PAD HARE - Naroman

Transcrição

PAD HARE - Naroman
REPÚBLIKA DEMOKRATIKA DE TIMOR-LESTE
MINISTÉRIU AGRIKULTURA E PESKA
Téknika Kuda Hare
ho
Prátika Agríkola Di’ak (PAD Prátika Agríkola Di’ak (PAD)
Hasa’e Produsaun Hare hodi Hadi’a Ekonomia
Dili, Outubru 2013
Prodús ho tulun finansiál hosi Uniaun Europeia
Ekipa Produsaun
Responsabiliza ba kontiudu
Ministériu Agrikultura e Peska (MAP)
Diresaun Nasionál Apoiu ba Dezenvolvimentu Komunitária Agríkola no
Diresaun Nasionál Produsaun Agrikultura e Hortikultura iha Ministériu
Agrikultura e Peska
Públika dahuluk Outubru 2013
Renúnsia
Dokumentu nee prodús ho tulun finansiál hosi Uniaun Europeia. Opiniaun
sira ne’ebe temi iha dokumentu ne’e la reprezenta opiniaun ofisiál hosi
Uniaun Europeia.
Lista Kontiudu
Abreviaturas no siglas ............................................................................................... iv
Lian Tatoli................................................................................................................... v
1
2
Kontestu .............................................................................................................. 1
1.1
Introdusaun ................................................................................................... 1
1.2
Importansia hare iha Timor-Leste .................................................................. 2
1.3
Objetivu Kuda Hare tuir Sistema PAD ............................................................ 3
Faze Implementasaun Pratika Agrikultura Di’ak ................................................... 4
2.1
Preparasaun Materiál bá PAD ........................................................................ 4
2.2
Preparasaun Rai / Natar ................................................................................. 4
2.3
Preparasaun Fini ............................................................................................ 6
2.4
Selesaun Fini ................................................................................................. 6
2.5
Halo test ba jerminasaun fini ......................................................................... 7
2.5.1
Kalkulasaun kuantidade fini ne’ebe maka presiza .................................... 8
2.5.2
Prepara viveros ........................................................................................ 9
2.6
Transplatasaun Hare .................................................................................... 10
2.7
Manutensaun Hare ...................................................................................... 11
2.7.1
Kuda Hikas ............................................................................................. 11
2.7.2
Hamoos Du’ut ........................................................................................ 12
2.7.3
Jestaun Bee ............................................................................................ 13
2.7.4
Adubu no Fertilizasaun .......................................................................... 14
2.7.5
Peste, Moras no nia Kontrola ................................................................. 19
2.8
3
Kolleita no Poz-Kolleita ................................................................................ 24
2.8.1
Kolleita................................................................................................... 24
2.8.2
Sama / Baku ........................................................................................... 25
2.8.3
Hamoos ................................................................................................. 25
2.8.4
Poz-Kolleita ............................................................................................ 25
Analize Ekonomia (Gross Margin Analysis) ba Kultivasaun Hare ........................ 28
ii
4
Vantájen no Dezafius ba PAD Hare nian. ............................................................ 31
5
Stratejia Implementasaun PAD hare nian........................................................... 32
5.1
Oinsá implementa PADhare nian. ................................................................ 32
5.2
Prosesu Komunikasaun ho Natar-Na’in sira ................................................. 32
5.3
Oinsá Serbisu ho Natar-Na’in Atu Implementa PAD hare. ............................ 33
5.4
Monitoria no Evaluasaun baPAD hare .......................................................... 34
5.4.1
Tanbasa tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare?........... 34
5.4.2
Oinsa hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian? ................. 34
5.4.3
Sé mak tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian?..... 34
5.4.4
Bainhira mak hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD nian. .............. 35
5.5
Eventu Estensaun Agrikola ........................................................................... 35
Referensia ................................................................................................................ 36
Aneksu 1. Karateristika Variedade Hare iha Timor-Leste tomak. .............................. 38
Aneksu 2. Rede Ligasaun PAD hare nian................................................................... 42
iii
Abreviaturas no siglas
AE
DEMPLOT
DNAH
DNADKA
GPS
Gr
kg/ha
JPI
K
L
LS
MAP
MCIA
MOL
O2
PAD
N
P
P2O5
K
K2O
ton/ha
R
REPELITA
SoL
TKT
TL
Análiza Ekonomia
Demostrasaun pilotu
Diresaun Nasional Agrikultura no Ortikultura.
Diresaun Nasional Apoiu ba Dezenvolvimentu Komunitariu
Agrikola.
Global Positioning System
Gram
Kilograma Per Hektare
Jestaun Pesti Integradu
Kustu
Litru
Loron Serbisu
Ministeriu Agricultura e Peska
Ministeriu Comersiu, Indústria no Ambiente
Mikroorganizmu lokal
Oxygen
Pratika Agrikultura Di’ak
Nitrojénio
Phosporus
Phosporus Oxida
Potassium
Potassium Oxida
Tonelada Per Hektare
Rendimentu
Programa Planu Stratejia Tinan Lima
Seed of Life
Tabela Koor Tahan
Timor-Leste
iv
Lian Tatoli
Agrikultura iha knaar ne’ebé importante tebe-tebes ba vida maioria
populasaun Timor-Leste nian, no ba futuru mós seitór ida ne’e nia papél
kala sei nafatin sai primadona. Ne’e la’os mehi mamuk, maibé faktu
empíriku husi rai bara-barak ne’ebé fou-foun orgullu ho sira nia avansu iha
seitór indústria, depois de krize iha dékade liubá to’o ohin loron balu sei
hakdasak. Pelu kontráriu rai sira mak houri inísiu orienta ba seitór
agríkola, krize iha dékade liubá ladun afeta sira. Aleinde ne’e seitór
agríkola mós iha papél signifikativu tebes iha fornesimentu matéria bázika
indústia nian.
Ministériu Agrikultura no Peska (MAP) konsiente katak populasaun rai
ne’e nian maioria mak moris iha liña mukit nia okos, no husi sira ne’e
maioria mós mak nia vida tomak depende ba seitór agrikultura. Nune’e
MAP iha responsabilidade boot ida hodi tane maioria ema mukit ne’ebé
prega-an iha agrikultura ho subsídiu mekanizasaun agríkola no haknaar
estensionista sira to’o área rurál hodi bele fo tulun assisténsia téknika. Ho
nune’e neneik-neneik bele eleva kontributu seitór agríkola nian iha GDP
ne’ebé ohin loron sei depende liu ba seitór petrolíferu.
Estensionista sira mak hetan ona haknaar iha baze nu’udar ajente
transformadora agríkola nian ne’ebé hala’o sira nia knaar hanesan
polivalen, katak sira tenke domina matéria sub-seitór agríkola nian tomak.
Ne’e la’os buat ida mak fásil, basá obstaklu boot ida mós mak hanesan
limitasaun literatura sira mak kondiz ho kondisaun reál agríkola nian iha
baze. Tan ne’e nu’udar Ministru, ha’u orgullu no agradese tebe-tebes ba
tékniku sira ne’ebé aten-boot hodi fahe sira nia esperiénsia mak folin boot
tebe-tebes iha Manuál PAD hare nian ne’e. La haluha hau mos hakarak fo
hau nia agradesementu wa’in ba Uniaun Europpeia ho programa RDP-IV
ne’ebe aloka fundus, ba assessor hosi GIZ ne’ebe fasilita no foo apoiu
tékniku ba grupu trabaillo no mos ba CAMOES, GIZ programa agrobiodiversidade, SOL, JICA, FAO no LOMPING ne’ebe fo kommentariu
no konselho ba ekipa tékniku sira durante dezenvolve manual ida ne’e.
Ha’u hein katak ho Manuál ida ne’e bele motiva liután estensionista sira
iha área rurál, liliu sira mak hetan knaar iha área potensiál produsaun hare
natar nian. Ho nune’e ita nia natar-na’in sira mós loron ruma bele muda
sira nia moris husi rendimentu familiár mak deriva husi kreximentu
produsaun hare nian no diversidade nia produtu perifer sira.
Dili, Outubro 2013
Eng. Mariano ASSANAMI Sabino
Ministru Agrikultura no Peska
vi
1 Kontestu
1.1 Introdusaun
Hare (Oryza sativa L.) sai hanesan ai-horis ne’ebe maka importante liu ba
populasaun Timor-Leste tomak depois de batar, fehuk, ai-farina, talas no
hudi. Maibe médiu produsaun hare durante tinan 5 ikus mai indika 2.50
ton kada ektare deit. Tanba ne’e Timor-leste tinan-tinan tenke importa fós
hosi Vietnam, Tailandia no Indonesia purvolta 65.000 tonelades atu
garanti ai-han iha rai laran. Estadu tenke aloka orsamentu ho montante 41
Milloes Dollar Amerikanu kada tinan-tinan hodi sosa fós husi rai liur.
Maibe ita iha natar ho total 172.413 ektares ne’ebe favorável hodi kuda
hare, 71.258 ektares iha dezeña hanesan area irigasaun, maibe agrikultor
sira sei fila deit 36.000-40.000 ektares ho irigasaun boot, irigasaun teknis,
semi teknis no irrigasaun komunitaria (MAP/DNAH, 2010). Utilizasaun
área potensiál ne’ebe iha seidauk másimu. Rai mamuk barak mak seidauk
bele utiliza tamba iha limitasaun kibit toos-nain sira nian.
Kultivasaun ne’ebe sei uza sistema tradisional bele afeta ba produtividade
no produsaun agríkola nian. Agrikultor sira dala barak la tau importansia
ba fini ne’ebe diak, fila rai ho diak, prepara viveros ho diak, hamos du’ut
ho di’ak, kontrola peste no moras ne’ebe di’ak no sistema irrigasaun
ne’ebe aprpriadu ba natar. Nune’e mos agrikultor sira ladun fo atensaun ba
tempu atu halo kolleita no halot hare ne’ebe diak bainhira halo kolleita
hotu. Husi ha-halok sira ne’e sei la faboresa ba agrikultor sira atu hasa’e
produsaun no rendimentu ne’ebe diak. Haré ba produtividade ne’ebe sei
menus, difisil mai ita hodi bele alkansa ita nia tarjetu hodi bele produs no
fornese rasik fós ba sustenta ita nia populasaun rasik iha teritoriu TimorLeste tomak.
Fatór mudansa klimatika ne’ebe oras ne’e akontese afeta mos ba
produtividade no produsaun hare nian. Udan-been maka’as, bailoron naruk
no anin boot hanesan fatór hirak ne’ebe hamosu risku boot atu estraga
natar no halo produsaun ki’ik. Impaktu magnitude hirak ne’e sei afeta ba
total disponibilidade ai-han iha rai laran ne’ebe ikus mai sei afeta mós
seguransa ai-han nivel nasionál.
