PAD HARE - Naroman
Transcrição
PAD HARE - Naroman
REPÚBLIKA DEMOKRATIKA DE TIMOR-LESTE MINISTÉRIU AGRIKULTURA E PESKA Téknika Kuda Hare ho Prátika Agríkola Di’ak (PAD Prátika Agríkola Di’ak (PAD) Hasa’e Produsaun Hare hodi Hadi’a Ekonomia Dili, Outubru 2013 Prodús ho tulun finansiál hosi Uniaun Europeia Ekipa Produsaun Responsabiliza ba kontiudu Ministériu Agrikultura e Peska (MAP) Diresaun Nasionál Apoiu ba Dezenvolvimentu Komunitária Agríkola no Diresaun Nasionál Produsaun Agrikultura e Hortikultura iha Ministériu Agrikultura e Peska Públika dahuluk Outubru 2013 Renúnsia Dokumentu nee prodús ho tulun finansiál hosi Uniaun Europeia. Opiniaun sira ne’ebe temi iha dokumentu ne’e la reprezenta opiniaun ofisiál hosi Uniaun Europeia. Lista Kontiudu Abreviaturas no siglas ............................................................................................... iv Lian Tatoli................................................................................................................... v 1 2 Kontestu .............................................................................................................. 1 1.1 Introdusaun ................................................................................................... 1 1.2 Importansia hare iha Timor-Leste .................................................................. 2 1.3 Objetivu Kuda Hare tuir Sistema PAD ............................................................ 3 Faze Implementasaun Pratika Agrikultura Di’ak ................................................... 4 2.1 Preparasaun Materiál bá PAD ........................................................................ 4 2.2 Preparasaun Rai / Natar ................................................................................. 4 2.3 Preparasaun Fini ............................................................................................ 6 2.4 Selesaun Fini ................................................................................................. 6 2.5 Halo test ba jerminasaun fini ......................................................................... 7 2.5.1 Kalkulasaun kuantidade fini ne’ebe maka presiza .................................... 8 2.5.2 Prepara viveros ........................................................................................ 9 2.6 Transplatasaun Hare .................................................................................... 10 2.7 Manutensaun Hare ...................................................................................... 11 2.7.1 Kuda Hikas ............................................................................................. 11 2.7.2 Hamoos Du’ut ........................................................................................ 12 2.7.3 Jestaun Bee ............................................................................................ 13 2.7.4 Adubu no Fertilizasaun .......................................................................... 14 2.7.5 Peste, Moras no nia Kontrola ................................................................. 19 2.8 3 Kolleita no Poz-Kolleita ................................................................................ 24 2.8.1 Kolleita................................................................................................... 24 2.8.2 Sama / Baku ........................................................................................... 25 2.8.3 Hamoos ................................................................................................. 25 2.8.4 Poz-Kolleita ............................................................................................ 25 Analize Ekonomia (Gross Margin Analysis) ba Kultivasaun Hare ........................ 28 ii 4 Vantájen no Dezafius ba PAD Hare nian. ............................................................ 31 5 Stratejia Implementasaun PAD hare nian........................................................... 32 5.1 Oinsá implementa PADhare nian. ................................................................ 32 5.2 Prosesu Komunikasaun ho Natar-Na’in sira ................................................. 32 5.3 Oinsá Serbisu ho Natar-Na’in Atu Implementa PAD hare. ............................ 33 5.4 Monitoria no Evaluasaun baPAD hare .......................................................... 34 5.4.1 Tanbasa tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare?........... 34 5.4.2 Oinsa hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian? ................. 34 5.4.3 Sé mak tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian?..... 34 5.4.4 Bainhira mak hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD nian. .............. 35 5.5 Eventu Estensaun Agrikola ........................................................................... 35 Referensia ................................................................................................................ 36 Aneksu 1. Karateristika Variedade Hare iha Timor-Leste tomak. .............................. 38 Aneksu 2. Rede Ligasaun PAD hare nian................................................................... 42 iii Abreviaturas no siglas AE DEMPLOT DNAH DNADKA GPS Gr kg/ha JPI K L LS MAP MCIA MOL O2 PAD N P P2O5 K K2O ton/ha R REPELITA SoL TKT TL Análiza Ekonomia Demostrasaun pilotu Diresaun Nasional Agrikultura no Ortikultura. Diresaun Nasional Apoiu ba Dezenvolvimentu Komunitariu Agrikola. Global Positioning System Gram Kilograma Per Hektare Jestaun Pesti Integradu Kustu Litru Loron Serbisu Ministeriu Agricultura e Peska Ministeriu Comersiu, Indústria no Ambiente Mikroorganizmu lokal Oxygen Pratika Agrikultura Di’ak Nitrojénio Phosporus Phosporus Oxida Potassium Potassium Oxida Tonelada Per Hektare Rendimentu Programa Planu Stratejia Tinan Lima Seed of Life Tabela Koor Tahan Timor-Leste iv Lian Tatoli Agrikultura iha knaar ne’ebé importante tebe-tebes ba vida maioria populasaun Timor-Leste nian, no ba futuru mós seitór ida ne’e nia papél kala sei nafatin sai primadona. Ne’e la’os mehi mamuk, maibé faktu empíriku husi rai bara-barak ne’ebé fou-foun orgullu ho sira nia avansu iha seitór indústria, depois de krize iha dékade liubá to’o ohin loron balu sei hakdasak. Pelu kontráriu rai sira mak houri inísiu orienta ba seitór agríkola, krize iha dékade liubá ladun afeta sira. Aleinde ne’e seitór agríkola mós iha papél signifikativu tebes iha fornesimentu matéria bázika indústia nian. Ministériu Agrikultura no Peska (MAP) konsiente katak populasaun rai ne’e nian maioria mak moris iha liña mukit nia okos, no husi sira ne’e maioria mós mak nia vida tomak depende ba seitór agrikultura. Nune’e MAP iha responsabilidade boot ida hodi tane maioria ema mukit ne’ebé prega-an iha agrikultura ho subsídiu mekanizasaun agríkola no haknaar estensionista sira to’o área rurál hodi bele fo tulun assisténsia téknika. Ho nune’e neneik-neneik bele eleva kontributu seitór agríkola nian iha GDP ne’ebé ohin loron sei depende liu ba seitór petrolíferu. Estensionista sira mak hetan ona haknaar iha baze nu’udar ajente transformadora agríkola nian ne’ebé hala’o sira nia knaar hanesan polivalen, katak sira tenke domina matéria sub-seitór agríkola nian tomak. Ne’e la’os buat ida mak fásil, basá obstaklu boot ida mós mak hanesan limitasaun literatura sira mak kondiz ho kondisaun reál agríkola nian iha baze. Tan ne’e nu’udar Ministru, ha’u orgullu no agradese tebe-tebes ba tékniku sira ne’ebé aten-boot hodi fahe sira nia esperiénsia mak folin boot tebe-tebes iha Manuál PAD hare nian ne’e. La haluha hau mos hakarak fo hau nia agradesementu wa’in ba Uniaun Europpeia ho programa RDP-IV ne’ebe aloka fundus, ba assessor hosi GIZ ne’ebe fasilita no foo apoiu tékniku ba grupu trabaillo no mos ba CAMOES, GIZ programa agrobiodiversidade, SOL, JICA, FAO no LOMPING ne’ebe fo kommentariu no konselho ba ekipa tékniku sira durante dezenvolve manual ida ne’e. Ha’u hein katak ho Manuál ida ne’e bele motiva liután estensionista sira iha área rurál, liliu sira mak hetan knaar iha área potensiál produsaun hare natar nian. Ho nune’e ita nia natar-na’in sira mós loron ruma bele muda sira nia moris husi rendimentu familiár mak deriva husi kreximentu produsaun hare nian no diversidade nia produtu perifer sira. Dili, Outubro 2013 Eng. Mariano ASSANAMI Sabino Ministru Agrikultura no Peska vi 1 Kontestu 1.1 Introdusaun Hare (Oryza sativa L.) sai hanesan ai-horis ne’ebe maka importante liu ba populasaun Timor-Leste tomak depois de batar, fehuk, ai-farina, talas no hudi. Maibe médiu produsaun