: Print Multicolor
Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »
Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\
www.suplimentuldecultura.ro
16 » fast food
En]iclopedia
Encarta
Luiza Vasiliu
Rochii
Cea mai diafan\ surpriz\ a lunii
februarie am avut-o c`nd am deschis o carte ap\rut\ la noi `n 1972
(Editura Meridiane, LEI 5) [i am
dat peste un capitol care se cheam\
Rochia [i filmul . Orice-a[ face,
`mi este imposibil s\ nu transcriu
aici c`teva r`nduri: ~mb\tr`nesc.
Am semnele mele: de mult nu mi-a
mai trecut prin cap s\ merg la croitoreas\, pentru proba unei rochii,
cu femeia iubit\. T`n\r, o `nso]eam
acolo, scandaliz`ndu-mi amicii care sus]ineau c\ s`nt mic-burghez.
Nu ripostam s`nt stendhalian .
Exasperat\ de unii dintre prietenii
mei b\rba]i, c\rora trebuie s\ le
explic periodic care e diferen]a dintre o fust\ [i o rochie, convins\ c\
nu exist\ un num\r maxim de rochii
pe care po]i s\ le `nghesui `n dulap,
ci doar un num\r minim (de la 30 `n
sus), am citit paginile acestui stendhalian ca [i cum cineva mi-ar fi
f\cut cadou c`teva rochii galbene
poussin cu imprimeuri [aptezeciste
[i buzunare. Mai ales c\ textul continu\ amintind de o posibil\ leg\tur\ `ntre lungimea rochiilor [i
cursul valorilor la bursa de la Londra , o citeaz\ pe preaputernica
Françoise Giroud, directoarea L Express (c\reia i se atribuie [i maternitatea termenului nouvelle
vague ), vorbind despre domesticirea fustei mini. {i, dou\ paragrafe
mai t`rziu, vine sentin]a: Or, creatorii de rochii nu s`nt altceva
dec`t ni[te scenari[ti-regizori .
Simplu ca bun\ ziua. Simplu ca
o rochie lung\ cu bretele. Leg\tura aceasta dintre regizorii de film
[i creatorii de modele poate p\rea
extravagant\ doar celor care s-au
obi[nuit s\ vad\ `n cinema o art\
supus\ tuturor influen]elor de
la pictur\ la roman , [i nu o art\
cu consecin]e asupra vie]ii. (...) Oamenii au `nceput s\ se `mbrace
ca-n filme, nu ca-n c\r]i, nu ca-n
pictur\. {i, ca s\ fie clar o dat\
pentru totdeauna, din 1972 [i p`n\
`n 2012 plus 1: Rochiile s`nt filme. Poate chiar cu destinul filmelor. Ele discut\ [i se opun ca un
Antonioni cu un Truffaut .
Cartea `n care am g\sit aceste
adev\ruri extravagante se nume[te Via]a `n filmele de cinema [i e
scris\ de Radu Cosa[u. C\ruia nu
pot s\ `i mul]umesc altfel dec`t copiind aici o replic\ din Dispre]ul
lui Godard: C est formidable, le
cinéma. On voit des filles avec
des robes. Le cinéma arrive et on
voit leurs culs... .
Alchimie
Lincoln e genul de film la
Film
care te por]i ca o coafez\
dornic\ de produc]ii de
Iulia Blaga
epoc\ numai ca s\ admire
hainele [i decorurile. M\
rog, e for]at spus, dar Steven Spielberg, unul dintre cei mai
mari povestitori de la Hollywood, a reu[it din nou ceva
aproape magic: s\ ne fac\ s\ credem c\ ce vedem `n cele
150 de minute ale filmului s-a `nt`mplat aievea – sau nu
c\ s-a `nt`mplat aievea, ci c\ se `nt`mpl\ sub ochii no[tri.
C`nd `[i alege un film serios , o pagin\ de istorie , Spielberg acoper\
ecranul at`t de bine, `nc`t peste c`]iva ani te raportezi la respectivele
ca la ni[te filme cu amprent\ documentar\ tot mai puternic\ (distan]area ta `n timp `mb\tr`ne[te
filmul, `mping`ndu-l [i mai mult
spre timpul despre care trateaz\).
A[a s-a `nt`mplat cu Lista lui Schindler/Schindler s List [i cu Salva]i
soldatul Ryan/Saving Private Ryan.