Konfortável serbisu no rendimentu sai hanesan mos fatór determinanteba
ema ida-idak wainhira buka serbisu. Ema barak mak hare katak serbisu iha
seitór agrikultura la fo benificio no sai ki’ak iha komunidade nia let.
Presepsaun ida ne’e halo jerasaun foun barak mak lakohi serbisu tan iha
seitór agrikultura no halo movimento ba cidade atu buka serbisu di’ak iha
área seluk ne’ebe konfortável liu no fó rendimentu ne’ebe lais no á’as.
Maske buat sira ne’e hotu sai hanesan obstakulu boot iha seitór
agrikultura, maibe MAP sempre buka modelu agrikultura ida ne’ebe
apropriadu hodi bele atrai jerasaun foun hodi substitui natar-nain idozu
ne’ebe oras ne’e la produtivu ona. Liu hosi hadi’a sistema mekanizasaun,
serbisu estensaun agrikola no hadi’a fasilidade agrikola nian seluk. Misaun
ida ne’e hakerek nanis ona iha planu stratejia MAP nian rasik. Atu
fortifika liu tan planu ida ne’e, Ministeriu Agricultura e Peska (MAP)
hala’o politika ida kona ba hasa’e produsaun no rendimentu hare tuir
modelu PAD. PAD nu’udar modelu prátika kultivasaun hare nian ne’ebé
simplifika ona husi MAP atu uza manajementu integradu, komesa husi
hatama bee ba natar, prepara fini ne’ebe ho nia kualidade diak, prepara rai
ho diak to’o oinsa bele kolleita ou maneira dulas hare ne’ebe diak atu
produs fós ho nia kualidade diak. Buat hirak ne’e importante hotu tenke
hala’o ho sistema ne’ebe ke integradu labele fokus liu ba ida deit ou husik
fali ida seluk.
Libru manual PAD ne’e dezeña ho intensaun atu fasilita serbisu estensaun
agrikola no natar-nain sira atu hasa’e produsaun hare nian tanba nudar
teknolojia kultivu ne’ebe inovativu no bele redus kustu produsaun no bele
habelun-an ho ambiente. Nune’e aliende tulun hasa’e produsaun, mos sei
fo rendimentu ne’ebe as liu ba natar-nain sira no la estraga ambiente.
Demostrasaun pilotu (DEMPLOT) ne’ebe dezeña ona tuir modelu PAD sei
sai fatin fahe matenek no bele tulun natar-nain sira hodi implementa
prátika kultivasaun hare ne’ebe di’ak liu.
1.2 Importansia hare iha Timor-Leste
Hare (Oryza Sativa L) hanesan komodidade aihán ne’ebé importante ba
Timor-Leste no oras ne’e sai hanesan aihán importante (staple food) ba
maioria populasaun Timor-Leste. Tanba ita hotu hatene katak maske ita
nia populasaun iha aihán seluk hanesan aifarina, batar, fehuk, talas no
seluk tan, maibé bainhira sira la hán etu sira sempre dehán katak sidauk
hán.
2
Preferensia aihan ida ne’e akontese iha teritori Timor-Leste tomak hahú
iha tinan 1980. Maioria populasaun ninian aihan mak batar, maibe kuandu
Indonesia intensivu kuda hare iha Timor-Leste parte husi programa Planu
Stratejia Tinan Lima (REPELITA) nian, maka preferensia konsumu aihán
muda totalmente ba fós hanesan sira nia aihan loro-loron nian. Husi tempu
ne’e kedas fós mós hahú sai hanesan aihán favóritu (primadona) ba
populasaun Timor-Leste tomak tanba fós hetan valór ne’ebé éstratéjiku
hanesan valór sosiál, polítiku no ekonómiku.
Maibe realidade hatudu katak Timor-Leste sei depende maka’as ba nasaun
seluk atu fornese fóz ba populasaun iha país ida ne’e. Situasaun ida ne’e
akontese tanba Timor-Leste rasik foin bele prodús 45 - 50% husi totál fós
ne’ebé ita konsume kada tinan-tinan provolta tonelada 120.000. Ne’e
hatudu katak ita presiza importata tan 50 - 55% husi totál fós ne’ebé ita
konsume kada tinan-tinan (Data Konsumsi MAP-DNAH, 2012).
Ho kondisaun sira hanesan ne’e halo ita presiza duni alternativa ruma hodi
tulun hasa’e produsaun hare nian. Ita mós tenke konsiénte katak kada
alternativa sira ne’ebe ita uza atu hasa’e produtividade no produsaun hare
tenke prienxe rekezista hanesan tuir mai ne’e:
a. Teknolojia ne’ebé uza rekursu li’ur mínimu (low extenal input);
b. Teknolojia ne’ebé habelun-an ho ambiente (environmental friendly) no
c. Teknolojia ne’ebé sustentável (sustainable technology).
1.3 Objetivu Kuda Hare tuir Sistema PAD
Implementasaun PAD nia objetivu mak atu:




Hasa’e produtividade hare;
Ha’dia kualidade produsaun;
Kria empregu ba komunidade rurais no
Hasa’e rendimentu familia agrikultores.
3
2 Faze Implementasaun Pratika Agrikultura Di’ak
2.1 Preparasaun Materiál bá PAD
Atu implementa programa PAD ne’e ho didi’ak, natar-na’in sira tenke
prepara materiál sira ne’ebe presiza durante prosesu ne’e. Materiál sira
ne’ebe ita presiza ba atividade PAD hosi inisiu to’o remata mak hanesan:














Tractor ( bele aluga) ou karau ka kuda hodi prepara rai;
Encada hodi prepara rai;
Katana hodi hamos natar;
Aisuak hodi ke’e be dalan no prepara rai;
Hare fini bele husiVariedade hare ne’ebe hetan rekomendasaun ona
hanesan IR 64, Nakroma, Singapura, Membrano, hare mean, here
metan no hibrida;
Bee mos hodi hoban fini;
Balde hodi tau bee atu halo selesaun fini;
Botir aqua mamuk hodi sukat prosentu bee iha fini laran;
Tali, xaplak ka metro rolu hodi sukat rai nia luan no distansia kuda;
Fini legume hodi halo rotasaun kuda atu hasa’e rai nia bokur no
kontrala pesti ka moras;
Adubu kimiku ka organiku hodi hasa’e nutrisaun rai nian;
Hudi tahan ka bandeza hodi halo viverus biti ou viveros bandeza;
Tabela Koor Tahan (TKT) atu sukat nesesidade N;
Landak ka rotary weeder hodi hamos du’ut;
 Sabit hodi kolleita hare;
 Lona hodi habai hare;
 Tresher (bele aluga) hodi baku hare;
 Bidoon, Kaleen ka Silo plástiku hodi halo’ot hare iha tempu naruk;
 Ka’ut, saku no karoon hodi halo’ot hare iha tempu badak;
 Saka plástiku hodi tau fós.
2.2 Preparasaun Rai / Natar
Ba rai hotu-hotu ne’ebe maka serbe atu kuda hare di’ak mos atu utiliza ba
kuda hare tuir sistema PAD. Naran katak rai ne’ebe maka uza atu kuda
hare la’os rai ne’ebe maka saline. Tanba rai ne’ebe saline sei fo impaktu
negativu ba hare oan bainhira moris. Nune’e mós rai ne’ebe hili atu kuda
4
hare tenke sufisiente ho nutrisaun no mineral seluk atu suporta hare nia
moris. Fatór seluk ne’ebe maka importante bainhira hili rai atu kuda hare
maka fatór bee. Bee tenke ho nia sistema irigasaun no drainagen ne’ebe
diak atu nune’e fasil atu halo manutensaun bainhira hatama no hasai bee
husi natar laran.
Rai ne’ebe uza atu halo natar presiza sukat nia luan atu kalkula utilizasaun
fini, adubus, selu traktor, produsaun kada ektare no análize ekonomia. Atu
hatene natar nia luan bele uza metro, GPS ka hakat deit hodi bele kalkula
natar nia luan.
Pasu tuir mai depois de sukat natar nia luan maka hatama bee ba natar
laran durante loron 7 nia laran atu hamamar uluk rai antes atu halai natar.
Objetivo husi prepara rai maka atu bele prepara fatin ne’ebe diak ba hare
oan atu moris ho di’ak nune’e bele hetan rezultadu ne’ebe di’ak mós.
Prepara rai bele ho traktor ka uza karau ou kuda e bele mos uza ensada iha
fila rai primeiro. Fila rai primeiro tenke ho di’ak katak mais oumenus nia
klean 20 cm para bele hakotu du’ut fuik nia abut ne’ebe moris iha natar
laran atu nune’e du’ut bele mate. Hamos du’ut iha kabubu leten no soe fali
ba natar laran (labele soe sai ou sunu). Taka di’ak fali kabubu ne’ebe at atu
nune’e bele jere bee ho diak. Depois de remata fila rai primeiro, ita hatama
fali bee no hoban mais au menus durante semana 2 nia laran atu bele halo
du’ut sira ne’ebe fila tiha ona husi kabubu leten no natar laran sai dodok
hotu ka sai kompos. Iha faze prepara rai ba daruak tenke akompanha ho
hatetuk natar laran ho kaplak atu nune’e fasil hodi kontrola bee iha kabubu
ka natar laran ho level ne’ebe hanesan. Iha preparasaun rai ba daruak ne’e
tenke prepara rai nia strutura sai hanesan tahu nurak atu nune’e bele kuda
hare oan ne’ebe prepara ona iha fatin viveros nian.
Fig 1. Prepara rai ho di’ak sei fo vantagen ba hare oan atu moris ho buras.
5
2.3 Preparasaun Fini
Iha sistema PAD agrikultor sira bele uza hare varidade lokal, hare
melloradu no Hibrida. Kriteria varidade hare ne’ebe di’ak maka hanesan
tuir mai ne’e: varidade ne’ebe rekomenda ona husi MAP tanba nia
produsaun di’ak no a’as. Varidade hare ne’ebe hetan ona rekomendasaun
husi MAP maka hare varidade Nakroma, IR 64, Membrano, hare Mean,
hare Metan, Barito, Singapura no Hibrida (Haré aneksu 1). Varidade hare
sira ne’e di’ak tanba iha resistensia ba peste no moras no nia produsaun
mós di’'ak kompara ho hare varidade seluk. Loron ne’ebe presiza atu halo
kolleita badak pelumenus husi loron 90 ba loron 120.