hare durante tinan 5 ikus mai indika 2.50 ton kada ektare deit. Tanba ne’e Timor-leste tinan-tinan tenke importa fós hosi Vietnam, Tailandia no Indonesia purvolta 65.000 tonelades atu garanti ai-han iha rai laran. Estadu tenke aloka orsamentu ho montante 41 Milloes Dollar Amerikanu kada tinan-tinan hodi sosa fós husi rai liur. Maibe ita iha natar ho total 172.413 ektares ne’ebe favorável hodi kuda hare, 71.258 ektares iha dezeña hanesan area irigasaun, maibe agrikultor sira sei fila deit 36.000-40.000 ektares ho irigasaun boot, irigasaun teknis, semi teknis no irrigasaun komunitaria (MAP/DNAH, 2010). Utilizasaun área potensiál ne’ebe iha seidauk másimu. Rai mamuk barak mak seidauk bele utiliza tamba iha limitasaun kibit toos-nain sira nian. Kultivasaun ne’ebe sei uza sistema tradisional bele afeta ba produtividade no produsaun agríkola nian. Agrikultor sira dala barak la tau importansia ba fini ne’ebe diak, fila rai ho diak, prepara viveros ho diak, hamos du’ut ho di’ak, kontrola peste no moras ne’ebe di’ak no sistema irrigasaun ne’ebe aprpriadu ba natar. Nune’e mos agrikultor sira ladun fo atensaun ba tempu atu halo kolleita no halot hare ne’ebe diak bainhira halo kolleita hotu. Husi ha-halok sira ne’e sei la faboresa ba agrikultor sira atu hasa’e produsaun no rendimentu ne’ebe diak. Haré ba produtividade ne’ebe sei menus, difisil mai ita hodi bele alkansa ita nia tarjetu hodi bele produs no fornese rasik fós ba sustenta ita nia populasaun rasik iha teritoriu TimorLeste tomak. Fatór mudansa klimatika ne’ebe oras ne’e akontese afeta mos ba produtividade no produsaun hare nian. Udan-been maka’as, bailoron naruk no anin boot hanesan fatór hirak ne’ebe hamosu risku boot atu estraga natar no halo produsaun ki’ik. Impaktu magnitude hirak ne’e sei afeta ba total disponibilidade ai-han iha rai laran ne’ebe ikus mai sei afeta mós seguransa ai-han nivel nasionál. Konfortável serbisu no rendimentu sai hanesan mos fatór determinanteba ema ida-idak wainhira buka serbisu. Ema barak mak hare katak serbisu iha seitór agrikultura la fo benificio no sai ki’ak iha komunidade nia let. Presepsaun ida ne’e halo jerasaun foun barak mak lakohi serbisu tan iha seitór agrikultura no halo movimento ba cidade atu buka serbisu di’ak iha área seluk ne’ebe konfortável liu no fó rendimentu ne’ebe lais no á’as. Maske buat sira ne’e hotu sai hanesan obstakulu boot iha seitór agrikultura, maibe MAP sempre buka modelu agrikultura ida ne’ebe apropriadu hodi bele atrai jerasaun foun hodi substitui natar-nain idozu ne’ebe oras ne’e la produtivu ona. Liu hosi hadi’a sistema mekanizasaun, serbisu estensaun agrikola no hadi’a fasilidade agrikola nian seluk. Misaun ida ne’e hakerek nanis ona iha planu stratejia MAP nian rasik. Atu fortifika liu tan planu ida ne’e, Ministeriu Agricultura e Peska (MAP) hala’o politika ida kona ba hasa’e produsaun no rendimentu hare tuir modelu PAD. PAD nu’udar modelu prátika kultivasaun hare nian ne’ebé simplifika ona husi MAP atu uza manajementu integradu, komesa husi hatama bee ba natar, prepara fini ne’ebe ho nia kualidade diak, prepara rai ho diak to’o oinsa bele kolleita ou maneira dulas hare ne’ebe diak atu produs fós ho nia kualidade diak. Buat hirak ne’e importante hotu tenke hala’o ho sistema ne’ebe ke integradu labele fokus liu ba ida deit ou husik fali ida seluk. Libru manual PAD ne’e dezeña ho intensaun atu fasilita serbisu estensaun agrikola no natar-nain sira atu hasa’e produsaun hare nian tanba nudar teknolojia kultivu ne’ebe inovativu no bele redus kustu produsaun no bele habelun-an ho ambiente. Nune’e aliende tulun hasa’e produsaun, mos sei fo rendimentu ne’ebe as liu ba natar-nain sira no la estraga ambiente. Demostrasaun pilotu (DEMPLOT) ne’ebe dezeña ona tuir modelu PAD sei sai fatin fahe matenek no bele tulun natar-nain sira hodi implementa prátika kultivasaun hare ne’ebe di’ak liu. 1.2 Importansia hare iha Timor-Leste Hare (Oryza Sativa L) hanesan komodidade aihán ne’ebé importante ba Timor-Leste no oras ne’e sai hanesan aihán importante (staple food) ba maioria populasaun Timor-Leste. Tanba ita hotu hatene katak maske ita nia populasaun iha aihán seluk hanesan aifarina, batar, fehuk, talas no seluk tan, maibé bainhira sira la hán etu sira sempre dehán katak sidauk hán. 2 Preferensia aihan ida ne’e akontese iha teritori Timor-Leste tomak hahú iha tinan 1980. Maioria populasaun ninian aihan mak batar, maibe kuandu Indonesia intensivu kuda hare iha Timor-Leste parte husi programa Planu Stratejia Tinan Lima (REPELITA) nian, maka preferensia konsumu aihán muda totalmente ba fós hanesan sira nia aihan loro-loron nian. Husi tempu ne’e kedas fós mós hahú sai hanesan aihán favóritu (primadona) ba populasaun Timor-Leste tomak tanba fós hetan valór ne’ebé éstratéjiku hanesan valór sosiál, polítiku no ekonómiku. Maibe realidade hatudu katak Timor-Leste sei depende maka’as ba nasaun seluk atu fornese fóz ba populasaun iha país ida ne’e. Situasaun ida ne’e akontese tanba Timor-Leste rasik foin bele prodús 45 - 50% husi totál fós ne’ebé ita konsume kada tinan-tinan provolta tonelada 120.000. Ne’e hatudu katak ita presiza importata tan 50 - 55% husi totál fós ne’ebé ita konsume kada tinan-tinan (Data Konsumsi MAP-DNAH, 2012). Ho kondisaun sira hanesan ne’e halo ita presiza duni alternativa ruma hodi tulun hasa’e produsaun hare nian. Ita mós tenke konsiénte katak kada alternativa sira ne’ebe ita uza atu hasa’e produtividade no produsaun hare tenke prienxe rekezista hanesan tuir mai ne’e: a. Teknolojia ne’ebé uza rekursu li’ur mínimu (low extenal input); b. Teknolojia ne’ebé habelun-an ho ambiente (environmental friendly) no c. Teknolojia ne’ebé sustentável (sustainable technology). 1.3 Objetivu Kuda Hare tuir Sistema PAD Implementasaun PAD nia objetivu mak atu: Hasa’e produtividade hare; Ha’dia kualidade produsaun; Kria empregu ba komunidade rurais no Hasa’e rendimentu familia agrikultores. 3 2 Faze Implementasaun Pratika Agrikultura Di’ak 2.1 Preparasaun Materiál bá PAD Atu implementa programa PAD ne’e ho didi’ak, natar-na’in sira tenke prepara materiál sira ne’ebe presiza durante prosesu ne’e. Materiál sira ne’ebe ita presiza ba atividade PAD hosi inisiu to’o remata mak hanesan: Tractor ( bele aluga) ou karau ka kuda hodi prepara rai; Encada hodi prepara rai; Katana hodi hamos natar; Aisuak hodi ke’e be dalan no prepara rai; Hare fini bele husiVariedade hare ne’ebe hetan rekomendasaun ona hanesan IR 64, Nakroma, Singapura, Membrano, hare mean, here metan no hibrida; Bee mos hodi hoban fini; Balde hodi tau bee atu halo selesaun fini; Botir aqua mamuk hodi sukat prosentu bee iha fini laran; Tali, xaplak ka metro rolu hodi sukat rai nia luan no distansia kuda; Fini legume hodi halo rotasaun kuda atu hasa’e rai nia bokur no kontrala pesti ka moras; Adubu kimiku ka organiku hodi hasa’e nutrisaun rai nian; Hudi tahan ka bandeza hodi halo viverus biti ou viveros bandeza; Tabela Koor Tahan (TKT) atu sukat nesesidade N; Landak ka rotary weeder hodi hamos du’ut; Sabit hodi kolleita hare; Lona hodi habai hare; Tresher (bele aluga) hodi baku hare; Bidoon, Kaleen ka Silo plástiku hodi halo’ot hare iha tempu naruk; Ka’ut, saku no karoon hodi halo’ot hare iha tempu badak; Saka plástiku hodi tau fós. 2.2 Preparasaun Rai / Natar Ba rai hotu-hotu ne’ebe maka serbe atu kuda hare di’ak mos atu utiliza ba kuda hare tuir sistema PAD. Naran katak rai ne’ebe maka uza atu kuda hare la’os rai ne’ebe maka saline. Tanba rai ne’ebe saline sei fo impaktu negativu ba hare oan bainhira moris. Nune’e mós rai ne’ebe hili atu kuda 4 hare tenke sufisiente ho nutrisaun no mineral seluk atu suporta hare nia moris. Fatór seluk ne’ebe maka importante bainhira hili rai atu kuda hare maka fatór bee. Bee tenke ho nia sistema irigasaun no drainagen ne’ebe diak atu nune’e fasil atu halo manutensaun bainhira hatama no hasai bee husi natar laran. Rai ne’ebe uza atu halo natar presiza sukat nia luan atu kalkula utilizasaun fini, adubus, selu traktor, produsaun kada ektare no análize ekonomia. Atu hatene natar nia luan bele uza metro, GPS ka hakat deit hodi bele kalkula natar nia luan. Pasu tuir mai depois de sukat natar nia luan maka hatama bee ba natar laran durante loron 7 nia laran atu hamamar uluk rai antes atu halai natar. Objetivo husi prepara rai maka atu bele prepara fatin ne’ebe diak ba hare oan atu moris ho di’ak nune’e bele hetan rezultadu ne’ebe di’ak mós. Prepara rai bele ho traktor ka uza karau ou kuda e bele mos uza ensada iha fila rai primeiro. Fila rai primeiro tenke ho di’ak katak mais oumenus nia klean 20 cm para bele hakotu du’ut fuik nia abut ne’ebe moris iha natar laran atu nune’e du’ut bele mate. Hamos du’ut iha kabubu leten no soe fali ba natar laran (labele soe sai ou sunu). Taka di’ak fali kabubu ne’ebe at atu nune’e bele jere bee ho diak. Depois de remata fila rai primeiro, ita hatama fali bee no hoban mais au menus durante semana 2 nia laran atu bele halo du’ut sira ne’ebe fila tiha ona husi kabubu leten no natar laran sai dodok hotu ka sai kompos. Iha faze prepara rai ba daruak tenke akompanha ho hatetuk natar laran ho kaplak atu nune’e fasil hodi kontrola bee iha kabubu ka natar laran ho level ne’ebe hanesan. Iha preparasaun rai ba daruak ne’e tenke prepara rai nia strutura sai hanesan tahu nurak atu nune’e bele kuda hare oan ne’ebe prepara ona iha fatin viveros nian. Fig 1. Prepara rai ho di’ak sei fo vantagen ba hare oan atu moris ho buras. 