O s\ fiu sincer\: m-a luat c\scatul la discu]iile lui Abraham
Lincoln cu v`rfurile Partidului Republican Radical sau la dezbaterile aprinse din Camera Reprezentan]ilor (de-abia deosebesc democra]ii de republicani). Dar am avut
senza]ia c\ s`nt acolo, `n cabinetul
`ntunecat de la Casa Alb\, [i c\ m\
plictisesc uit`ndu-m\ pe pere]i [i,
mai ales, la lumina care intr\ pe
fereastr\. Ce a f\cut directorul de
imagine Janusz Kaminski `n acest
film e extraordinar, munca lui merit\ cu prisosin]\ un al treilea Oscar (dup\ Lista lui Schindler [i
Salva]i soldatul Ryan). Mi-ar fi
pl\cut s\ scriu numai despre cum
echipa lui Janusz Kaminski pune
lumina pentru un cadru, despre
cum lumineaz\ fa]a personajelor
(mai ales a lui Lincoln), despre contrastul pe care `l creeaz\ `ntre
penumbra birourilor [i l\mpi sau
pu]ina lumin\ care venea de afar\,
despre picturalitatea fiec\rui cadru. Nu ar fi fost suficient. }es\tura filmului e organic\, imaginea
desaturat\ [i complex\ ar fi fost
inutil\ f\r\ to]i actorii care arat\,
s`nt `mbr\ca]i [i vorbesc ca acum
148 de ani [i f\r\, cum altfel, Daniel Day-Lewis.
atunci c`nd rolul de conduc\tor
cere implicare maxim\. Cu vocea sub]iat\ [i uneori aproape
[optit\ (neexist`nd `nregistr\ri
de nici un fel, numai pe textele
scrise te po]i bizui), cu jocul pus
`n rame, ajutat de machiaj, de lumin\, de unghiul de filmare, dar,
mai mult, de propriul s\u interior,
Daniel Day-Lewis aproape c\ sperie, at`t de puternic\ e senza]ia
c\ el chiar e Lincoln. Bine c\ Liam
Neeson, care trebuia s\-l joace
ini]ial, s-a retras din proiect!
Daniel Day-Lewis
aproape c\ sperie
Mai mult un thriller politic
dec`t un film biografic
~ntr-unul dintre cele mai dificile roluri ale sale, acesta `l joac\ pe pre[edintele devenit legend\, dar care [tie c\ e deja o legend\. Lincoln
`[i interpreteaz\ propriul rol de
multe ori, fie c\ `[i spune pove[tile care pe unii `i plictisesc, fie c\ st\
ca o efigie [i `i ascult\ pe oamenii
simpli vorbind. Daniel Day-Lewis
construie[te un Lincoln complex,
uman, dar statuar, dotat cu o abilitate politic\ extraordinar\, cu o mareambi]ie, precum [i cu capacitatea
de a-[i retrage propria persoan\
Geneza filmului noteaz\ c\, `nainte ca istoricul Doris Kearns Goodwin s\ scrie Team of Rivals: The
Political Genius of Abraham Lincoln (carte ap\rut\ `n 2005), Steven Spielberg [i-ar fi manifestat
inten]ia de a achizi]iona drepturile de adaptare. Inteligen]a scenaristului Tony Kushner (cu care mai colaborase la Munich) a
fost s\ decupeze din via]a lui
Lincoln o singur\ felie: ultimele
patru luni, dar nu pentru c\ au
fost ultimele, ci pentru c\ atunci
Terapie
Hai s\ `ncepem cu
`nceputul.
Sigur c\ da. M\ numesc Gabriel Dumitra[,
m-am n\scut `n Dorohoi
[i am venit `n Ia[i `n 1998.
Ei, nici chiar cu `nceputul `nceputului. M\ intereseaz\ `nceputul problemelor tale.
~n]eleg. {ti]i, cred c\
e un fel de confirmare a
expresiei via]\ de artist,
noaptea vesel, ziua trist .
E[ti artist, s\ `n]eleg.
Da, a[a m\ consider.
S`nt membru al forma]iei
F\r\ Zah\r.
A, da? Parc\ am auzit
de ea. B\ie]ii \ia cu vaca,
cu bunicul, cu maimu]a.
Da, noi s`ntem. De
fapt, eu s`nt \la grasul,
Bobi.
Dar nu prea e[ti gras.
Am sl\bit, probabil de
la stres, de la anxietate.
Asta o s\ stabilim
imediat. Deci, de c`nd ai
impresia c\ e[ti Bobi de
la F\r\ Zah\r?
Din ianuarie 2001, atunci ne-am `nfiin]at. Dar,
sta]i pu]in, ce `ntrebare e
asta, de c`nd am impresia?
Eu chiar s`nt Bobi.
Da, normal c\ e[ti,
e[ti Bobi \la grasul care a
sl\bit. Ia spune-mi, Gabriel, ce te sup\r\?