Haré husi varidade sira ne’ebe temi iha leten bele hetan husi Diresaun
Nasional Agrikultura no Hortikultura husi MAP no bele mos hetan fini
Nakroma husi Fini ba Moris ka Seed of Life ka sosa husi produtor fini
komersial .
Fig 2. Hili varidade ne’ebe mak di’ak sei garanti mós produsaun a’as.
2.4 Selesaun Fini
Fini hanesan fatór ne’ebe importante atu hasa’e produsaun. Ne’e duni fini
ne’ebe maka atu uza tenke puru no la kahur ho variedade seluk ka fo’er.
Fini nia jerminasaun minimal 80%. Fini tenke rezisten ba peste no moras
hare nian.
Atu hetan fini hare ne’ebe di’ak maka agrikultor sira tenke halo selesaun
ba fini ne’ebe sira prepara ona atu haketak hare musan di’ak husi hare
musan at. Selesaun ne’e tenke halo maske fini ne’e sira nian rasik ka fini
husi rai liur ne’ebe introdus ho label ne’ebe standar. Prosesu selesaun ba
fini mak uza masin ho nia lala’ok hanesan tuir mai:
6
 Prepara fini ne;ebe atu uza ba viveros;
 Fini ne’ebe atu uza ba viveros tenke ho nia jerminasaun minimu
80%.
 Prepara balde ho nian volume mais ou menus litru 7-10.
 Prepara bee mós
 Hatama bee ba balde laran to;o nanotak
 Hatama fini ba balde ne’ebe ense ona ho bee
 Kahur fini ne’ebe iha balde laran ho liman.
 Tuir mai haketak hare musan ne’ebe namlele husi sira ne’ebe mak
mout (iha bee okos)
 Hare musan ne’ebe foti husi bee okos be uza hanesan fini ba viveros.
Depois de selesaun fini ita mós sei kontinua ho atividades sira hanesan tuir
mai ne’e:
a. Hoban fini ne’ebe selesiona ona durante óras 24 ka loron 1 no kalan
1.
b. Depois de hoban tenke falun ho hena bokon ka saku durante óras 2448 ka to’o hare fini jermina maibe nia abut labele mosu. Prosesu
hoban tenke hala’o iha fatin ne’ebe mahon e labele diretamente kona
loron matan tamba bele hamaran fali hare fini ne’ebe atu jermina.
2.5 Halo test ba jerminasaun fini
Dala barak fini ne’ebe halot kleur ona ka liu ona husi fulan 6 bele halo
dormancy ka kapasidade vigor moris fini nian menus. Ho nune’e
agrikultor sira tenke halo test ba jerminasaun hare musan antes uza
hanesan hare fini. Objetivu husi test ba jerminasaun ida ne’e atu hatene
lolos percentagen fini hira mak moris ho di’ak atu nune’e bele garanti
populasaun aihoris iha natar laran. Lala’ok ba test jerminasaun fini nian
mak hanesan tuir mai ne’e:






Prepara bandeiza ka fatin hodi halo test jerminasaun
Prepara rai ka media
Hatama rai ba bandeiza ka fatin test nian
Hili fini musan 100 no tau iha media leten
Rega ho kuidadu to’o nia humilidade a’as
Depois de loron 5 konta hare musan hira mak jermina.
7
Total hare musan ne’ebe jermina bele uza hodi kalkula percentajen
jerminasau fini nian. Formula ne’ebe uza hodi kalkula percentajen
jerminasaun mak hanesan tuir mai ne’e:
( )
Porezemplu ita halo test jerminasaun ba fini musan 100. Depois de loron 5
fini musan 80 mak jermina. Ida ne’e signifika katak fini iha kapasidade
jerminasaun
80%.
Kalkulasaun
ida
ne’e
mai
husi:
= 80%
2.5.1 Kalkulasaun kuantidade fini ne’ebe maka presiza
Fini ne’ebe maka ita presiza atu kuda tuir sistema PAD mak 5-10 kg kada
hektare, maibe ida ne’e depende ba hare nia varidade, distansia kuda husi
ai-horis ida ba ai-horis seluk, pursentu jerminasaun fini nian no fini nia
todan (musan 1000). Distansia kuda ne’ebe rekomenda tuir modelu PAD
mak 20-30 cm x 20-30 cm depende ba rai nia bokur. Rai ne’ebe bokur nia
distansia kuda luan kompara ho rai ne’ebe la bokur.
Atu kalkula fini ne’ebe maka presiza iha natar hektare ida nia laran maka
ita sei uza formula hanesan tuir mai ne’e:
Deskrisaun:
X = Nesesidade fini;
L = Luan area;
D1 = Distansia entre liña;
D2 = Distansia entre aihoris;
T = Todan (gr) hare musan 1,000 nian;
n = Total hare oan kada ku’ak
Ezemplu:
Iha áreal ho luan 1 ha atu kuda hare ho distansia 20 cm x 20 cm. Fini
musan 1,000 nia pezu 23 gr. Kada ku’ak sei kuda ho hare oan 1. Fini nia
kibit jerminasaun mak 90%. Total fini hira mak ita presiza?
8
X=5750 g/ha
X = 5.75 kg/ha
Karik fini ne’e nia kibit jerminasaun iha de’it 90% maka:
x
5.75 kg
=
6.38 kg/ha.
Maka ita presiza fini 6.38 kg atu kuda iha area ektare ida nia laran.
Fig 3. Hili fini ne’ebe diak sei garanti ba jerminasaun ne’ebe a’as
2.5.2 Prepara viveros
Prepara media ne’ebe di’ak ba viveros antes atu kare fini ba viveros nia
laran. Media ba viveros mak rai no kompos/estrume animal ho nia rasio
2 : 1. Ezemplu mak rai balde rua kahur ho kompos ka estrumu animal
balde ida. Material hirak ne’e ita kahur hamutuk tiha depois tau ba area
viveros 1m². Antes atu uza misturasaun hirak ne’e, uluk na-nain nahe hudi
tahan iha rai halo hanesan kantareiro ho nian ninin tau netik hudi kos atu
sata netik misturasaun labele munu sai ba li’ur. Bainhira kantareiro
preparadu ona depois fakar misturasaun ba laran no halu tetuk atu kari hare
fini ne’ebe jermina tiha ona ho nia kuantidade 100 gr hare ba viveros 1 m .
Se hanesan ne’e viveros nia luan ba hectare ida 63.8 m mas di’ak liu
prepara ba 100 m² ba hectare ida atu seguru liu.
Manutensaun ba hare oan iha viveros laran maka hanesan taka ho hudi
tahan no rega dader ho lokraik ho gembor ka uza kaleng ne’ebe halu kuak
ki’ik iha okos para labele estraga hare oan to’o loron 5. Liu loron 5 bele
hasai hudi tahan ne’ebe taka ba hare oan no bele hatama bee to’o nia a’as
ho kantareiro hanesan. Iha loron lima bele rega hare oan ho adubus urea ho
9
5 gr kahur ho be litro ida ba area metro kuadrado ida. Kontrola peste
ne’ebe ataka hare oan manual de’it tanba nia area mós oituan de’it.
Fig 4. Prepara viveros ho di’ak sei garanti hare oan moris ho saudável.
2.6 Transplatasaun Hare
Tuir sistema PAD hare oan tenke kuda ka transplanta ona bainhira iha
loron 8-14 ka hare oan nia tahan 2-4 ona. Hare oan kuda iha tahu nurak nia
laran no la nalihun ho bee. Antes atu kuda, dada uluk tali ka uza caplak atu
halo liña ho nia distansia. Distansia kuda ne’ebe prefere iha sistema PAD
mak 20-30 cm x 20-30 cm. Depois de dada tali ka caplak foti kedas hare
oan husi fatin viveros ho kuidado no kuda kedas. Bainhira halo
transferensia husi fatin viveros ba natar laran labele liu husi minutu 15 atu
prevene trauma ba hare oan nia abut. Hare oan la persiza fukit no fase tan
maibe foti de’it ho metodu hatama liman iha hudi tahan nia okos no lori
diretamente ba natar laran atu kuda kedas.
Fig 5. Kuda hare oan tuir liña no ho distansia sei fasil liu bainhira halu
manutensaun.
10
Kuda tuir distansia ka kuda tuir liña sei fo vantagen ba agrikultor sira atu
halu manutensaun no fasil atu hamos du’ut fuik bainhira uza rotari weeder
ka landak. Kuda hare oan hun ida kada kuak ida atu labele hamosu
kompetisaun entre hare oan ba hahan iha rai laran, loron matan ba procesu
fotosistesis no ba bee ne’ebe importante atu suporta hare oan nia moris.
Hare ne’ebe kuda la bele kle’an liu maibe fini nia musan hatur de’it iha
tahu nurak nia leten no abut tama hotu iha tahu laran. Kuda ho modelu
letra “L” tanba karik kuda kle’an liu hare oan nia abut sei kle’uk hanesan
letra “U” ka “V” ne’ebe sei difisil atu fo oan lalais.
Fig 6. Kuda hare oan la bele kle’an liu maibe fini nia musan hatur de’it iha
tahu nurak nia leten no abut tama hotu iha tahu laran ho modelu letra L.
2.7 Manutensaun Hare
2.7.1 Kuda Hikas
Depois de kuda hotu, hare oan hirak ne’ebe lá moris presiza atu sebstitui
ho hare oan foun. Iha fator barak mak bele kontribui ba hare oan la moris
ka mate. Porezemplu bainhira fukit hare oan husi fatin viveros halo hare
oan nia abut kotu, ka bainhira halo transferensia husi fatin viveros ba natar
laran ho tempu ne’ebe kleur hodi hakauza trauma ba hare oan sira nia abut.
Fatór sira ne’e bele de’it kontribui ba hare oan la moris ka mate.
Tamba ne’e natar-na’in sira tenke hala’o kuda hikas fali iha fatin ne’ebe
kuda tiha ona maibe hare fini la moris, atu nune’e bele asegura densidade
aihoris labele menus tuir padraun mak iha. Densidade aihoris hanesan fatór
determinante ida ne’ebe importante atu hasa’e produtividade hare.
Atividade kuda hikas hare fini tenke hala’o iha loron 7-10 atu nune’e sira
11
moris no kompete hanesan ho fini ne’ebe kuda uluk tiha ona. Atu
identifika no hafásil kuda fila fali, métodu kuda tenke tuir liña ho distánsia.
Bainhira halo transplantasaun husi viveros bandeiza ka viveros biti ba
natar laran presiza reserva hela hare oan balun 1% husi total fini ne’ebe
kuda iha viveros atu uza ba tempu kuda hikas nian. Fatin ba reserva
viveros nian di’ak liu iha natar ninin, nune’e labele empede ema bainhira
halo transplantasaun iha natar laran.