5 2.3 Preparasaun Fini Iha sistema PAD agrikultor sira bele uza hare varidade lokal, hare melloradu no Hibrida. Kriteria varidade hare ne’ebe di’ak maka hanesan tuir mai ne’e: varidade ne’ebe rekomenda ona husi MAP tanba nia produsaun di’ak no a’as. Varidade hare ne’ebe hetan ona rekomendasaun husi MAP maka hare varidade Nakroma, IR 64, Membrano, hare Mean, hare Metan, Barito, Singapura no Hibrida (Haré aneksu 1). Varidade hare sira ne’e di’ak tanba iha resistensia ba peste no moras no nia produsaun mós di’'ak kompara ho hare varidade seluk. Loron ne’ebe presiza atu halo kolleita badak pelumenus husi loron 90 ba loron 120. Haré husi varidade sira ne’ebe temi iha leten bele hetan husi Diresaun Nasional Agrikultura no Hortikultura husi MAP no bele mos hetan fini Nakroma husi Fini ba Moris ka Seed of Life ka sosa husi produtor fini komersial . Fig 2. Hili varidade ne’ebe mak di’ak sei garanti mós produsaun a’as. 2.4 Selesaun Fini Fini hanesan fatór ne’ebe importante atu hasa’e produsaun. Ne’e duni fini ne’ebe maka atu uza tenke puru no la kahur ho variedade seluk ka fo’er. Fini nia jerminasaun minimal 80%. Fini tenke rezisten ba peste no moras hare nian. Atu hetan fini hare ne’ebe di’ak maka agrikultor sira tenke halo selesaun ba fini ne’ebe sira prepara ona atu haketak hare musan di’ak husi hare musan at. Selesaun ne’e tenke halo maske fini ne’e sira nian rasik ka fini husi rai liur ne’ebe introdus ho label ne’ebe standar. Prosesu selesaun ba fini mak uza masin ho nia lala’ok hanesan tuir mai: 6 Prepara fini ne;ebe atu uza ba viveros; Fini ne’ebe atu uza ba viveros tenke ho nia jerminasaun minimu 80%. Prepara balde ho nian volume mais ou menus litru 7-10. Prepara bee mós Hatama bee ba balde laran to;o nanotak Hatama fini ba balde ne’ebe ense ona ho bee Kahur fini ne’ebe iha balde laran ho liman. Tuir mai haketak hare musan ne’ebe namlele husi sira ne’ebe mak mout (iha bee okos) Hare musan ne’ebe foti husi bee okos be uza hanesan fini ba viveros. Depois de selesaun fini ita mós sei kontinua ho atividades sira hanesan tuir mai ne’e: a. Hoban fini ne’ebe selesiona ona durante óras 24 ka loron 1 no kalan 1. b. Depois de hoban tenke falun ho hena bokon ka saku durante óras 2448 ka to’o hare fini jermina maibe nia abut labele mosu. Prosesu hoban tenke hala’o iha fatin ne’ebe mahon e labele diretamente kona loron matan tamba bele hamaran fali hare fini ne’ebe atu jermina. 2.5 Halo test ba jerminasaun fini Dala barak fini ne’ebe halot kleur ona ka liu ona husi fulan 6 bele halo dormancy ka kapasidade vigor moris fini nian menus. Ho nune’e agrikultor sira tenke halo test ba jerminasaun hare musan antes uza hanesan hare fini. Objetivu husi test ba jerminasaun ida ne’e atu hatene lolos percentagen fini hira mak moris ho di’ak atu nune’e bele garanti populasaun aihoris iha natar laran. Lala’ok ba test jerminasaun fini nian mak hanesan tuir mai ne’e: Prepara bandeiza ka fatin hodi halo test jerminasaun Prepara rai ka media Hatama rai ba bandeiza ka fatin test nian Hili fini musan 100 no tau iha media leten Rega ho kuidadu to’o nia humilidade a’as Depois de loron 5 konta hare musan hira mak jermina. 7 Total hare musan ne’ebe jermina bele uza hodi kalkula percentajen jerminasau fini nian. Formula ne’ebe uza hodi kalkula percentajen jerminasaun mak hanesan tuir mai ne’e: ( ) Porezemplu ita halo test jerminasaun ba fini musan 100. Depois de loron 5 fini musan 80 mak jermina. Ida ne’e signifika katak fini iha kapasidade jerminasaun 80%. Kalkulasaun ida ne’e mai husi: = 80% 2.5.1 Kalkulasaun kuantidade fini ne’ebe maka presiza Fini ne’ebe maka ita presiza atu kuda tuir sistema PAD mak 5-10 kg kada hektare, maibe ida ne’e depende ba hare nia varidade, distansia kuda husi ai-horis ida ba ai-horis seluk, pursentu jerminasaun fini nian no fini nia todan (musan 1000). Distansia kuda ne’ebe rekomenda tuir modelu PAD mak 20-30 cm x 20-30 cm depende ba rai nia bokur. Rai ne’ebe bokur nia distansia kuda luan kompara ho rai ne’ebe la bokur. Atu kalkula fini ne’ebe maka presiza iha natar hektare ida nia laran maka ita sei uza formula hanesan tuir mai ne’e: Deskrisaun: X = Nesesidade fini; L = Luan area; D1 = Distansia entre liña; D2 = Distansia entre aihoris; T = Todan (gr) hare musan 1,000 nian; n = Total hare oan kada ku’ak Ezemplu: Iha áreal ho luan 1 ha atu kuda hare ho distansia 20 cm x 20 cm. Fini musan 1,000 nia pezu 23 gr. Kada ku’ak sei kuda ho hare oan 1. Fini nia kibit jerminasaun mak 90%. Total fini hira mak ita presiza? 8 X=5750 g/ha X = 5.75 kg/ha Karik fini ne’e nia kibit jerminasaun iha de’it 90% maka: x 5.75 kg = 6.38 kg/ha. Maka ita presiza fini 6.38 kg atu kuda iha area ektare ida nia laran. Fig 3. Hili fini ne’ebe diak sei garanti ba jerminasaun ne’ebe a’as 2.5.2 Prepara viveros Prepara media ne’ebe di’ak ba viveros antes atu kare fini ba viveros nia laran. Media ba viveros mak rai no kompos/estrume animal ho nia rasio 2 : 1. Ezemplu mak rai balde rua kahur ho kompos ka estrumu animal balde ida. Material hirak ne’e ita kahur hamutuk tiha depois tau ba area viveros 1m². Antes atu uza misturasaun hirak ne’e, uluk na-nain nahe hudi tahan iha rai halo hanesan kantareiro ho nian ninin tau netik hudi kos atu sata netik misturasaun labele munu sai ba li’ur. Bainhira kantareiro preparadu ona depois fakar misturasaun ba laran no halu tetuk atu kari hare fini ne’ebe jermina tiha ona ho nia kuantidade 100 gr hare ba viveros 1 m . Se hanesan ne’e viveros nia luan ba hectare ida 63.8 m mas di’ak liu prepara ba 100 m² ba hectare ida atu seguru liu. Manutensaun ba hare oan iha viveros laran maka hanesan taka ho hudi tahan no rega dader ho lokraik ho gembor ka uza kaleng ne’ebe halu kuak ki’ik iha okos para labele estraga hare oan to’o loron 5. Liu loron 5 bele hasai hudi tahan ne’ebe taka ba hare oan no bele hatama bee to’o nia a’as ho kantareiro hanesan. Iha loron lima bele rega hare oan ho adubus urea ho 9 5 gr kahur ho be litro ida ba area metro kuadrado ida. Kontrola peste ne’ebe ataka hare oan manual de’it tanba nia area mós oituan de’it. Fig 4. Prepara viveros ho di’ak sei garanti hare oan moris ho saudável. 2.6 Transplatasaun Hare Tuir sistema PAD hare oan tenke kuda ka transplanta ona bainhira iha loron 8-14 ka hare oan nia tahan 2-4 ona. Hare oan kuda iha tahu nurak nia laran no la nalihun ho bee. Antes atu kuda, dada uluk tali ka uza caplak atu halo liña ho nia distansia. Distansia kuda ne’ebe prefere iha sistema PAD mak 20-30 cm x 20-30 cm. Depois de dada tali ka caplak foti kedas hare oan husi fatin viveros ho kuidado no kuda kedas. Bainhira halo transferensia husi fatin viveros ba natar laran labele liu husi minutu 15 atu prevene trauma ba hare oan nia abut. Hare oan la persiza fukit no fase tan maibe foti de’it ho metodu hatama liman iha hudi tahan nia okos no lori diretamente ba natar laran atu kuda kedas. Fig 5. Kuda hare oan tuir liña no ho distansia sei fasil liu bainhira halu manutensaun. 