Am un sentiment c\
nimic nu m\ mai mul]ume[te. Parc\ a[ tr\i pe
l`ng\ via]\. {i nu mi se
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 386 » 9 – 15 februarie 2013
pare normal. Adic\, s\ c`n]i
`n fa]a a patru-cinci mii de
oameni ar face fericit pe
oricine, dar eu am ajuns
s\ nu mai simt satisfac]ie.
M\ g`ndesc c\ am o depresie. Plus c\ dorm mult [i
nu am poft\ de m`ncare,
uita]i-v\ c`t am sl\bit.
Am `n]eles. O s\ te
rog s\ vii cu mine. Intr\
`n camera asta. A[a, s\ fii
cuminte!
Dar unde pleca]i? De
ce m-a]i `ncuiat aici? Doamna doc... voi cine s`nte]i?
Pe cai, o[tenii mei, urma]i-m\ `n lupt\! S\ ap\r\m Moldova de cotropitori!
S\ `n]eleg c\ te crezi
{tefan cel Mare?
S`nt domnitorul vostru! Tu cine-mi e[ti, r\ze[ule?
S`nt Bobi de la trupa
F\r\ Zah\r.
E[ti cre[tin?
a reu[it Lincoln s\ impun\ Amendamentul 13 la Constitu]ie, abolind sclavia. Cu toate discu]iile, negocierile, certurile [i vicle[ugurile perioadei `n care pre[edintele a
reu[it s\ conving\ 20 de democra]i s\ voteze `n favoarea amendamentului, filmul e mai mult un
thriller politic dec`t un film biografic. El are decen]a de a-[i scoate eroul din scen\ `n modul cel
mai inteligent cu putin]\, scutindu-ne de momentul asasinatului
de la Teatrul Ford [i l\s`ndu-ne,
`n schimb, imagini emblematice,
dar la fel de v\lurite ca ni[te portrete pe ap\.
Lincoln e un film ciudat, dup\ ce
`l vezi, replicile par [i mai mult elemente suplimentare ale unui
proces alchimic. E de a[teptat ca
peste ani s\ ne g`ndim c\ `n 31 ianuarie 1865 Lincoln n-a [tiut c\
amendamentul a fost votat dec`t
atunci c`nd a auzit clopotele b\t`nd [i un v`nt u[or de prim\var\
timpurie a umflat perdeaua alb\
a cabinetului s\u.
Lincoln. Regia: Steven Spielberg. Cu:
Daniel Day-Lewis, Sally Field, David
Strathairn, Joseph Gordon-Levitt
Voi n-a]i `ntrebat
F|R| ZAH|R v\ r\spunde
Bobi
Da.
Foarte bine. {tii b\taie? C\ turcii `s spurca]i r\u.
Nu prea.
Las c\ te `nv\] eu. El
e Scooby Doo, supus de-al
meu. Ai grij\, c\ mu[c\. M\
g`ndeam c\, dac\ tot nu
[tii b\taie, s\ fii calul meu.
Ia-m\ `n spate! Scooby, [o
pe ei! Ce faci, m\i, de ce te
fere[ti? Stai s\ te `ncalec.
S`nt artist, nu cal.
Atunci tu o s\ fii cronicar. Eu `i omor [i tu scrii
ce frumos i-am omor`t. {i s\
scrii c\ am f\cut [i o m\n\stire. Una mare [i frumoas\.
Ssst, cineva `ncearc\ por]ile!
Or fi turcii? Nu, e paharnicul Ulea cu medicamentele.
M\ria ta, iat\, ]i-am adus vin de Cotnari, cum ai
poruncit. Hai, ia [i pastilele astea, s\ prinzi puteri.
Domnul Bobi, v\ cheam\
doamna doctor la ea, veni]i
cu mine. Mar[, Scooby!
.............
Drag\ Bobi, m\ scuzi,
dar a[a e la noi, un sfert se
cred Eminescu, un sfert Ceau[escu [i restul s`nt {tefan
cel Mare. M-am uitat pe
YouTube, `ntr-adev\r ai sl\bit. ~]i scriu imediat o re]et\. O s\ treac\, stai lini[tit,
a[a e cu arti[tii.
www.suplimentuldecultura.ro

Documentos relacionados

„Speculator“-ul [i prada lui Erorile lui Russell Kirk Cultura `n

„Speculator“-ul [i prada lui Erorile lui Russell Kirk Cultura `n I.D. „Ia s-o bat pe rusoaic\ cu propriile-i arme!“ – mi-am zis [i am intrat `n regimul upload, fi[ierul „Romani[ti ru[i celebri despre unitatea moldo-rom=n\“. Prof. dr. Ruben A. Budagov, membru cor...

Leia mais