Fig 7. Kuda hare oan tuir liña ho distánsia sei hafásil identifikasaun ba
kuda hikas nian.
2.7.2 Hamoos Du’ut
Hamos du’ut ho objetivo ida katak hasai hotu du’ut ne’ebe maka sai
hanesan knu’uk ba moras no peste hare nian ka halo kompetisaun ho hare.
Hamos du’ut ho rotary weeder ka landak bele mós halo rai mamar no loke
rai atu fasilita sirkulasaun anin (O2) iha rai laran di’ak liutan, ho nune fo
vantagen ba mikroorganizmu sira iha rai laran bele halo prosesu
dekompozisaun no hare abut sira bele dezenvolve-an ho di’ak liutan.
Hamos du’ut premeiro komesa iha loron 10-15 depois de kuda, maske
du’ut sei dauk moris. Hamos du’ut segundo sei halo iha loron 20-25 depois
de kuda hare. Hamos du’ut ba dala tolu sei halo iha loron 35-40 depois de
kuda karik du’ut fuik sei moris iha natar laran. Aktividade ne’e hala’o ho
uza makina rotary weeder hanesan iha dezeña.Karik agrikultor sira la iha
rotary weeder ka landak bele mos hamos du’ut ho liman deit. Bee iha natar
laran labele halo maran liu para rai bele mamar hodi dudu makina hamos
du’ut nian. Kontrola du’ut ne’ebe di’ak bele fo oportunidade ba hare oan
atu aumenta barak, bele sai buras liu, forte, tanba laiha kompetisaun ho
12
du’ut fuik. Se ita la homos du’ut fuik ita bele lakon ita nia produsaun to’o
80% (Ali no Sankaran, 1984).
Fig 8. Bainhira kuda ho liña no uza distansia ne’ebe di’ak mak fasil liu atu
hamos du’ut ho rotari weeder.
2.7.3 Jestaun Bee
Irigasaun no drainagen hanesan parte importante hodi halo natar ho di’ak.
Ne’eduni importante ba agrikultor sira tenke hamos kanu ou bee dalan atu
hodi lori bee ba iha natar laran. Depois hatama bee ba natar laran
agrikultor mós tenke hadia kabubu no kabubu kuak sira atu mantein bee no
hasai bee bainhira la presiza. Hoban bee iha natar laran husi loron hitu
to’o sanulu resin hat para bele halo dodok du’ut fuik nia musan ne’ebe iha
natar laran no mós hodi bele halai natar ho fasil bainhira uza traktor ka
karau.
Iha sistema PAD uza bee tuir deit nia priudu ka koñesidu ho naran
irrigasaun interkalar (Intermitten irrigation). Kuda hare la presiza uza bee
barak, bee masimu 2 cm ka tahu nurak deit, no iha priudu balu ita halu rai
maran to’o nakfera depois hatama fali bee. Iha loron primeiru depoisde
kuda la presiza tau bee ba natar maibe presiza de’it tahu nurak. Iha loron
10 to’o 12 depois de kuda hatama hikas fali bee ho nia a’as cm 2 atu ajuda
prosesu hamos du’ut. Bainhira hare oan iha idade loron 20 to’o 22
hamaran fali bee no repete fila fali iha loron 30 to’o loron 32 depoisde
kuda no ikus liu fase hatam bee maka iha loron 40 to’o 45 depoisde kuda.
Hahu loron 45 ba leten mantein bee ho nia a’as mais ou menus 2 cm. No
hapara total semana rua antes atu kolleita hare.
13
Fig 9. Jestaun bee ne’ebe di’ak sei garantia produsaun a’as.
2.7.4 Adubu no Fertilizasaun
Nutrisaun ne’ebé ai-horis nesesita, hotu-hotu mai hosi rai ka media ne’ebé
ai-horis ne’e moris bá. Hare nu’udar ai-horis ida presiza nutrisaun barak
iha rai laran atu bele suporta ninia prosesu vegetativu no generativu hodi
bele moris diak liu tan. Iha elementu nutrisaun esensial hamutuk 16 ne’ebé
komposu ho elementu makro no mikro. Ne’e duni, karik iha rai laran laiha
nutriente ne’ebé sufisiente, natar-na’in sira tenke aplika tan adubus atu
bele kompleta nutrisaun iha rai laran. Ho nune’e, hare sei fo produsaun
ne’ebé di’ak tuir natar-na’in sira nia hakarak.
Elementu nutrisaun makro ne’ebé hare absorve barak liu iha rai laran maka
Nitrojénio (N), Phosporus (P) no Potassium (K). Elementu tolu ne’e, hare
absorve barak atu suporta iha prosesu vegetativu no generativu nian.
Maski elementu hirak ne’e hare bele absorve iha rai laran, maibé natar
ne’ebéutiliza hodikuda bei-beik halo nutrisaun iha rai laran menus. Tamba
ne’e, rai tenke hetan suplementu nutrisaun, ne’ebé bele mai hosi adubus
orgániku hanesan kompos ka karau ten ka ai-horis matak, ka mai hosi
adubus anorgániku hanesan Urea ne’ebé produs N, TSP ka SP 36 ne’ebé
produs P no KCl ne’ebé produs K.
Hare ne’ebé hetan defisiensia N sei hatudu simptoma kinur iha tahan
tomak, tahan sei lotuk la normal no moris la bokur. Se hare ne’e menus
nutrisaun P maka sei hatudu ninia tahan matak liu no namkurut, tahan tuan
no monu lalais, no ai-horis ne’e sei krekas. Iha parte seluk, nutrisaun K iha
rai laran barak tebes-tebes. Hare absorve K atu ajuda prosesu vegetativu no
14
generativu. Se nutriente ida ne’e kuran maka hare sei hatudu simptoma
kinur tuan iha tahan ninin no rohan.
Tuir sistema PAD sei prefere liu uza adubu organiku hanesan karau teen,
kompostutu, MOL, kompostutu been no adubu matak. Maibe la taka dalan
agricultor sira mos bele uza adubus kimiku ne’ebe sira iha , naran katak
tuir rekomendasaun ne’ebe los husi dirasaun MAP. Uza adubu organiku ho
nia metodu hanesan haktuir mai ne’e:
 Depoisde fila rai dahuluk nian, tau kedas adubu organiku hanesan
kompost, adubu matak, karau teen ka manu teen no tuir mai hoban
hela iha natar laran durante semana ida hafoin bele halu grade.
 Liu tiha loron 15 depois de kuda ka hamos du’ut dahuluk nian tau
fali kompost been ho MOL (mikroorganizmu lokal).
 Repete aktividade hanesan kada loron 15 to’o loron 45 depois de
kuda ka depois de faze vegetativu.
 Quantidade adubu organiku ne’ebe uza ba natar ektare ida maka 20
ton. Uza adubu organiku barak liu di’ak liu tan.
Iha sistema PAD rekomenda mós ba agricultor sira atu uza adubu organiku
ka hasa’e rai nia bokur tuir sistema kuda rotasaun ne’ebe apropriadu.
Rotasaun ai-horis ne’ebe prefere liu iha sistema kuda hare nian maka
hanesan: Hare → Forekeli, Foremungu, Forerai → Hare →
Forekeli,Foremungu, Forerai. Karik agricultor sira la iha tempu atu utiliza
sistema rotasaun maka sira bele de’it kari forekeli fuik (Crotalaria juncea)
nia musan ka leguminoza seluk fulan ida molok fila rai dahuluk nian.
Metodu ida ne’e bele halo nitrogen (N) suficiente iha rai laran bainhira atu
kuda hare, tanba leguminoza iha kibit ba fixa ka kaer N (N fixation) iha rai
laran atraves husi bakteri Rhizobium.
Se karik agricultor sira iha kibit atu uza adubus kimiku atu hasae
produsaun maka tenke iha prinsipu ida katak la estraga rai nia bokur ka
prinsipu konservasaun ba rai. Antes atu aplika adubus,bee iha kabubu laran
tenke hamaran. Depoisde tau adubus labele husik be tama no sai atu nune
prevene be lori sai adubus ne’ebe aplika tiha ona. Be dalan tama no sai
nian iha kabubu tenke taka halo metin.
Rekomendasaun ba adubus kimiku ne’ebe uza ba hare hektar ida maka
hanesan 50-100 kg Urea, 50-75 kg SP 36, ½ dosis KCL (25 kg). Adubus
15
KCL sorin balu (25 kg) sei aplika bainhira hare oan iha ona loron 30-40
depoisde kuda.
Adubus ne’ebe maka aumenta tan ba rai tenke bazeia ba indikator Tabela
Koor Tahan (TKT) nian komesa iha loron 14 depoisde kuda atu nune
labele fó fali impaktu negativu ba hare oan (over dosis) ne’ebe maka bele
kauza hare oan mate. Aplika adubus ba rai bainhira rai nia bokur la
sufisiente ona ba hare oan atu bele hasa’e tan produsaun ne’ebe di’ak.Tuir
sistema PAD sei uza urea la barak liu no la menus liu, depende ba TKT.
Aktividade monitorizasaun uza TKT atu determina nesesidade
Nitrogen/Urea mak hanesan tuir mai ne’e:
 Depoisde loron 14 bele uteliza ona TKT atu sukat N nian nesesidade.
Atividade ida ne’e sei kontinua hala’o kada-semanaida-ida to’o fase
primordial (10% hare funan).
 Hili hare-oan klobor 10 husi natar laran ho metodu random, tuir mai
hili hare tahan ida husi klobor ida mak a’as liu.
 Tau hare tahan klaran iha TKT nia leten no halo komparasaun entre
koor hare tahan ho koor TKT. Karik koor hare tahan iha entre skala
rua nia klaran mak foti médiuhanesan rezultado final. Porezemplu;
3,5 ne’e mai husi koor entre 3 no 4.
 Iha tempu hala’o atividade sukat nian labele hateke hasoru loron
matan, tamba bele influensia koor.
 Karik bele atividade idane’e ema ida deit maka hala’o iha óras tuku 9
– 10 ka loro-kraik tuku 3 – 4.
 Karik husi sampel 10 ne’ebe foti, hare tahan 5 ba leten mak indika
ona ho skala 4 nia okos maka presiza aplika N. Ezemplu aplikasaun
adubu urea tuir skala TKT mak hanesan tuir mai ne’e:
 Skala nomor 3; presiza aplika tan adubus urea 12.5 kg/ha.
 Skala nomor 2; presiza aplika tan adubus urea 25 kg/ha.
 Skala nomor 1; presiza aplika tan adubus urea 50 kg/ha.
Fig 10. Uza adubus ne’ebe apropriadu sei hasa’e hare nia produsaun.