10 Kuda tuir distansia ka kuda tuir liña sei fo vantagen ba agrikultor sira atu halu manutensaun no fasil atu hamos du’ut fuik bainhira uza rotari weeder ka landak. Kuda hare oan hun ida kada kuak ida atu labele hamosu kompetisaun entre hare oan ba hahan iha rai laran, loron matan ba procesu fotosistesis no ba bee ne’ebe importante atu suporta hare oan nia moris. Hare ne’ebe kuda la bele kle’an liu maibe fini nia musan hatur de’it iha tahu nurak nia leten no abut tama hotu iha tahu laran. Kuda ho modelu letra “L” tanba karik kuda kle’an liu hare oan nia abut sei kle’uk hanesan letra “U” ka “V” ne’ebe sei difisil atu fo oan lalais. Fig 6. Kuda hare oan la bele kle’an liu maibe fini nia musan hatur de’it iha tahu nurak nia leten no abut tama hotu iha tahu laran ho modelu letra L. 2.7 Manutensaun Hare 2.7.1 Kuda Hikas Depois de kuda hotu, hare oan hirak ne’ebe lá moris presiza atu sebstitui ho hare oan foun. Iha fator barak mak bele kontribui ba hare oan la moris ka mate. Porezemplu bainhira fukit hare oan husi fatin viveros halo hare oan nia abut kotu, ka bainhira halo transferensia husi fatin viveros ba natar laran ho tempu ne’ebe kleur hodi hakauza trauma ba hare oan sira nia abut. Fatór sira ne’e bele de’it kontribui ba hare oan la moris ka mate. Tamba ne’e natar-na’in sira tenke hala’o kuda hikas fali iha fatin ne’ebe kuda tiha ona maibe hare fini la moris, atu nune’e bele asegura densidade aihoris labele menus tuir padraun mak iha. Densidade aihoris hanesan fatór determinante ida ne’ebe importante atu hasa’e produtividade hare. Atividade kuda hikas hare fini tenke hala’o iha loron 7-10 atu nune’e sira 11 moris no kompete hanesan ho fini ne’ebe kuda uluk tiha ona. Atu identifika no hafásil kuda fila fali, métodu kuda tenke tuir liña ho distánsia. Bainhira halo transplantasaun husi viveros bandeiza ka viveros biti ba natar laran presiza reserva hela hare oan balun 1% husi total fini ne’ebe kuda iha viveros atu uza ba tempu kuda hikas nian. Fatin ba reserva viveros nian di’ak liu iha natar ninin, nune’e labele empede ema bainhira halo transplantasaun iha natar laran. Fig 7. Kuda hare oan tuir liña ho distánsia sei hafásil identifikasaun ba kuda hikas nian. 2.7.2 Hamoos Du’ut Hamos du’ut ho objetivo ida katak hasai hotu du’ut ne’ebe maka sai hanesan knu’uk ba moras no peste hare nian ka halo kompetisaun ho hare. Hamos du’ut ho rotary weeder ka landak bele mós halo rai mamar no loke rai atu fasilita sirkulasaun anin (O2) iha rai laran di’ak liutan, ho nune fo vantagen ba mikroorganizmu sira iha rai laran bele halo prosesu dekompozisaun no hare abut sira bele dezenvolve-an ho di’ak liutan. Hamos du’ut premeiro komesa iha loron 10-15 depois de kuda, maske du’ut sei dauk moris. Hamos du’ut segundo sei halo iha loron 20-25 depois de kuda hare. Hamos du’ut ba dala tolu sei halo iha loron 35-40 depois de kuda karik du’ut fuik sei moris iha natar laran. Aktividade ne’e hala’o ho uza makina rotary weeder hanesan iha dezeña.Karik agrikultor sira la iha rotary weeder ka landak bele mos hamos du’ut ho liman deit. Bee iha natar laran labele halo maran liu para rai bele mamar hodi dudu makina hamos du’ut nian. Kontrola du’ut ne’ebe di’ak bele fo oportunidade ba hare oan atu aumenta barak, bele sai buras liu, forte, tanba laiha kompetisaun ho 12 du’ut fuik. Se ita la homos du’ut fuik ita bele lakon ita nia produsaun to’o 80% (Ali no Sankaran, 1984). Fig 8. Bainhira kuda ho liña no uza distansia ne’ebe di’ak mak fasil liu atu hamos du’ut ho rotari weeder. 2.7.3 Jestaun Bee Irigasaun no drainagen hanesan parte importante hodi halo natar ho di’ak. Ne’eduni importante ba agrikultor sira tenke hamos kanu ou bee dalan atu hodi lori bee ba iha natar laran. Depois hatama bee ba natar laran agrikultor mós tenke hadia kabubu no kabubu kuak sira atu mantein bee no hasai bee bainhira la presiza. Hoban bee iha natar laran husi loron hitu to’o sanulu resin hat para bele halo dodok du’ut fuik nia musan ne’ebe iha natar laran no mós hodi bele halai natar ho fasil bainhira uza traktor ka karau. Iha sistema PAD uza bee tuir deit nia priudu ka koñesidu ho naran irrigasaun interkalar (Intermitten irrigation). Kuda hare la presiza uza bee barak, bee masimu 2 cm ka tahu nurak deit, no iha priudu balu ita halu rai maran to’o nakfera depois hatama fali bee. Iha loron primeiru depoisde kuda la presiza tau bee ba natar maibe presiza de’it tahu nurak. Iha loron 10 to’o 12 depois de kuda hatama hikas fali bee ho nia a’as cm 2 atu ajuda prosesu hamos du’ut. Bainhira hare oan iha idade loron 20 to’o 22 hamaran fali bee no repete fila fali iha loron 30 to’o loron 32 depoisde kuda no ikus liu fase hatam bee maka iha loron 40 to’o 45 depoisde kuda. Hahu loron 45 ba leten mantein bee ho nia a’as mais ou menus 2 cm. No hapara total semana rua antes atu kolleita hare. 13 Fig 9. Jestaun bee ne’ebe di’ak sei garantia produsaun a’as. 2.7.4 Adubu no Fertilizasaun Nutrisaun ne’ebé ai-horis nesesita, hotu-hotu mai hosi rai ka media ne’ebé ai-horis ne’e moris bá. Hare nu’udar ai-horis ida presiza nutrisaun barak iha rai laran atu bele suporta ninia prosesu vegetativu no generativu hodi bele moris diak liu tan. Iha elementu nutrisaun esensial hamutuk 16 ne’ebé komposu ho elementu makro no mikro. Ne’e duni, karik iha rai laran laiha nutriente ne’ebé sufisiente, natar-na’in sira tenke aplika tan adubus atu bele kompleta nutrisaun iha rai laran. Ho nune’e, hare sei fo produsaun ne’ebé di’ak tuir natar-na’in sira nia hakarak. Elementu nutrisaun makro ne’ebé hare absorve barak liu iha rai laran maka Nitrojénio (N), Phosporus (P) no Potassium (K). Elementu tolu ne’e, hare absorve barak atu suporta iha prosesu vegetativu no generativu nian. Maski elementu hirak ne’e hare bele absorve iha rai laran, maibé natar ne’ebéutiliza hodikuda bei-beik halo nutrisaun iha rai laran menus. Tamba ne’e, rai tenke hetan suplementu nutrisaun, ne’ebé bele mai hosi adubus orgániku hanesan kompos ka karau ten ka ai-horis matak, ka mai hosi adubus anorgániku hanesan Urea ne’ebé produs N, TSP ka SP 36 ne’ebé produs P no KCl ne’ebé produs K. Hare ne’ebé hetan defisiensia N sei hatudu simptoma kinur iha tahan tomak, tahan sei lotuk la normal no moris la bokur. Se hare ne’e menus nutrisaun P maka sei hatudu ninia tahan matak liu no namkurut, tahan tuan no monu lalais, no ai-horis ne’e sei krekas. Iha parte seluk, nutrisaun K iha rai laran barak tebes-tebes. Hare absorve K atu ajuda prosesu vegetativu no 14 generativu. Se nutriente ida ne’e kuran maka hare sei hatudu simptoma kinur tuan iha tahan ninin no rohan. Tuir sistema PAD sei prefere liu uza adubu organiku hanesan karau teen, kompostutu, MOL, kompostutu been no adubu matak. Maibe la taka dalan agricultor sira mos bele uza adubus kimiku ne’ebe sira iha , naran katak tuir rekomendasaun ne’ebe los husi dirasaun MAP. Uza adubu organiku ho nia metodu hanesan haktuir mai ne’e: Depoisde fila rai dahuluk nian, tau kedas adubu organiku hanesan kompost, adubu matak, karau teen ka manu teen no tuir mai hoban hela iha natar laran durante semana ida hafoin bele halu grade. Liu tiha loron 15 depois de kuda ka hamos du’ut dahuluk nian tau fali kompost been ho MOL (mikroorganizmu lokal). Repete aktividade hanesan kada loron 15 to’o loron 45 depois de kuda ka depois de faze vegetativu. Quantidade adubu organiku ne’ebe uza ba natar ektare ida maka 20 ton. Uza adubu organiku barak liu di’ak liu tan. Iha sistema PAD rekomenda mós ba agricultor sira atu uza adubu organiku ka hasa’e rai nia bokur tuir sistema kuda rotasaun ne’ebe apropriadu. Rotasaun ai-horis ne’ebe prefere liu iha sistema kuda hare nian maka hanesan: Hare → Forekeli, Foremungu, Forerai → Hare → Forekeli,Foremungu, Forerai. Karik agricultor sira la iha tempu atu utiliza sistema rotasaun maka sira bele de’it kari forekeli fuik (Crotalaria juncea) nia musan ka leguminoza seluk fulan ida molok fila rai dahuluk nian. Metodu ida ne’e bele halo nitrogen (N) suficiente iha rai laran bainhira atu kuda hare, tanba leguminoza iha kibit ba fixa ka kaer N (N fixation) iha rai laran atraves husi bakteri Rhizobium. Se karik agricultor sira iha kibit atu uza adubus kimiku atu hasae produsaun maka tenke iha prinsipu ida katak la estraga rai nia bokur ka prinsipu konservasaun ba rai. Antes atu aplika adubus,bee iha kabubu laran tenke hamaran. Depoisde tau adubus labele husik be tama no sai atu nune prevene be lori sai adubus ne’ebe aplika tiha ona. Be dalan tama no sai nian iha kabubu tenke taka halo metin. Rekomendasaun ba adubus kimiku ne’ebe uza ba hare hektar ida maka hanesan 50-100 kg Urea, 50-75 kg SP 36, ½ dosis KCL (25 kg). Adubus 15 KCL sorin balu (25 kg) sei aplika bainhira hare oan iha ona loron 30-40 depoisde kuda. Adubus ne’ebe maka aumenta tan ba rai tenke bazeia ba indikator Tabela Koor Tahan (TKT) nian komesa iha loron 14 depoisde kuda atu nune labele fó fali impaktu negativu ba hare oan (over dosis) ne’ebe maka bele kauza hare oan mate. Aplika adubus ba rai bainhira rai nia bokur la sufisiente ona ba hare oan atu bele hasa’e tan produsaun ne’ebe di’ak.Tuir sistema PAD sei uza urea la barak liu no la menus liu, depende ba TKT. Aktividade monitorizasaun uza TKT atu determina nesesidade Nitrogen/Urea mak hanesan tuir mai ne’e: Depoisde loron 14 bele uteliza ona TKT atu sukat N nian nesesidade. Atividade ida ne’e sei kontinua hala’o kada-semanaida-ida to’o fase primordial (10% hare funan). Hili hare-oan klobor 10 husi natar laran ho metodu random, tuir mai hili hare tahan ida husi klobor ida mak a’as liu. Tau hare tahan klaran iha TKT nia leten no halo komparasaun entre koor hare tahan ho koor TKT. Karik koor hare tahan iha entre skala rua nia klaran mak foti médiuhanesan rezultado final. Porezemplu; 3,5 ne’e mai husi koor entre 3 no 4. Iha tempu hala’o atividade sukat nian labele hateke hasoru loron matan, tamba bele influensia koor. Karik bele atividade idane’e ema ida deit maka hala’o iha óras tuku 9 – 10 ka loro-kraik tuku 3 – 4. Karik husi sampel 10 ne’ebe foti, hare tahan 5 ba leten mak indika ona ho skala 4 nia okos maka presiza aplika N. Ezemplu aplikasaun adubu urea tuir skala TKT mak hanesan tuir mai ne’e: Skala nomor 3; presiza aplika tan adubus urea 12.5 kg/ha. Skala nomor 2; presiza aplika tan adubus urea 25 kg/ha. Skala nomor 1; presiza aplika tan adubus urea 50 kg/ha. Fig 10. Uza adubus ne’ebe apropriadu sei hasa’e hare nia produsaun. 