16
Karik agrikultor sira iha kibit atu uza adubus kimiku mak presiza
determina dosis ne’ebe apropriadu tuir soil test kit ka nesesidade adubus
ba rai atu aumenta produsaun. Natar-na’in iha Timor-Leste konhese ona
adubus kímiku oin tolu: Urea, TSP/SP36 no KCl.
 Urea = 46 % Nitrogeniu (N)
 SP36 = 36 % P2O5 (P)
 KCl = 52 % K2O (K).
Ezemplu sura nesesidade elementu nutrisaun ba natar hektare 1 tuir
rekomendasaun dosis ba aihoris hare nian (Urea 100 kg: SP36 75 kg : KCl
50 kg). Karik hektare ida nesesita 15 kg N maka Urea, SP36 no KCL kg
hira maka ita tenke prepara?

kg N = 32.60 kg

kg P = 41.66 kg
 KCL =
kg K = 28.8 kg.
Utilizasaun kompos atu habokur ai-horis hare seidauk másimu iha rai
laran. Natar-na’in sira barak maka seidauk uza kompos hodi habokur rai.
Liu-liu adubu orgániku ne’e, to’os-na’in sira barak maka ladauk uza ho
razaun oi-oin hanesan volume boot, produs ho tempu naruk no nesesita
enerjia makas hodi produs, maski kompos nia materiais bele hetan fasil liu
iha rai laran.
Tabela 1: Kompozisaun elementu nutrisaun iha materiais estrume
orgániku.
Estrume Orgániku N (%)
P2O5 (%)
K2O (%)
Hare kain
0.5 – 0.8
0.15 – 0.26
1.2 – 1.7
Batar kain
0.81
0.37
1.61
Karau vaka no timor 0.8 – 1.2
0.44 – 0.88
0.4 – 0.8
0.5 – 2.0
0.44 – 0.88
0.4 –1.5
Kompos
17
Fahi ten
0.7-1.0
0.44 – 0.66
0.6 – 0.9
Bibi ten
2.0-3.0
0.88
2.1
Manu ten
1.5-3.0
1.15 – 2.25
1.0 – 1.4
0.1 – 0.2
1.4
Sesbania
1.7 – 2.8
Fontes: Hosi fontes oioin
– 1.9
Ezemplu:
Karik hektare ida nesesita 15 kg N maka kompos hira maka ita tenke
prepara?
Kompos =
= 1.2 ton/ha.
Totál hosi 750 kg kompos kontein ho 15 kg N. Bazeia ba kompozisaun iha
tabela iha leten maka totál kompos ida ne’e mós prodús ona P no K.
P=
= Kompos 2.2 ton/ha.
K=
= 1.5 ton/ha.
Fig 11. Uza adubu organiku barak di’ak liu atu hasa’e podusaun.
18
2.7.5 Peste, Moras no nia Kontrola
Peste no moras sai hanesan faktor ida determinante teb-tebes atu hasa’e
produsaun. Dala barak agrikultor sira hetan failansu iha produsaun hare
tanba hetan estragus husi peste ka moras hare nian. Peste ne’ebe maka
identifika ona no estraga hare makas iha Timor maka hanesan tuir mai
ne’e:
a. Furador (Stemborer) no Tahan lulun (Leaf Folder) estraga hare komesa
husi inisiu kuda hare to’o bainhira hare atu funan.
b. Hare kutu (Rice Bug) no Brown Plant Hoppers estraga hare komesa
husi fulan klaran to’o iha hare tasak.
c. Laho (Rats) estraga hare komesa husi kuda to’o armazenamentu, Manu
estraga hare bainhira hare tasak, Snails estraga hare iha inisiu kuda no
gafainotu estraga hare iha inisiu kuda hare to’o hare tasak.
Moras hare nian maka hanesan: Rice Rust no Rice Blast estraga hare iha
fulan klaran.Kontrola ba peste no moras sei hala’o tuir konseitu Jestaun
Pesti Integradu (JPI). Karik uza pestisida kimiku hanesan dalan ida ikus liu
ona atu kontrola pesti ka moras ho ni-nia skala liu ona lemiteka boot liu
ona. Iha mekanismu barak atu uza atu kontrola peste ka moras hare nian
maka hanesan haktuir mai ne’e:
Fig 12. Peste ka moras dala barak estraga hare komesa husi kuda to’o iha
kolleita ne’eduni presiza uza gestaun ne’ebe integradu hodi kontrola.
19
a) Kontrola Kultural
Bainhira Prepara rai tenke uza estruma matak hanesan crotalaria,
aituri,fore oi-oin depois maka fila rai hodi aumenta komponen N ka
adubus mutin iha rai laran. Hamaos du’ut fuik iha kabubu leten ne’ebe
bele sai hanesan knuk ba peste ka moras. Kuda ho lina ka distansia kuda
ne’ebe determina ona. Mantein irigasaun ne’ebe la kotu atu bele prevene
peste labele han hare hanesan whorl magot no seluk-seluk tan. Uza
manajementu nutriente ne’ebe integradu. Kuda rotasaun atu bele hakotu
siklus peste ne’ebe maka estraga hare.
Fig 13. Uza gestaun ne’ebe integradu atu kontrola peste ka moras bainhira
ataka hare.
b) Kontrola biologiko
Tau aisanak iha natar laran atu hodi atrai manu fuik/ manulin mai hodi tur
e nune’e bele han fali ular oan sira ne’ebe maka han hare iha natar laran (
ba hektar bele tau 40-50). Uza parasit trichogramma japonicum,ne’e
efetivu hodi oho peste nebe fura hare nia kain (stemborer) ho
trichogramma chilonis ne’ebe efetive oho peste ne’ebe han hare nia tahan.
Kuda Pseudomonas flurescens (2,5 kg/ha) ne’e efetive hodi maneija moras
ba hare hanesan brown spot, blast, no seluk-seluk tan.
Fig 14. Tau aisanak iha natar laran atu atrai manu hodi tur atu han peste
ne’ebe estraga hare.
20
c) Kontrola Fiziku ho mekanika
Hili ka estraga peste nia tolun ka buti ho liman. Uza lasu ho lampu
petromax (lasu 1/area 5 ha) no uza redi hodi kaer peste ne’ebe estraga
hare.
Fig 15. Bainhira peste ka moras kona ona hare mak fokit sai kedas atu
nune la bele da’it fali ba hare seluk.
d) Kontrola botaniko
Management peste no moras ba hare uza rekursus local ne’ebe iha hanesan
ai-nimba, ai-manas, tabaku tahan, ai-ata tahan, ai-tahan moruk no selukseluk tan. Rekursus sira ne’e kahur hamutuk atu uza hanesan pestisida
organik liu-liu hodi prevene peste no moras ba hare.
Fig 16. Material ai-nimba ne’ebe uza hanesan pestisida organik atu
prevene peste no moras hare nian.
21
e) Kontrola kimiku
Atu uza pestisida kimiku wainhira hare oan kuda ona loron 30 to’o 40 iha
natartenke kuidadu atu labele kona ba ida ne’ebe laos target. Ita mos tenke
hatene wainhira atu aplika pestisida kimiku ba hare oan katak peste ka
moras hare nian liu ona nia baliza toleransia. Ida ne’e signifika katak kada
hare klobor rua hetan ona total hare kutu (Rice Bug) ka Brown Plant
Hoppers liu husi rua. Ba Furador (Stemborer) no Tahan lulun (Leaf
Folder) hetan ona estragus 25% (Balasubramanian,2007). Hili pestisida
ne’ebe los tuir simptoma peste ka moras ne’ebe ataka hare oan. Bainhira
rega tenke ho nia kuantidade pestisida ne’ebe apropriadu tuir instrusaun
iha label pestisida nian. Rega pestisida iha tempo ne’ebe determinadu
(ohin ou aban sei la udan), se’ lae estraga deit tanba udan ben bele fase
hotu fali pestisida ne’ebe rega tiha ona.
Atu hetan rezultadu ne’ebe di’ak wainhira uza pestisida mak presiza halo
uluk kalkulasaun konaba area ne’ebe atu ba rega ho pestisida, ekipamentus
ne’ebe uza hodi rega pestisida no pestisida nia kuantidade ne’ebe
apropriadu.
Pasus importante ne’ebe presiza hatene bainhira atu uza pestisida hodi
kontrola peste ka moras mak hanesan tuir mai ne’e:
 Tenke hatene dosis pestisida ba area ektare 1 tuir rekomendasaun
iha Label Pestisida nian;
 Tenke hatene volume bee ne’ebe presiza ba tanki sprayer isin ida
(porezemplu 15 L)
 Presiza hatene volume bee hira mak presiza atu rega ba area ektare 1
(porezemplu liu husi koko ba area 100 m2). Sukat bee hira mak uza
ba area experimentu nian depois multiplika ba 10.000 m2.
Porezemplu bainhira ita konta bee ba area experimentu nian ita
hetan bee litrun 4.
Ita uza formula ikus mai ne’e hodi konta volume bee:
=
x 10.000 m2
=
= 400.000 cc bee per ektare
x 10.000 m2
= 400 L bee per ektare.
 Kalkula pestisida hira mak presiza atu uza ba bee litru 1 (ida),
depois multiplika ba bee nebe iha tanki isin ida. Nia formula mak:
22
=
=
=
= 0.0075 cc.
 Pestisida ne’ebe atu uza ba sprayer tanki 15 L bele kalkula uza
formula hanesan tuir mai ne’e: 15 x 0.0075 = 0.1125 cc pestisida.
 Ne’eduni ita presiza uza 27 sprayer tanki misturasaun husi pestisida
no bee hodi rega ba area ektare 1.
Kalkulasaun ida ne’e uza formula hanesan tuir mai ne’e:
=
=
= 26.66 = 27 tanki.
Uza pestisida kimiku atu kontrola peste ka moras presiza fó mos atensaun
ba fatóres sira hanesan tuir mai ne’e, atu nune’e bele minimiza no prevene
infakto negativu ba ema, aihoris, animal no ambiente.
 Tenki uza ekipamentus ne’ebe apropriadu atu proteje ita nia an husi
residu pestisida nian;
 Uza faru liman naruk, kalsa ain naruk, luvas, oklu, masker no sapatu
boot bainhira atu rega pestisida;
 Tenke le no kompriende label pestisida nian antes atu rega, atu
nune’e bele halo tuir instrusaun no rekomendasaun lalaok utilizasaun
pestisida nian;
 Rega tenke tuir dosis ne’ebe rekomenda ona iha label pestisida nian;
 Bainhira rega hotu ona tenke hamos tanki sprayer nian no halot iha
fatin ne’ebe seguru; no
 Labele soe pestisida nia restu iha fatin arbiru.