16 Karik agrikultor sira iha kibit atu uza adubus kimiku mak presiza determina dosis ne’ebe apropriadu tuir soil test kit ka nesesidade adubus ba rai atu aumenta produsaun. Natar-na’in iha Timor-Leste konhese ona adubus kímiku oin tolu: Urea, TSP/SP36 no KCl. Urea = 46 % Nitrogeniu (N) SP36 = 36 % P2O5 (P) KCl = 52 % K2O (K). Ezemplu sura nesesidade elementu nutrisaun ba natar hektare 1 tuir rekomendasaun dosis ba aihoris hare nian (Urea 100 kg: SP36 75 kg : KCl 50 kg). Karik hektare ida nesesita 15 kg N maka Urea, SP36 no KCL kg hira maka ita tenke prepara? kg N = 32.60 kg kg P = 41.66 kg KCL = kg K = 28.8 kg. Utilizasaun kompos atu habokur ai-horis hare seidauk másimu iha rai laran. Natar-na’in sira barak maka seidauk uza kompos hodi habokur rai. Liu-liu adubu orgániku ne’e, to’os-na’in sira barak maka ladauk uza ho razaun oi-oin hanesan volume boot, produs ho tempu naruk no nesesita enerjia makas hodi produs, maski kompos nia materiais bele hetan fasil liu iha rai laran. Tabela 1: Kompozisaun elementu nutrisaun iha materiais estrume orgániku. Estrume Orgániku N (%) P2O5 (%) K2O (%) Hare kain 0.5 – 0.8 0.15 – 0.26 1.2 – 1.7 Batar kain 0.81 0.37 1.61 Karau vaka no timor 0.8 – 1.2 0.44 – 0.88 0.4 – 0.8 0.5 – 2.0 0.44 – 0.88 0.4 –1.5 Kompos 17 Fahi ten 0.7-1.0 0.44 – 0.66 0.6 – 0.9 Bibi ten 2.0-3.0 0.88 2.1 Manu ten 1.5-3.0 1.15 – 2.25 1.0 – 1.4 0.1 – 0.2 1.4 Sesbania 1.7 – 2.8 Fontes: Hosi fontes oioin – 1.9 Ezemplu: Karik hektare ida nesesita 15 kg N maka kompos hira maka ita tenke prepara? Kompos = = 1.2 ton/ha. Totál hosi 750 kg kompos kontein ho 15 kg N. Bazeia ba kompozisaun iha tabela iha leten maka totál kompos ida ne’e mós prodús ona P no K. P= = Kompos 2.2 ton/ha. K= = 1.5 ton/ha. Fig 11. Uza adubu organiku barak di’ak liu atu hasa’e podusaun. 18 2.7.5 Peste, Moras no nia Kontrola Peste no moras sai hanesan faktor ida determinante teb-tebes atu hasa’e produsaun. Dala barak agrikultor sira hetan failansu iha produsaun hare tanba hetan estragus husi peste ka moras hare nian. Peste ne’ebe maka identifika ona no estraga hare makas iha Timor maka hanesan tuir mai ne’e: a. Furador (Stemborer) no Tahan lulun (Leaf Folder) estraga hare komesa husi inisiu kuda hare to’o bainhira hare atu funan. b. Hare kutu (Rice Bug) no Brown Plant Hoppers estraga hare komesa husi fulan klaran to’o iha hare tasak. c. Laho (Rats) estraga hare komesa husi kuda to’o armazenamentu, Manu estraga hare bainhira hare tasak, Snails estraga hare iha inisiu kuda no gafainotu estraga hare iha inisiu kuda hare to’o hare tasak. Moras hare nian maka hanesan: Rice Rust no Rice Blast estraga hare iha fulan klaran.Kontrola ba peste no moras sei hala’o tuir konseitu Jestaun Pesti Integradu (JPI). Karik uza pestisida kimiku hanesan dalan ida ikus liu ona atu kontrola pesti ka moras ho ni-nia skala liu ona lemiteka boot liu ona. Iha mekanismu barak atu uza atu kontrola peste ka moras hare nian maka hanesan haktuir mai ne’e: Fig 12. Peste ka moras dala barak estraga hare komesa husi kuda to’o iha kolleita ne’eduni presiza uza gestaun ne’ebe integradu hodi kontrola. 19 a) Kontrola Kultural Bainhira Prepara rai tenke uza estruma matak hanesan crotalaria, aituri,fore oi-oin depois maka fila rai hodi aumenta komponen N ka adubus mutin iha rai laran. Hamaos du’ut fuik iha kabubu leten ne’ebe bele sai hanesan knuk ba peste ka moras. Kuda ho lina ka distansia kuda ne’ebe determina ona. Mantein irigasaun ne’ebe la kotu atu bele prevene peste labele han hare hanesan whorl magot no seluk-seluk tan. Uza manajementu nutriente ne’ebe integradu. Kuda rotasaun atu bele hakotu siklus peste ne’ebe maka estraga hare. Fig 13. Uza gestaun ne’ebe integradu atu kontrola peste ka moras bainhira ataka hare. b) Kontrola biologiko Tau aisanak iha natar laran atu hodi atrai manu fuik/ manulin mai hodi tur e nune’e bele han fali ular oan sira ne’ebe maka han hare iha natar laran ( ba hektar bele tau 40-50). Uza parasit trichogramma japonicum,ne’e efetivu hodi oho peste nebe fura hare nia kain (stemborer) ho trichogramma chilonis ne’ebe efetive oho peste ne’ebe han hare nia tahan. Kuda Pseudomonas flurescens (2,5 kg/ha) ne’e efetive hodi maneija moras ba hare hanesan brown spot, blast, no seluk-seluk tan. Fig 14. Tau aisanak iha natar laran atu atrai manu hodi tur atu han peste ne’ebe estraga hare. 20 c) Kontrola Fiziku ho mekanika Hili ka estraga peste nia tolun ka buti ho liman. Uza lasu ho lampu petromax (lasu 1/area 5 ha) no uza redi hodi kaer peste ne’ebe estraga hare. Fig 15. Bainhira peste ka moras kona ona hare mak fokit sai kedas atu nune la bele da’it fali ba hare seluk. d) Kontrola botaniko Management peste no moras ba hare uza rekursus local ne’ebe iha hanesan ai-nimba, ai-manas, tabaku tahan, ai-ata tahan, ai-tahan moruk no selukseluk tan. Rekursus sira ne’e kahur hamutuk atu uza hanesan pestisida organik liu-liu hodi prevene peste no moras ba hare. Fig 16. Material ai-nimba ne’ebe uza hanesan pestisida organik atu prevene peste no moras hare nian. 21 e) Kontrola kimiku Atu uza pestisida kimiku wainhira hare oan kuda ona loron 30 to’o 40 iha natartenke kuidadu atu labele kona ba ida ne’ebe laos target. Ita mos tenke hatene wainhira atu aplika pestisida kimiku ba hare oan katak peste ka moras hare nian liu ona nia baliza toleransia. Ida ne’e signifika katak kada hare klobor rua hetan ona total hare kutu (Rice Bug) ka Brown Plant Hoppers liu husi rua. Ba Furador (Stemborer) no Tahan lulun (Leaf Folder) hetan ona estragus 25% (Balasubramanian,2007). Hili pestisida ne’ebe los tuir simptoma peste ka moras ne’ebe ataka hare oan. Bainhira rega tenke ho nia kuantidade pestisida ne’ebe apropriadu tuir instrusaun iha label pestisida nian. Rega pestisida iha tempo ne’ebe determinadu (ohin ou aban sei la udan), se’ lae estraga deit tanba udan ben bele fase hotu fali pestisida ne’ebe rega tiha ona. Atu hetan rezultadu ne’ebe di’ak wainhira uza pestisida mak presiza halo uluk kalkulasaun konaba area ne’ebe atu ba rega ho pestisida, ekipamentus ne’ebe uza hodi rega pestisida no pestisida nia kuantidade ne’ebe apropriadu. Pasus importante ne’ebe presiza hatene bainhira atu uza pestisida hodi kontrola peste ka moras mak hanesan tuir mai ne’e: Tenke hatene dosis pestisida ba area ektare 1 tuir rekomendasaun iha Label Pestisida nian; Tenke hatene volume bee ne’ebe presiza ba tanki sprayer isin ida (porezemplu 15 L) Presiza hatene volume bee hira mak presiza atu rega ba area ektare 1 (porezemplu liu husi koko ba area 100 m2). Sukat bee hira mak uza ba area experimentu nian depois multiplika ba 10.000 m2. Porezemplu bainhira ita konta bee ba area experimentu nian ita hetan bee litrun 4. Ita uza formula ikus mai ne’e hodi konta volume bee: = x 10.000 m2 = = 400.000 cc bee per ektare x 10.000 m2 = 400 L bee per ektare. Kalkula pestisida hira mak presiza atu uza ba bee litru 1 (ida), depois multiplika ba bee nebe iha tanki isin ida. Nia formula mak: 22 = = = = 0.0075 cc. Pestisida ne’ebe atu uza ba sprayer tanki 15 L bele kalkula uza formula hanesan tuir mai ne’e: 15 x 0.0075 = 0.1125 cc pestisida. Ne’eduni ita presiza uza 27 sprayer tanki misturasaun husi pestisida no bee hodi rega ba area ektare 1. Kalkulasaun ida ne’e uza formula hanesan tuir mai ne’e: = = = 26.66 = 27 tanki. Uza pestisida kimiku atu kontrola peste ka moras presiza fó mos atensaun ba fatóres sira hanesan tuir mai ne’e, atu nune’e bele minimiza no prevene infakto negativu ba ema, aihoris, animal no ambiente. Tenki uza ekipamentus ne’ebe apropriadu atu proteje ita nia an husi residu pestisida nian; Uza faru liman naruk, kalsa ain naruk, luvas, oklu, masker no sapatu boot bainhira atu rega pestisida; Tenke le no kompriende label pestisida nian antes atu rega, atu nune’e bele halo tuir instrusaun no rekomendasaun lalaok utilizasaun pestisida nian; Rega tenke tuir dosis ne’ebe rekomenda ona iha label pestisida nian; Bainhira rega hotu ona tenke hamos tanki sprayer nian no halot iha fatin ne’ebe seguru; no Labele soe pestisida nia restu iha fatin arbiru. Simptoma ba ema ne’ebe kona ona veneno pestisida kimiku nian mak hanesan tuir mai ne’e: sente oin halai, muta, ulun moras, kabun moras no sente atu muta. Ba ema ne’ebe hetan ona veneno no lanu husi residu pestisida kimiku presiza: Fo nu been lalais ka kahur masmidar ho bee no fo hemu lalais kedas; Fo haris ho sabaun no usa be barak; Tenke han barak no bosu wainhira atu rega pestisida; 23 Fase ropa ne’ebe ita uza tiha ona hodi rega pestisida hosabaun atu nune’e bele halakon residu pestisida nian; Troka kedas ropa wainhira rega hotu ona; no Karik sente moras todan liu presiza lori lalais ba hospital atu hetan tratamentu husi doutor. Fig 17. kontrola peste ka moras uza pestisida kimiku. 2.8 Kolleita no Poz-Kolleita Kolleita no poz-kolleita presiza fo atensaun di’ak tanba 20-30 % produsaun hare lakonhusi parte ne’e. Jestaun ba kolleita no poz-kolleita ne’ebe ladi’ak sei afeta mos kualidade hare. Serbisu grupu iha tempu kolleita hare sei minimisa lakon husi 19% ba 40%. Distribusaun tarefa serbisu iha grupu nia laran tenke klaru. Porezemplu ema nain 30 mak halo kolleita, di’ak liu ema nain 10 ko’a hare, ema nain 5 rekoila no lori hare ba fatin sama ka baku, emanain 10 sama ka baku hare, restu ema nain 5 haleri no hatama hare musan ba karon laran. 2.8.1 Kolleita Atu halo kolleita agrikultor sira tenke hatene Karakteristiku konabaloron kolleita kada variedade ida-idak. Tanba loron kolleita ba verieade ne’ebe hetan rekomendasaun la hanesan. Maibe agrikultor sira bele halo kolleita kuandu hare iha ona loron 30-35 komesa husi tempu funan nian. Hare tenke koileta ona bainhira 95% tasak ona ka hare tahan sai kinur hotu ona. Sinal ne’ebe hatudu katak hare tasak ona maka pursentu bee purvolta 2030% ka tata ho nihan sei nakfera ba rua ka bainhira ita nata hare musan laiha ona bee. Koilete hare tenki halo lalais no labele demora. 24 Fig 18. Hare ne’ebe mak tasak kolleita ona prontu atu halu kolleita. 2.8.2 Sama / Baku Kolleita hare uza sabit ka tudik kro’at atu nune labele estraga hare musan munu ba rai. Ko’a hare ho nia fulin leten deit karik sama ho ain ka baku ho treshser (biomasa ba rai barak); Hare mak atu baku ho liman, tenke ko’a ho kain naruk. Hare ne’ebe ko’a tiha ona sama ka baku kedas atu nune labele halo hare musan lakon barak iha natar laran tanba estraga husi laho, manu lin, hare musan moris fali ka halo kualidade foz bele sai la di’ak. Karik la konsege sama ka baku di’ak liu tau iha fatin ne’ebe mahon hodi proteje loron, mahon been no udan been kona. 2.8.3 Hamoos Hamoos hare bainhira sama hare hotu mak atu hili kedas hare musan di’ak husi hare musan at ka boen no haketak fo-er husi hare musan di’ak. Hare musan di’ak ne’ebe hetan husi atividade ida ne’e sei garanti kualidadi no determina tempu naruk atu halo’ot hare iha armazen. Prosesu hamoos ne’e baibain uza lafatik ka lohu atu haleri hare musa. 2.8.4 Poz-Kolleita 2.8.4.1 Hamaran Hare Habai hare musan iha biti leten, lona leten ka fatin simenti ho nia mahar purvolta 2 cm duranti loron 3 to’o 4. Habai hare musan husi pursentu be 14 ba 12% ba hare ne’ebe atu konsumsi. Habai iha temperatura ne’ebe lolos, hanesan temperatura 42 grau selsiu hodi nune bele hetan humildade ne’ebe sufisiente atu bainhira dulas la bele tohar ka sai ikis.Se menus husi ida ne’e sei halu hare bokon no halu hare nia qualidade ne’ebe ladiak. 25 Ba hare ne’ebe mak sei utiliza hanesan fini di’ak liu habai iha C0 42 grau selsiu ho kompozisaun bee menus husi 13% atu garante viabilidade no jerminasaun. Fig 19. Habai hare iha sumenti leten atu garanti hare nia kualidade ho persentu be ne’ebe apropriadu. 2.8.4.2 Armajenamentu Hare Hare ne’ebe atu rai tenke ho pursentu bee 12-14. Rai hare iha silo, bidoon, Kaleen, masa ka fatin nebe seguru atu proteje husi animal hanesan laho, manu, fuhuk no peste. Bidoon ka masa nia matan tenke taka metin atu nune’e anin (oxygen) labele tama no sai. Bainhira bidaun ka masa matan la taka metin sei fo vantagen ba ensekta seluk atu moris. Nune mos antes atu rai hare, fatin rai hare tenke mos husi bee, olio no liquidu seluk ne’ebe bele afeta ba hare nia qualidade. Halo’ot iha fatin seguru no labele diretamente kona rai. Ba hare ne’ebe uza ba multiplikasaun fini nian tenke rai ketak. Haketak fini iha kontentór diferente, taka metin no halo’ot iha fatin maran no seguru. Maibe fini sira hanesan bele mos Kolekta husi Grupu Agrikultór sira seluk hodi mantein kualidade no variedade hare. Uma ne’ebe uza atu rai hare tenki maran no la hetan udan ka loron dereitamente. Rai hare ne’ebe iha silo, bidoon, kallen ka masa iha hadak leten ne’ebe bele asesu ba feto no la bele dereitamente rai iha rai leten. 26 Fig 20. Rai hare iha fatin nebe seguru atu proteje husi animal hanesan laho, manu, fuhuk no peste. 2.8.4.3 Prosesamentu Hare Hare musan ne’ebe diak atu dulas maka pursentu bee mais ou menus 14%. Keta dulas kedas depoisde habai, di’ak liu hein durante oras 12 nia laran atu produs foz ne’ebe di’ak. Dulas hare ho di’ak sei atrai konsumidór sira iha merkadu.Bainhira atu dulas ka fai hare tenke fo atensau ba hare nia pursentu maran. Hili hare musan ne’ebe hanesan atu nune’e labele nakfera bainhira dulas. Karik uza makina hodi dulas hare mak di’ak liu regula kaiza selindru makina nian iha nivel 600-800 rpm (rotation per menutes) atu nune’e bele produs fos ne’ebe ho kualidade diak. Tau fos iha saku ne’ebe mos e rai iha fatin ne’ebe ho temperaure menus husi 43 grau selsiu. Fig 21. Fatin rai hare tenke mos husi peste ka moras atu nune garanti kualidade fos ne’ebe diak bainhira atu konsumsi. 27 3 Analize Ekonomia (Gross Margin Analysis) ba Kultivasaun Hare Ekonómikamente hare hanesan komodidade ida ne’ebé sei iha prospetiva tanba ita hatene katak populasaun iha mundo 60% mak konsume fós hanesan sira nia aihan loro-loron. Ida ne’e indika katak kuda hare lalika ta’uk konabá nia merkadu. Timor-Leste rasik mós sai hanesan nasaun ne’ebé nia populasaun maioria mak konsume fós.Ezemplu konkretu ita bele haree rasik ho matan katak bainhira fós iha país ida ne’e laiha halo na’i ulun sira to’o ema ki’ik preukupa tebes maske aihán seluk sei iha hela.Husi Governu Konstituisionál IV no V nian aloka orsamentuprovolta 41 milloens hodi importa fós (Programa MCIA). Ne’e hatudu katak kuda hare iha nia vantájen ekonómiku ne’ebé boot satan oras ne’e hare nia folin aumenta ona husi $ 0.50 ba $ 0.75/kg no bele fó rendimentu ne’ebé boot liubá natar-na’in sira. Naran katak teknolojia ne’ebé ita aplika tenke teknolojia ne’ebé nesesita rekursu mínimu (low resources technology) hanesanmodelu PAD hare nian. Análiza ekonomia hare nian hanesan komponente jestaun agríkola nian ida mak importante tebes ba natar-na'in sira hodi halo analyza komparasaun entre rendementu no kustu durante etapa produsaun hare nian. Komparasaun Análize Ekonomia ba Sistema Kultura Hare Konvensional ho PAD hare nian iha Area Ha 1 nian hanesan iha tabela okos. Atu kalkula valor ekonomia kuda hare tuir sistema PAD maka sei uza formula hanesan tuir mai ne’e: Deskrisaun: AE = Análiza Ekonomia R= Rendimentu K = Kustu Fig 22. Kualidade fóz di’ak sei garanti folin a’as iha merkadu. 