Simptoma ba ema ne’ebe kona ona veneno pestisida kimiku nian mak
hanesan tuir mai ne’e: sente oin halai, muta, ulun moras, kabun moras no
sente atu muta. Ba ema ne’ebe hetan ona veneno no lanu husi residu
pestisida kimiku presiza:
 Fo nu been lalais ka kahur masmidar ho bee no fo hemu lalais kedas;
 Fo haris ho sabaun no usa be barak;
 Tenke han barak no bosu wainhira atu rega pestisida;
23
 Fase ropa ne’ebe ita uza tiha ona hodi rega pestisida hosabaun atu
nune’e bele halakon residu pestisida nian;
 Troka kedas ropa wainhira rega hotu ona; no
 Karik sente moras todan liu presiza lori lalais ba hospital atu hetan
tratamentu husi doutor.
Fig 17. kontrola peste ka moras uza pestisida kimiku.
2.8 Kolleita no Poz-Kolleita
Kolleita no poz-kolleita presiza fo atensaun di’ak tanba 20-30 %
produsaun hare lakonhusi parte ne’e. Jestaun ba kolleita no poz-kolleita
ne’ebe ladi’ak sei afeta mos kualidade hare. Serbisu grupu iha tempu
kolleita hare sei minimisa lakon husi 19% ba 40%. Distribusaun tarefa
serbisu iha grupu nia laran tenke klaru. Porezemplu ema nain 30 mak halo
kolleita, di’ak liu ema nain 10 ko’a hare, ema nain 5 rekoila no lori hare ba
fatin sama ka baku, emanain 10 sama ka baku hare, restu ema nain 5 haleri
no hatama hare musan ba karon laran.
2.8.1 Kolleita
Atu halo kolleita agrikultor sira tenke hatene Karakteristiku konabaloron
kolleita kada variedade ida-idak. Tanba loron kolleita ba verieade ne’ebe
hetan rekomendasaun la hanesan. Maibe agrikultor sira bele halo kolleita
kuandu hare iha ona loron 30-35 komesa husi tempu funan nian. Hare
tenke koileta ona bainhira 95% tasak ona ka hare tahan sai kinur hotu ona.
Sinal ne’ebe hatudu katak hare tasak ona maka pursentu bee purvolta 2030% ka tata ho nihan sei nakfera ba rua ka bainhira ita nata hare musan
laiha ona bee. Koilete hare tenki halo lalais no labele demora.
24
Fig 18. Hare ne’ebe mak tasak kolleita ona prontu atu halu kolleita.
2.8.2 Sama / Baku
Kolleita hare uza sabit ka tudik kro’at atu nune labele estraga hare musan
munu ba rai. Ko’a hare ho nia fulin leten deit karik sama ho ain ka baku ho
treshser (biomasa ba rai barak); Hare mak atu baku ho liman, tenke ko’a
ho kain naruk. Hare ne’ebe ko’a tiha ona sama ka baku kedas atu nune
labele halo hare musan lakon barak iha natar laran tanba estraga husi laho,
manu lin, hare musan moris fali ka halo kualidade foz bele sai la di’ak.
Karik la konsege sama ka baku di’ak liu tau iha fatin ne’ebe mahon hodi
proteje loron, mahon been no udan been kona.
2.8.3 Hamoos
Hamoos hare bainhira sama hare hotu mak atu hili kedas hare musan di’ak
husi hare musan at ka boen no haketak fo-er husi hare musan di’ak. Hare
musan di’ak ne’ebe hetan husi atividade ida ne’e sei garanti kualidadi no
determina tempu naruk atu halo’ot hare iha armazen. Prosesu hamoos ne’e
baibain uza lafatik ka lohu atu haleri hare musa.
2.8.4 Poz-Kolleita
2.8.4.1 Hamaran Hare
Habai hare musan iha biti leten, lona leten ka fatin simenti ho nia mahar
purvolta 2 cm duranti loron 3 to’o 4. Habai hare musan husi pursentu be
14 ba 12% ba hare ne’ebe atu konsumsi. Habai iha temperatura ne’ebe
lolos, hanesan temperatura 42 grau selsiu hodi nune bele hetan humildade
ne’ebe sufisiente atu bainhira dulas la bele tohar ka sai ikis.Se menus husi
ida ne’e sei halu hare bokon no halu hare nia qualidade ne’ebe ladiak.
25
Ba hare ne’ebe mak sei utiliza hanesan fini di’ak liu habai iha C0 42 grau
selsiu ho kompozisaun bee menus husi 13% atu garante viabilidade no
jerminasaun.
Fig 19. Habai hare iha sumenti leten atu garanti hare nia kualidade ho
persentu be ne’ebe apropriadu.
2.8.4.2 Armajenamentu Hare
Hare ne’ebe atu rai tenke ho pursentu bee 12-14. Rai hare iha silo, bidoon,
Kaleen, masa ka fatin nebe seguru atu proteje husi animal hanesan laho,
manu, fuhuk no peste. Bidoon ka masa nia matan tenke taka metin atu
nune’e anin (oxygen) labele tama no sai. Bainhira bidaun ka masa matan la
taka metin sei fo vantagen ba ensekta seluk atu moris. Nune mos antes atu
rai hare, fatin rai hare tenke mos husi bee, olio no liquidu seluk ne’ebe bele
afeta ba hare nia qualidade. Halo’ot iha fatin seguru no labele diretamente
kona rai. Ba hare ne’ebe uza ba multiplikasaun fini nian tenke rai ketak.
Haketak fini iha kontentór diferente, taka metin no halo’ot iha fatin maran
no seguru. Maibe fini sira hanesan bele mos Kolekta husi Grupu
Agrikultór sira seluk hodi mantein kualidade no variedade hare.
Uma ne’ebe uza atu rai hare tenki maran no la hetan udan ka loron
dereitamente. Rai hare ne’ebe iha silo, bidoon, kallen ka masa iha hadak
leten ne’ebe bele asesu ba feto no la bele dereitamente rai iha rai leten.
26
Fig 20. Rai hare iha fatin nebe seguru atu proteje husi animal hanesan laho,
manu, fuhuk no peste.
2.8.4.3 Prosesamentu Hare
Hare musan ne’ebe diak atu dulas maka pursentu bee mais ou menus 14%.
Keta dulas kedas depoisde habai, di’ak liu hein durante oras 12 nia laran
atu produs foz ne’ebe di’ak. Dulas hare ho di’ak sei atrai konsumidór sira
iha merkadu.Bainhira atu dulas ka fai hare tenke fo atensau ba hare nia
pursentu maran. Hili hare musan ne’ebe hanesan atu nune’e labele nakfera
bainhira dulas. Karik uza makina hodi dulas hare mak di’ak liu regula
kaiza selindru makina nian iha nivel 600-800 rpm (rotation per menutes)
atu nune’e bele produs fos ne’ebe ho kualidade diak. Tau fos iha saku
ne’ebe mos e rai iha fatin ne’ebe ho temperaure menus husi 43 grau selsiu.
Fig 21. Fatin rai hare tenke mos husi peste ka moras atu nune garanti
kualidade fos ne’ebe diak bainhira atu konsumsi.
27
3 Analize Ekonomia (Gross Margin Analysis) ba Kultivasaun Hare
Ekonómikamente hare hanesan komodidade ida ne’ebé sei iha prospetiva
tanba ita hatene katak populasaun iha mundo 60% mak konsume fós
hanesan sira nia aihan loro-loron. Ida ne’e indika katak kuda hare lalika
ta’uk konabá nia merkadu. Timor-Leste rasik mós sai hanesan nasaun
ne’ebé nia populasaun maioria mak konsume fós.Ezemplu konkretu ita
bele haree rasik ho matan katak bainhira fós iha país ida ne’e laiha halo
na’i ulun sira to’o ema ki’ik preukupa tebes maske aihán seluk sei iha
hela.Husi Governu Konstituisionál IV no V nian aloka orsamentuprovolta
41 milloens hodi importa fós (Programa MCIA).
Ne’e hatudu katak kuda hare iha nia vantájen ekonómiku ne’ebé boot satan
oras ne’e hare nia folin aumenta ona husi $ 0.50 ba $ 0.75/kg no bele fó
rendimentu ne’ebé boot liubá natar-na’in sira. Naran katak teknolojia
ne’ebé ita aplika tenke teknolojia ne’ebé nesesita rekursu mínimu (low
resources technology) hanesanmodelu PAD hare nian.
Análiza ekonomia hare nian hanesan komponente jestaun agríkola nian ida
mak importante tebes ba natar-na'in sira hodi halo analyza komparasaun
entre rendementu no kustu durante etapa produsaun hare nian.
Komparasaun Análize Ekonomia ba Sistema Kultura Hare Konvensional
ho PAD hare nian iha Area Ha 1 nian hanesan iha tabela okos. Atu kalkula
valor ekonomia kuda hare tuir sistema PAD maka sei uza formula hanesan
tuir mai ne’e:
Deskrisaun:
AE = Análiza Ekonomia
R= Rendimentu
K = Kustu
Fig 22. Kualidade fóz di’ak sei garanti folin a’as iha merkadu.
28
Tabela 2. Análize Ekonomia ba Kultura Hare tuir metodu PAD iha area 1 ha.
No
Deskrisaun Despeza
Unidade Kuantidade Kustu per
unidade
(US$)
Kustu
Total
(US$)
A
Kustu
(KP)/ha
1
Observasaun
Hare Fini
Kg
10
1.00
10.00
2
Urea
Saku
1
35.00
35.00
3
TSP
Saku
1
35.00
35.00
4
KCL
Saku
1
35.00
35.00
5
Hand Sprayer
Unidade
1
75.00
18.75
6
Pestisida
Kg
1
16.00
16.00
7
Aluga Traktor
Ha
1
80.00
80.00
8
Encada
Unidade
2
5.00
1.00
Kustu uza
10%
9
Skop
Unidade
2
5.00
1.00
Kustu uza
10%
10
Aisuak
Unidade
2
5.00
1.00
Kustu uza
10%
11
Katana
Unidade
2
4.00
0.80
Kustu uza
10%
12
Saku/karon
Unidade
140
0.10
14.00
13
Terpal
Unidade
2
15.00
3.00
Kustu uza
10%
14
TKT
Unidade
1
1.00
0.10
Kustu uza
10%
15
Landak
Unidade
1
50.00
5.00
Kustu uza
25%
16
Aluga Tresher
Kg
400
0.75
300.00
Produsaun
Total Gastu
555.65
29
Kustu uza
25%
B
Loron Serbisu (LS)
Hatama bee ba natar
LS
1
Prepara rai I
LS
5
Halo viveros
LS
4
Kuda hare
LS
33
Hamos du’ut
LS
12
Jestaun bee
LS
12
Jestaun peste no moras
LS
12
Adubu no fertilizasaun
LS
4
Kolleita hare
LS
20
Sama/baku hare
LS
4
Haliri hare
LS
4
Haloot hare
LS
2
Transporta ba uma
LS
2
Prepara rai II
Total Loron Serbisu
C
Rendimentu hare
D
Analiza
(EK)
103
Kg
5,000
0.75
Ekonomia
Loron
E
Serbisu (fulan LS
Ida)
3,750.00
3,194.35
22
30
31.01 682.3
4 Vantájen no Dezafius ba PAD Hare nian.
Vantajen husi implementasaun programa PAD bá hare mak hanesan:
 Uza fini ne’ebe di’ak, kuda liña ho nia distansia kuda mak adekuadu,
manutensaun (hamoos du’ut, fertilizasaun, prevene no kontrola peste
ka moras ho uza konseitu JPI), kolleita hare iha tempu ne’ebe loloos,
baku, habai no halo’ot hare ho di’ak;
 Sei fo rezultadu produsaun ne’ebe ás kompara ho sistema kultivasaun
baibain. Ho implementasaun sistema PAD hare ne’ebe di’ak bele
hetan nia produtividade minimu 4-6 ton/ha.
 Natar-na’in sira bele hetan produsaun di’ak hodi bele hametin
seguransa ai-han no hasa’e rendementu familia agrikultor sira nian.
 Kresementu produsaun hare nian bele sai mos estimula ba sub-seitór
agrikola nian sira seluk hanesan kuda rotasaun ho foremungu ka
forekeli no kriasaun ikan mina padi.
Dezafius iha implementasaun programa PAD mak hanesan:
 Mentalidade agrikultór sira óras ne’e depende liu ba importasaun fos
husi rai liur ne’ebe baratu liu. Situasaun ida ne’e kontribui ba
adaptasaun inovasaun foun hanesan PAD hare la’o neneik liu.
 Natar-na’in sira seidauk laran metin ba natar de’it tanba iha parte
seluk hakiak animal, kuda batar no aihoris seluktán. Tanba ne’e
programa PAD hare ne’ebe nu’udar pakote prátika kultivasaun
intensivu sei la’o neneik liu.
 Dala barak natar-na’in sira konsidera DEMPLOT hare ne’e nu’udar
projetu husi nasaun doadores sira nian. Tanba ne’e sei mosu
deskonfiansa durante prosesu implementasaun PAD hare no laiha
sustentabilidade iha futuru tanba dependensia de’it ba rekursus sira
mak fornese husi projetu.
 Natar-na’in sira laiha kbiit atu sosa rekursus determinante atu hasa’e
produsaun nian hanesan adubu kimiku, pestisida, traballador, fini no
rekursus seluk-seluk.
31
5 Stratejia Implementasaun PAD hare nian
5.1 Oinsá implementa PADhare nian.
PAD nu’udar sistema kuda hare ne’ebé hetan kompila hosi rezultadu
pesquiza tomak iha Timor-Leste no simplifika ona tuir kondisaun
agrikultura ne’ebé iha. Experiensia hosi natar-na’in sira nian ne’ebé diak
iha prátika kultivasaun mos hetan apresiasaun no halo parte iha pakote
PAD ida ne’e. Ho nune’e, modelu partisipatóriu hosi natar-na’in sira iha
demplot sei dada sira hodi buka hatene buat barak liu hosi hahalok sira
(learning by doing).
PAD hare ne’e sei lao ho diak wainhira komponente integradu hira tuir
mai ne’e implementa ona terenu. Komponente hirak ne’e maka:
 preparasaun rai ho diak;
 produsaun no prepara fini,
 selesaun fini ho diak (fini ho kualidade diak) no kalkula nesesidade
fini;
 prepara viveros no halo transplantasaun tuir loron ne’ebe
determinadu;
 Halo manutensaun konaba kuda hikas, hamos du’ut, jestaun uza bee,
utilizasaun adubu no kontrola peste ka moras hare ho di’ak ;
 Hala’o kolleita no pos kolleita ho maneira ne’ebe apropriadu.
5.2 Prosesu Komunikasaun ho Natar-Na’in sira
Atu hala’o kampaiña estensaun kona-ba prátika kultivasaun hare ne’e ho
diak no efetivu, Estensionista sira tenke domina tópiku PAD hare nian
ne’ebé sei hato’o ba natar-na’ín sira. Estensionista sira mos presiza hatene
komunidade ka agrikultór sira nia problema ne’ebé sira rasik infrenta
helaiha sira nia natar loro-loron. Identifikasaun ba problema hirak ne’e sei
hafasil Estensionista sira hodi prepara didiak materia estensaun. Wainhira
hato’o informasaun ne’ebé iha relasaun ho natar-na’in sira nia problema
maka sei hamosu diskusaun manas (feedback) hodi bele hamosu interasaun
diak entre Estensionista ho natar-na’in sira.
Implementasaun demplot, natar-na’in sira maka sai na’in ba atividades
produsaun nian. Estensionista sei sai hanesan fasilitador ba atividades
32
hotu-hotu durante prosesu implementasaun PAD ne’e. Estensionista sira
mos tenke kria atividades ne’e ho sustentavel hodi la kria dependensia hosi
natar-na’in sira. Tamba programa PAD ne’e atu estimula deit natar-na’in
sira hodi banati tuir prátika kultivasaun ne’ebé diak tuir PAD hatudu.
Iha aldeia ka área ida, Estensionista sei promove demplot ida hamutuk ho
agrikultór ne’ebé progresivu atu bele hatudu ba agrikultór sira seluk katak
programa PAD ne’e diak tamba bele hasa’e produktivade hare. Natar-na’in
sira seluk ne’ebé nunka hatene prátika kultivasaun diak, sei husu-tuir
lalaok demplot ne’e no neineik sei halo tuir. Estensionista sira mos sei halo
sorumutu ida ho agrikultór sira ne’ebé besik iha área demonstrasaun plot
ne’e, hodi nune’e natar-na’in seluk bele haré rasik ho matan kona-ba
rezultadu produsaun hare husi natar ne’ebé uza téniku PAD nian.
Estensionista sira mos bele halo kampanhe intensivu liu hosi media oin-oin
hodi halekar vantagem programa PAD nian.
5.3 Oinsá Serbisu ho Natar-Na’in Atu Implementa PAD hare.
Prepara planu ba atividades ida nu’udar hanoin ida importante tebes-tebes.
Planu maka sei lori ita tuir lalaok programa ne’ebé ita deside hamutuk ona
ho natar-na’in sira. Tamba ne’e, antes atu hala’o servisu estensaun ka
servisu hamutuk ho agrikultór sira kona-ba PAD hare, importante liu ita
presiza halo planu hamutuk ho sira. Preparasaun ida ne’e atu identifika sira
nia rekursus, frakeza, oportunidade no mos ameasa saida deit maka sira
sempre hasoru tinan-tinan.
Atu atividades hirak ne’e bele lao diak, Estensionista sira sei fasilita natarna’in sira atu koko no implementa programa PAD ne’e tuir kondisaun
ne’ebé sira rasik iha. Natar-na’in sira maka sai na’in ba demplot ne’ebe
implementa, tamba sira rasik maka implementa no hetan asistensia hosi
Estensionista sira. Ho nune’e, programa PAD sei husik dalan
sustentabilidade no bele muda mentalidade dependensia no ikus mai bele
hametin seguransa ai-han no rendimentu familia nian iha área hare nian.
33
5.4 Monitoria no Evaluasaun baPAD hare
5.4.1 Tanbasa tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare?
Monitoria hanesan atividade akompañamentu nian ne’ebé ho orientasaun
atu bele garante katak PAD hare aplika duni tuir nia rekomendasaun
ne’ebé bazeia ba nia prinsípiu sira mak tenke hala’o.Nu’udar estensionista
kafasilitadór ida,monitoria ne’ebé di’ak no sistemátiku prinsipál ba ita atu
bele hatene katak ita nia natar-na’in sira aplika duni prinsípiuPAD nian
tuir rekomendasaun ka lae? Tanba dala ruma sira la aplika saida mak
rekomenda iha manual PAD hare nian no sei inplika maka’as ba
produtividade no produsaun hare ne’ebe ki’ik. Tuir mai la’os de’it natarna’in sira la adopta PAD, maibé mós estensionista ka fasilitadór sira bele
lakon sira nia kredibilidade nudar ema tekniku agrikola.
Monitoria ne’ebé di’ak no sistemátiku ho observasaun direta no husi
kolesaun dadus ne’ebé kompostu husi komponente aplikativa PAD nian
(haree formuláriu konaba dadus kultivasaun hare nian) sira prinsipál tebes
hodi hatene problema ruma mak mosu no fasilita ka tulun ita atu bele halo
mudansa ruma karik nesesáriu no tulun ita atu orienta diak liu tan natar
nain sira iha futuru.
5.4.2 Oinsa hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian?
Bainhira treinamentu remata no agrikultor sira aplika ona rekomendasaun
teknika PAD nian husi estensionista / fasilitador sira, presiza regularmente
iha akompanamentu hodi asegura aplikasaun komponente aplikativa PAD
nian sira no karik presiza mos prevene kauza negativa ruma mak akontese.
Ezemplu labele kontrola peste ho pestisida kimika ba hare-oan sira iha
idade loron 40 mai kraik, basá bele hamate fali predator sira ne’ebe
seidauk ativu iha nia atividadehan peste siraka pelu kontrariu uza pestisida
kimiku semana rua molok kolleta bele iha efeituresidu.
5.4.3 Sé mak tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian?
Atividade monitoria ba Implementasaun PAD tenke hala’o husi
estensionista / fasilitador sira ho partisipasaun masimu agrikultor sira mak
aplika PAD iha nia natar rasik.
34
5.4.4 Bainhira mak hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD nian.
Tempu ba hala’o atividade monitoria ba Implementasaun PAD hare nian
tuir faze implementasaun PAD hare nian hanesan husi preparasaun natar
to’o kolleita no poz-kolleita, pelumenus semana ida dala ida ka imediatu
karik iha problema / kazu urjente ruma husi agrikultor mak sente nia hare
iha natar afeta buat ruma, hodi observa no diskute asuntu relevantes ruma i
buka solusaun ba natar nain sira
5.5 Eventu Estensaun Agrikola
Estensionista Agríkola (EA) maka parseiru prinsipál grupu agrikultór sira
iha nível aldeia atu orienta no implementa sistema PAD hare nian. EA sira
mak sei assiste agrikultór sira hodi fornese informasaun konabá téknika
kuda hare nian tuir sistema PAD ba agrikultor sira ho apropriadu tuir
kondisaun no disponibilidade rekursus sira ne’ebe sira iha.