28 Tabela 2. Análize Ekonomia ba Kultura Hare tuir metodu PAD iha area 1 ha. No Deskrisaun Despeza Unidade Kuantidade Kustu per unidade (US$) Kustu Total (US$) A Kustu (KP)/ha 1 Observasaun Hare Fini Kg 10 1.00 10.00 2 Urea Saku 1 35.00 35.00 3 TSP Saku 1 35.00 35.00 4 KCL Saku 1 35.00 35.00 5 Hand Sprayer Unidade 1 75.00 18.75 6 Pestisida Kg 1 16.00 16.00 7 Aluga Traktor Ha 1 80.00 80.00 8 Encada Unidade 2 5.00 1.00 Kustu uza 10% 9 Skop Unidade 2 5.00 1.00 Kustu uza 10% 10 Aisuak Unidade 2 5.00 1.00 Kustu uza 10% 11 Katana Unidade 2 4.00 0.80 Kustu uza 10% 12 Saku/karon Unidade 140 0.10 14.00 13 Terpal Unidade 2 15.00 3.00 Kustu uza 10% 14 TKT Unidade 1 1.00 0.10 Kustu uza 10% 15 Landak Unidade 1 50.00 5.00 Kustu uza 25% 16 Aluga Tresher Kg 400 0.75 300.00 Produsaun Total Gastu 555.65 29 Kustu uza 25% B Loron Serbisu (LS) Hatama bee ba natar LS 1 Prepara rai I LS 5 Halo viveros LS 4 Kuda hare LS 33 Hamos du’ut LS 12 Jestaun bee LS 12 Jestaun peste no moras LS 12 Adubu no fertilizasaun LS 4 Kolleita hare LS 20 Sama/baku hare LS 4 Haliri hare LS 4 Haloot hare LS 2 Transporta ba uma LS 2 Prepara rai II Total Loron Serbisu C Rendimentu hare D Analiza (EK) 103 Kg 5,000 0.75 Ekonomia Loron E Serbisu (fulan LS Ida) 3,750.00 3,194.35 22 30 31.01 682.3 4 Vantájen no Dezafius ba PAD Hare nian. Vantajen husi implementasaun programa PAD bá hare mak hanesan: Uza fini ne’ebe di’ak, kuda liña ho nia distansia kuda mak adekuadu, manutensaun (hamoos du’ut, fertilizasaun, prevene no kontrola peste ka moras ho uza konseitu JPI), kolleita hare iha tempu ne’ebe loloos, baku, habai no halo’ot hare ho di’ak; Sei fo rezultadu produsaun ne’ebe ás kompara ho sistema kultivasaun baibain. Ho implementasaun sistema PAD hare ne’ebe di’ak bele hetan nia produtividade minimu 4-6 ton/ha. Natar-na’in sira bele hetan produsaun di’ak hodi bele hametin seguransa ai-han no hasa’e rendementu familia agrikultor sira nian. Kresementu produsaun hare nian bele sai mos estimula ba sub-seitór agrikola nian sira seluk hanesan kuda rotasaun ho foremungu ka forekeli no kriasaun ikan mina padi. Dezafius iha implementasaun programa PAD mak hanesan: Mentalidade agrikultór sira óras ne’e depende liu ba importasaun fos husi rai liur ne’ebe baratu liu. Situasaun ida ne’e kontribui ba adaptasaun inovasaun foun hanesan PAD hare la’o neneik liu. Natar-na’in sira seidauk laran metin ba natar de’it tanba iha parte seluk hakiak animal, kuda batar no aihoris seluktán. Tanba ne’e programa PAD hare ne’ebe nu’udar pakote prátika kultivasaun intensivu sei la’o neneik liu. Dala barak natar-na’in sira konsidera DEMPLOT hare ne’e nu’udar projetu husi nasaun doadores sira nian. Tanba ne’e sei mosu deskonfiansa durante prosesu implementasaun PAD hare no laiha sustentabilidade iha futuru tanba dependensia de’it ba rekursus sira mak fornese husi projetu. Natar-na’in sira laiha kbiit atu sosa rekursus determinante atu hasa’e produsaun nian hanesan adubu kimiku, pestisida, traballador, fini no rekursus seluk-seluk. 31 5 Stratejia Implementasaun PAD hare nian 5.1 Oinsá implementa PADhare nian. PAD nu’udar sistema kuda hare ne’ebé hetan kompila hosi rezultadu pesquiza tomak iha Timor-Leste no simplifika ona tuir kondisaun agrikultura ne’ebé iha. Experiensia hosi natar-na’in sira nian ne’ebé diak iha prátika kultivasaun mos hetan apresiasaun no halo parte iha pakote PAD ida ne’e. Ho nune’e, modelu partisipatóriu hosi natar-na’in sira iha demplot sei dada sira hodi buka hatene buat barak liu hosi hahalok sira (learning by doing). PAD hare ne’e sei lao ho diak wainhira komponente integradu hira tuir mai ne’e implementa ona terenu. Komponente hirak ne’e maka: preparasaun rai ho diak; produsaun no prepara fini, selesaun fini ho diak (fini ho kualidade diak) no kalkula nesesidade fini; prepara viveros no halo transplantasaun tuir loron ne’ebe determinadu; Halo manutensaun konaba kuda hikas, hamos du’ut, jestaun uza bee, utilizasaun adubu no kontrola peste ka moras hare ho di’ak ; Hala’o kolleita no pos kolleita ho maneira ne’ebe apropriadu. 5.2 Prosesu Komunikasaun ho Natar-Na’in sira Atu hala’o kampaiña estensaun kona-ba prátika kultivasaun hare ne’e ho diak no efetivu, Estensionista sira tenke domina tópiku PAD hare nian ne’ebé sei hato’o ba natar-na’ín sira. Estensionista sira mos presiza hatene komunidade ka agrikultór sira nia problema ne’ebé sira rasik infrenta helaiha sira nia natar loro-loron. Identifikasaun ba problema hirak ne’e sei hafasil Estensionista sira hodi prepara didiak materia estensaun. Wainhira hato’o informasaun ne’ebé iha relasaun ho natar-na’in sira nia problema maka sei hamosu diskusaun manas (feedback) hodi bele hamosu interasaun diak entre Estensionista ho natar-na’in sira. Implementasaun demplot, natar-na’in sira maka sai na’in ba atividades produsaun nian. Estensionista sei sai hanesan fasilitador ba atividades 32 hotu-hotu durante prosesu implementasaun PAD ne’e. Estensionista sira mos tenke kria atividades ne’e ho sustentavel hodi la kria dependensia hosi natar-na’in sira. Tamba programa PAD ne’e atu estimula deit natar-na’in sira hodi banati tuir prátika kultivasaun ne’ebé diak tuir PAD hatudu. Iha aldeia ka área ida, Estensionista sei promove demplot ida hamutuk ho agrikultór ne’ebé progresivu atu bele hatudu ba agrikultór sira seluk katak programa PAD ne’e diak tamba bele hasa’e produktivade hare. Natar-na’in sira seluk ne’ebé nunka hatene prátika kultivasaun diak, sei husu-tuir lalaok demplot ne’e no neineik sei halo tuir. Estensionista sira mos sei halo sorumutu ida ho agrikultór sira ne’ebé besik iha área demonstrasaun plot ne’e, hodi nune’e natar-na’in seluk bele haré rasik ho matan kona-ba rezultadu produsaun hare husi natar ne’ebé uza téniku PAD nian. Estensionista sira mos bele halo kampanhe intensivu liu hosi media oin-oin hodi halekar vantagem programa PAD nian. 5.3 Oinsá Serbisu ho Natar-Na’in Atu Implementa PAD hare. Prepara planu ba atividades ida nu’udar hanoin ida importante tebes-tebes. Planu maka sei lori ita tuir lalaok programa ne’ebé ita deside hamutuk ona ho natar-na’in sira. Tamba ne’e, antes atu hala’o servisu estensaun ka servisu hamutuk ho agrikultór sira kona-ba PAD hare, importante liu ita presiza halo planu hamutuk ho sira. Preparasaun ida ne’e atu identifika sira nia rekursus, frakeza, oportunidade no mos ameasa saida deit maka sira sempre hasoru tinan-tinan. Atu atividades hirak ne’e bele lao diak, Estensionista sira sei fasilita natarna’in sira atu koko no implementa programa PAD ne’e tuir kondisaun ne’ebé sira rasik iha. Natar-na’in sira maka sai na’in ba demplot ne’ebe implementa, tamba sira rasik maka implementa no hetan asistensia hosi Estensionista sira. Ho nune’e, programa PAD sei husik dalan sustentabilidade no bele muda mentalidade dependensia no ikus mai bele hametin seguransa ai-han no rendimentu familia nian iha área hare nian. 33 5.4 Monitoria no Evaluasaun baPAD hare 5.4.1 Tanbasa tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare? Monitoria hanesan atividade akompañamentu nian ne’ebé ho orientasaun atu bele garante katak PAD hare aplika duni tuir nia rekomendasaun ne’ebé bazeia ba nia prinsípiu sira mak tenke hala’o.Nu’udar estensionista kafasilitadór ida,monitoria ne’ebé di’ak no sistemátiku prinsipál ba ita atu bele hatene katak ita nia natar-na’in sira aplika duni prinsípiuPAD nian tuir rekomendasaun ka lae? Tanba dala ruma sira la aplika saida mak rekomenda iha manual PAD hare nian no sei inplika maka’as ba produtividade no produsaun hare ne’ebe ki’ik. Tuir mai la’os de’it natarna’in sira la adopta PAD, maibé mós estensionista ka fasilitadór sira bele lakon sira nia kredibilidade nudar ema tekniku agrikola. Monitoria ne’ebé di’ak no sistemátiku ho observasaun direta no husi kolesaun dadus ne’ebé kompostu husi komponente aplikativa PAD nian (haree formuláriu konaba dadus kultivasaun hare nian) sira prinsipál tebes hodi hatene problema ruma mak mosu no fasilita ka tulun ita atu bele halo mudansa ruma karik nesesáriu no tulun ita atu orienta diak liu tan natar nain sira iha futuru. 5.4.2 Oinsa hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian? Bainhira treinamentu remata no agrikultor sira aplika ona rekomendasaun teknika PAD nian husi estensionista / fasilitador sira, presiza regularmente iha akompanamentu hodi asegura aplikasaun komponente aplikativa PAD nian sira no karik presiza mos prevene kauza negativa ruma mak akontese. Ezemplu labele kontrola peste ho pestisida kimika ba hare-oan sira iha idade loron 40 mai kraik, basá bele hamate fali predator sira ne’ebe seidauk ativu iha nia atividadehan peste siraka pelu kontrariu uza pestisida kimiku semana rua molok kolleta bele iha efeituresidu. 5.4.3 Sé mak tenke hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD hare nian? Atividade monitoria ba Implementasaun PAD tenke hala’o husi estensionista / fasilitador sira ho partisipasaun masimu agrikultor sira mak aplika PAD iha nia natar rasik. 