EA mak sei identifika no forma grupu agrikultóres sira hodi implementa
sistema kuda hare tuir modelu PAD iha sira nia fatin. Sira sssiste
agrikultór sira iha formulasaun nesessidade kultivu sezonal/musiman ho
Anuál no realiza demonstrasaun plot/parsela (DemPlot) hodi estimula
agrikultór atu adopta sistema kuda hare tuir modelu PAD.
35
Referensia
Annonymous, (2004). Budi Daya Padi Hemat Air, DISIMP 1.
Annual Research Report, 2007, Fini Ba Moris, August, 2008 iha Lian
Tetum, 54p.
ACIL Australia Pty Ltd, 1999, the Bobonaro Area Rural development
Project, Working Paper: possibilities for Improving Rice Production in
East Timor.
Ali, A.M. and Sankaran. 1984. Crop Weeds Competition in Direct Seeded,
Flooded and Rainfed-bunded Rice. International Rice Research Newsletter
(2). 22p.
CARE International Timor Leste, 2004: Rice marketing Survey Report in
Manatutu (Maliana, Suai, Viqueque and Oecusse).
East Timor Transitional Administration, Asia Development Bank, Word
Band, and United Nation Development Programme, 2001, The 2001
Survey of sucos: Initial Analysis and Implementation for Poverty
Reduction, ETTA, ADB, WB and UNDP, Timor Leste.
GTZ-FSP & RDP. V. Balasubramanian, Michael Jones, Improve Rice
Cultivation and Commercialization Project, Training Curriculum, Baucau,
2007.
GTZ-FSP, Leassons Learn, ICM, Improve Rice Production Through
Farmer Field Schools, 2003-2007.
International Year of Rice 2004.
www.fao.org/rice2004/en/aboutrice.htm
FAO site promoting 2004 as the year of rice. Links to eight fact sheets:
Rice and water, rice and human nutrition, Economics and IYR, Narrowing
the yield gap, Hybrid rice, Aguatic biodiversity, Post-harvest systems,
Gender and rice.
Ministeriu Agricultura no Peskas ho GTZ, 2008, Mai haburas natar uza
sistema ICM.
Reinjtjes C.,Haverkort B.,B.W.Ann, Pertanian Masa Depan, Pengantar
untuk Pertanian Berkelanjutan dengan input luar Luar Rendah.
Scheewe Winfried. (2000), Nurturing the soil – feeding the people, An
Introduction to Sustanaible Agriculture.
Sutanto Rahcman, (2002). Penerapan Pertanian Organik.
Sutaryat Alik, (2005).Pengembangan SRI di Jawa Barat, matrei TOT
untuk pemandu SRI.
Uppof Norman, (Dec 1-3,2008).What is SRI – Some Consideration, Paper
for SRI Symposium in Tamil Nadu Agricultura University, Coimbatore.
37
Aneksu 1. Karateristika Variedade Hare iha Timor-Leste tomak.
1. Variedade IR 64
 Variedade standar, superior nebe adapta ona iha fatin
barak;
 Promove iha tempo Indonesia;
 Tasak iha loron 90 – 120depois kuda, depende ba
altitude;
Karakteristiku  Rezisten ba peste no moras;
 Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha posibilidade to’o 8
ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun;
 Hare tahan hamrik los no proteze hare fulin husi manulin
atu han; no
 Hare nia hun badak, metin no tahan anin.
Area Prefere
 Kuda iha fatin hotu-hotu no koenesidu.
Metodu
kultivasaun
 Uza sistema PAD.
Vantagen
 Iha vantagen kuda iha teritori Timor-Leste tomak.
Desvantagen
 30% mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak.
2. Variedade Nakroma
 Variedade standar, superior nebe adapta ona iha fatin
barak;
 Lansamentu no promove iha tempo indepemdencia
(MAF/SoL);
Karakteristiku
 Tasak loron 90-120depois kuda, depende ba altitude;
 Rezisten ba peste no moras; no
 Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha posibilidade to’o 8
ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun.
Area prefere
 Kuda iha fatin hotu-hotu.
Metodu
kultivasaun
 Uza sistema PAD.
38
Vantagen
 Iha vantagen kuda iha teritori Timor-Leste tomak;
 Fini certifikadu no hetan rekomendasaun husi MAP ona;
no
 Han gusto no morin.
Desvantagen
 20% deit mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak.
3. Variedade Singapura
 Superior nebe sai lokal, han gosto no morin;
 Tasak loron 90 – 120 depois kuda, depende ba altitude;
Karakteristiku  Produsaun as ( 4 ton ba leten)iha possibilidade to’o 8
ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun;
 Rezisten ba peste no moras; no
Area prefere  Fatin hotu-hotu.
Metodu
kultivasaun
 Uza sistema PAD.
Vantagen
 Hare kain ne’ebe barak bele uza hanesan mulsa ka
kompos.
Desvantagen
 Hare nia hun as ne’ebe karik anin bo’ot bele halo hare
tohar no monu ba rai;
 Agrikultor barak Seidauk koenese variedade ne’e ; no
 Menus husi 10% mak kuda variedade ne’e iha teritori
tomak.
4. Variedade Membrano
 Superior nebe sai lokal;
 Promove iha tempo Indonesia;
Karakteristiku  Tasak loron 90 – 120 depois kuda, depende ba attitude;
 Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha possiblidade to’o 10
ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun; no
 Rezisten ba peste no moras;
Area prefere  Zona especial Oecusse maibe bele iha fatin seluk mos.
Metodu
 Uza sistema PAD.
39
kultivasaun
Vantagen
 Han gostono morin; no
 Koenesidu.
Desvantagen
 Hare nia boen barak; no
 30% de’it mak kuda veriedade ne’e iha teritori tomak.
5. Variedade Foz Mean
 Variedade local (origin ou kleur ona iha TL), adapta ona
ho ambiente;
 Tahan peste no moras;
 Hare tasak iha loron 120 depois kuda, depende mos ba
Karakteristiku
altitude;
 Produsan ladun maibe iha posibiliade to’o 4 ton/ha,
maibe depende ba iklima no jestaun;no
 Hare kain barak.
Area prefere
 Fatin hotu-hotu.
Metodu
kultivasaun
 Uza sistema PAD.
 Konserva agrobiodiversidade;
 Han gosto (especial), diak ba saude;
 Folin iha merkadu as;
 Hare kain barak no bele utilize hanesan kompos no
mulsa.
Desvantagen  Maibe hare nia hun as besik metro ida fasil tohar no
munu.
 Menus husi 10% de’it mak kuda variedade ne’e iha
teritori tomak.
6. Variedade Foz Metan
Vantagen
Karakteristiku
 Variedade lokal, adapta ona ho ambiente;
 Hare tasak iha loron 120 depois kuda, depende mos
ba altitude;
 Tahan peste no moras;
 Produsan ladun maibe iha posibiliade to’o 4 ton/ha,
40
Area prefere
maibe depende ba iklima no jestaun; no
 Fatin hotu-hotu.
Metodu
kultivasaun
 Uza sistema PAD.
Vantagen




Desvantagen
 Hare nia hun as besik metro ida;
 Produsan ladun; no
 Menus husi 10% mak kuda variedade ne’e iha teritori
Han gosto (especial), di’ak ba saude;
Folin iha merkadu as;
Konserva agrobiodiversidade;
Hare kain barak bele uza hanesan kompos no mulsa.
tomak.
7. Variedade Hibrida
Karakteristiku
 Hare tasak iha loron 90 – 120 depois kuda;
Area prefere
 Sei Koko iha Manatuto.
Metodu
kultivasaun
 Presiza peskiza atudetermina metodu kultivasaun.
Vantagen
 Produsaun as liu kompara ho variedade Inbrid; no
 Produsaun as liu husi variedade non hibrida.
 Variedade nebe tenke importa husi rai liur, tenki sosa
tinan tinan;
 Persiza inputs nebe a’as; no
 Testu han babain de’it kompara ho hare local.
Desvantagen
41
Aneksu 2. Rede Ligasaun PAD hare nian
Karik ita boot sira hakarak hatene kle’an liutan konabá PAD hare ne’e bele
kontaktu :
 Antonio
Vicente,
Hp.
77
24
88
60,
email:
[email protected]
 Agostinho da Silva Guterres, Hp. 77 23 94 76, email:
[email protected]
 Oscar Monteiro Gonçalves, Hp. 77 23 93 78
 Bele mos kontakto ho Estensionista Agrikola iha ita bo’ot sira nia
fatin.
42
Ekipa Serbisu PAD hare nian:
1. Agostinho da Silva Guterres (DNAH);
2. Oscar Monteiro Gonçalves (DNAH);
3. Antonio Vicente Pereira (DNAH);
4. Guilherme da Silva Quintão (DNADKA);
5. Benjamin Guterres (GIZ);
6. Jose Barros (GIZ);
7. Acacio da Costa Guterres (UNTL).
43
Hare (Oryza Sativa) hanesan komodidade
aihán ne’ebé importante ba Timor-Leste no
oras ne’e sai hanesan aihán importante ba
maioria populasaun Timor-Leste. Tanba ita
hotu hatene katak maske ita nia populasaun
iha aihán seluk hanesan aifarina, batar,
fehuk, talas no seluk tan, maibé kuandu sira
la hán etu sira sempre dehán katak sidauk
hán.
Maibe produsaun hare iha Timor-Leste sei
menus husi 2.50 ton kada hektar. Tanba
ne’e Timor-leste tinan-tinan tenke importa
fós husi Vietnam, Tailandia no Indonesia
hodi garanti ai-han iha rai laran.
Ho kondisaun sira hanesan ne’e halo ita
presiza duni alternativa ruma hodi tulun
hasa’e produsaun hare nian.
PAD nu’udar modelu prátika kultivasaun
hare nian ne’ebé simplifika ona husi MAP
atu uza manajementu integradu, komesa
husi hatama be ba natar to’o armajenamentu
ne’ebe di’ak atu garanti produtividade no
produsaun hare in Timor-Leste.

Documentos relacionados

Mahein Nia Lian no. 13, 28 Outobru 2010. Kna`ar F

Mahein Nia Lian no. 13, 28 Outobru 2010. Kna`ar F Timor-Leste inklui hanoin emeasa invazaun militar la iha ona, hanesan ameasa bo’ot ida ba Timor-Leste…”16Nee duni Timor-oan labele hare deit F-FDTL hanesan instituisaun funu maibe sira tenki dezenv...

Leia mais