34 5.4.4 Bainhira mak hala’o Monitoria ba Implementasaun PAD nian. Tempu ba hala’o atividade monitoria ba Implementasaun PAD hare nian tuir faze implementasaun PAD hare nian hanesan husi preparasaun natar to’o kolleita no poz-kolleita, pelumenus semana ida dala ida ka imediatu karik iha problema / kazu urjente ruma husi agrikultor mak sente nia hare iha natar afeta buat ruma, hodi observa no diskute asuntu relevantes ruma i buka solusaun ba natar nain sira 5.5 Eventu Estensaun Agrikola Estensionista Agríkola (EA) maka parseiru prinsipál grupu agrikultór sira iha nível aldeia atu orienta no implementa sistema PAD hare nian. EA sira mak sei assiste agrikultór sira hodi fornese informasaun konabá téknika kuda hare nian tuir sistema PAD ba agrikultor sira ho apropriadu tuir kondisaun no disponibilidade rekursus sira ne’ebe sira iha. EA mak sei identifika no forma grupu agrikultóres sira hodi implementa sistema kuda hare tuir modelu PAD iha sira nia fatin. Sira sssiste agrikultór sira iha formulasaun nesessidade kultivu sezonal/musiman ho Anuál no realiza demonstrasaun plot/parsela (DemPlot) hodi estimula agrikultór atu adopta sistema kuda hare tuir modelu PAD. 35 Referensia Annonymous, (2004). Budi Daya Padi Hemat Air, DISIMP 1. Annual Research Report, 2007, Fini Ba Moris, August, 2008 iha Lian Tetum, 54p. ACIL Australia Pty Ltd, 1999, the Bobonaro Area Rural development Project, Working Paper: possibilities for Improving Rice Production in East Timor. Ali, A.M. and Sankaran. 1984. Crop Weeds Competition in Direct Seeded, Flooded and Rainfed-bunded Rice. International Rice Research Newsletter (2). 22p. CARE International Timor Leste, 2004: Rice marketing Survey Report in Manatutu (Maliana, Suai, Viqueque and Oecusse). East Timor Transitional Administration, Asia Development Bank, Word Band, and United Nation Development Programme, 2001, The 2001 Survey of sucos: Initial Analysis and Implementation for Poverty Reduction, ETTA, ADB, WB and UNDP, Timor Leste. GTZ-FSP & RDP. V. Balasubramanian, Michael Jones, Improve Rice Cultivation and Commercialization Project, Training Curriculum, Baucau, 2007. GTZ-FSP, Leassons Learn, ICM, Improve Rice Production Through Farmer Field Schools, 2003-2007. International Year of Rice 2004. www.fao.org/rice2004/en/aboutrice.htm FAO site promoting 2004 as the year of rice. Links to eight fact sheets: Rice and water, rice and human nutrition, Economics and IYR, Narrowing the yield gap, Hybrid rice, Aguatic biodiversity, Post-harvest systems, Gender and rice. Ministeriu Agricultura no Peskas ho GTZ, 2008, Mai haburas natar uza sistema ICM. Reinjtjes C.,Haverkort B.,B.W.Ann, Pertanian Masa Depan, Pengantar untuk Pertanian Berkelanjutan dengan input luar Luar Rendah. Scheewe Winfried. (2000), Nurturing the soil – feeding the people, An Introduction to Sustanaible Agriculture. Sutanto Rahcman, (2002). Penerapan Pertanian Organik. Sutaryat Alik, (2005).Pengembangan SRI di Jawa Barat, matrei TOT untuk pemandu SRI. Uppof Norman, (Dec 1-3,2008).What is SRI – Some Consideration, Paper for SRI Symposium in Tamil Nadu Agricultura University, Coimbatore. 37 Aneksu 1. Karateristika Variedade Hare iha Timor-Leste tomak. 1. Variedade IR 64 Variedade standar, superior nebe adapta ona iha fatin barak; Promove iha tempo Indonesia; Tasak iha loron 90 – 120depois kuda, depende ba altitude; Karakteristiku Rezisten ba peste no moras; Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha posibilidade to’o 8 ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun; Hare tahan hamrik los no proteze hare fulin husi manulin atu han; no Hare nia hun badak, metin no tahan anin. Area Prefere Kuda iha fatin hotu-hotu no koenesidu. Metodu kultivasaun Uza sistema PAD. Vantagen Iha vantagen kuda iha teritori Timor-Leste tomak. Desvantagen 30% mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak. 2. Variedade Nakroma Variedade standar, superior nebe adapta ona iha fatin barak; Lansamentu no promove iha tempo indepemdencia (MAF/SoL); Karakteristiku Tasak loron 90-120depois kuda, depende ba altitude; Rezisten ba peste no moras; no Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha posibilidade to’o 8 ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun. Area prefere Kuda iha fatin hotu-hotu. Metodu kultivasaun Uza sistema PAD. 38 Vantagen Iha vantagen kuda iha teritori Timor-Leste tomak; Fini certifikadu no hetan rekomendasaun husi MAP ona; no Han gusto no morin. Desvantagen 20% deit mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak. 3. Variedade Singapura Superior nebe sai lokal, han gosto no morin; Tasak loron 90 – 120 depois kuda, depende ba altitude; Karakteristiku Produsaun as ( 4 ton ba leten)iha possibilidade to’o 8 ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun; Rezisten ba peste no moras; no Area prefere Fatin hotu-hotu. Metodu kultivasaun Uza sistema PAD. Vantagen Hare kain ne’ebe barak bele uza hanesan mulsa ka kompos. Desvantagen Hare nia hun as ne’ebe karik anin bo’ot bele halo hare tohar no monu ba rai; Agrikultor barak Seidauk koenese variedade ne’e ; no Menus husi 10% mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak. 4. Variedade Membrano Superior nebe sai lokal; Promove iha tempo Indonesia; Karakteristiku Tasak loron 90 – 120 depois kuda, depende ba attitude; Produsaun as ( 4 ton ba leten) iha possiblidade to’o 10 ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun; no Rezisten ba peste no moras; Area prefere Zona especial Oecusse maibe bele iha fatin seluk mos. Metodu Uza sistema PAD. 39 kultivasaun Vantagen Han gostono morin; no Koenesidu. Desvantagen Hare nia boen barak; no 30% de’it mak kuda veriedade ne’e iha teritori tomak. 5. Variedade Foz Mean Variedade local (origin ou kleur ona iha TL), adapta ona ho ambiente; Tahan peste no moras; Hare tasak iha loron 120 depois kuda, depende mos ba Karakteristiku altitude; Produsan ladun maibe iha posibiliade to’o 4 ton/ha, maibe depende ba iklima no jestaun;no Hare kain barak. Area prefere Fatin hotu-hotu. Metodu kultivasaun Uza sistema PAD. Konserva agrobiodiversidade; Han gosto (especial), diak ba saude; Folin iha merkadu as; Hare kain barak no bele utilize hanesan kompos no mulsa. Desvantagen Maibe hare nia hun as besik metro ida fasil tohar no munu. Menus husi 10% de’it mak kuda variedade ne’e iha teritori tomak. 6. Variedade Foz Metan Vantagen Karakteristiku Variedade lokal, adapta ona ho ambiente; Hare tasak iha loron 120 depois kuda, depende mos ba altitude; Tahan peste no moras; Produsan ladun maibe iha posibiliade to’o 4 ton/ha, 40 Area prefere maibe depende ba iklima no jestaun; no Fatin hotu-hotu. Metodu kultivasaun Uza sistema PAD. Vantagen Desvantagen Hare nia hun as besik metro ida; Produsan ladun; no Menus husi 10% mak kuda variedade ne’e iha teritori Han gosto (especial), di’ak ba saude; Folin iha merkadu as; Konserva agrobiodiversidade; Hare kain barak bele uza hanesan kompos no mulsa. tomak. 7. Variedade Hibrida Karakteristiku Hare tasak iha loron 90 – 120 depois kuda; Area prefere Sei Koko iha Manatuto. Metodu kultivasaun Presiza peskiza atudetermina metodu kultivasaun. Vantagen Produsaun as liu kompara ho variedade Inbrid; no Produsaun as liu husi variedade non hibrida. Variedade nebe tenke importa husi rai liur, tenki sosa tinan tinan; Persiza inputs nebe a’as; no Testu han babain de’it kompara ho hare local. Desvantagen 41 Aneksu 2. Rede Ligasaun PAD hare nian Karik ita boot sira hakarak hatene kle’an liutan konabá PAD hare ne’e bele kontaktu : Antonio Vicente, Hp. 77 24 88 60, email: [email protected] Agostinho da Silva Guterres, Hp. 77 23 94 76, email: [email protected] Oscar Monteiro Gonçalves, Hp. 77 23 93 78 Bele mos kontakto ho Estensionista Agrikola iha ita bo’ot sira nia fatin. 42 Ekipa Serbisu PAD hare nian: 1. Agostinho da Silva Guterres (DNAH); 2. Oscar Monteiro Gonçalves (DNAH); 3. Antonio Vicente Pereira (DNAH); 4. Guilherme da Silva Quintão (DNADKA); 5. Benjamin Guterres (GIZ); 6. Jose Barros (GIZ); 7. Acacio da Costa Guterres (UNTL). 43 Hare (Oryza Sativa) hanesan komodidade aihán ne’ebé importante ba Timor-Leste no oras ne’e sai hanesan aihán importante ba maioria populasaun Timor-Leste. Tanba ita hotu hatene katak maske ita nia populasaun iha aihán seluk hanesan aifarina, batar, fehuk, talas no seluk tan, maibé kuandu sira la hán etu sira sempre dehán katak sidauk hán. Maibe produsaun hare iha Timor-Leste sei menus husi 2.50 ton kada hektar. Tanba ne’e Timor-leste tinan-tinan tenke importa fós husi Vietnam, Tailandia no Indonesia hodi garanti ai-han iha rai laran. Ho kondisaun sira hanesan ne’e halo ita presiza duni alternativa ruma hodi tulun hasa’e produsaun hare nian. PAD nu’udar modelu prátika kultivasaun hare nian ne’ebé simplifika ona husi MAP atu uza manajementu integradu, komesa husi hatama be ba natar to’o armajenamentu ne’ebe di’ak atu garanti produtividade no produsaun hare in Timor-Leste.
Documentos relacionados
Mahein Nia Lian no. 13, 28 Outobru 2010. Kna`ar F
Timor-Leste inklui hanoin emeasa invazaun militar la iha ona, hanesan ameasa bo’ot ida ba Timor-Leste…”16Nee duni Timor-oan labele hare deit F-FDTL hanesan instituisaun funu maibe sira tenki dezenv...
Leia mais