SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).

SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).

o
SOSIREA MISIUI4EI ENGLEZE LA SINAIA. — (Vezi explicaţia).
UNIVERSUL
. 2 — No. 34.
HOTELE
Ш Ш В
Рѳ vreme d« m
tömi
De l a u n c a p ă t l a a l t u l a l tării n u
s-- v o r b e ş t e dc .cât de h o l e r ă . U r â t a
m o l i m a n e a m e n i n ţ ă pe t o a t e g r a n i ­
ţele. P â n ă a c u m pare că noi at» scă­
p a t . A u t o r i t ă ţ i l e se d a u de-a 'ncâtel e a lu;' ud m ă s u r i de a p ă r a r e şi d a c ă
t a însă Í h o l e r a î n g r o z e ş t e ,
îngro­
zesc m a i a b i t i r m ă s u r i l e c a r i de
c a r i m a i s t r a ş n i c e , m e n i t e s ă des­
c h i d ă ochii l u m i i
a s u p r a chipului
c u m să se f e r e a s c ă de b o a l ă . In ca­
z u l a c e s t » p u ţ i n ă e x a g e r a r e n u stri­
că. De felul n o s t r u s u n t e m tembeli.
Citim t o a t e ard&nantele sanitare ur­
m ă r i m teate m ä s w ü e luate, d a r d i n
o b i c e i u r i n u n e ieşim. H o l e r a ? L a s ă
că n e a p ă r ă stăpânirea ! O s ă ajun­
g ă stăpânirea să fie nevoita să ne şi
spele.
L u c r u l e fatal. S u n t e m î n c ă p i v a
a p r o a p e de v r e m e a
tembelismului
t u r c e s c şi prea departe de e n e r g i a
occidentală. Şi eu toate aceste n u
s u n t e m de loc departe de vremurile
c â n d m o l i m i l e p u s t i a u ţ a r » şi c a pe
v r e m u r i şi astăzi ne place viaţa cât
m a l patriarhală, cât m a l ferită de
c o n v e n ţ i o n a l i s m u l civilizaţieicon­
v e n ţ i o n a l i s m ta care a m înglobat e u
m u l t ă u ş u r i n ţ ă ş i civilizata, bagienă.
D a r д » scriem rindurile aceste c a
?ă facem procesul stării
noastre
înapoiate î n ale curăţie!, 1» ale higienil. Vrem sa p u n e m s u b ochii ci­
titorului u n tablou foarte vorbitor,
z u g r ă v i t n u de m u l t , a l u n o r v r e m i
de n u de m u l t , 4 « pe v r e m e a « U i m e i
m o l i m e >çe a n&niuit Bucureştii. î n ­
c e r c ă m u n fel de oducaţie prin repre­
zentaţie; înţeleagă-o cina poate.
Scrie Ion Ghic*, î n a i * l a i scrisori
c ă t r e Alexandri, despre Ciuma Iul
Caragea :
cute l a ordie, u n d e u n e i dir- aceşti
fusese rupt c u dinţii de u n t â n ă r
c a r e a p ă r a c i n s t e a soţiei sale l o v i t ă
de ciumiă c h i a r î n z i u a n u n ţ i i , şi î n
u r m a revoltei ciumaţilor, c a r i a u
s ă r i t cu, p a r u l ş i a u o m o r â t zece cio­
cli, a u t o r i t a t e a № sfârşit a l u a t mă>
suri de a o r g a n i z a u n fii de servi­
ciu s a n i t a r . Е д înfiinţase c â ţ i v a v i t ă ş e i î n s ă r c i n a ţ i de a întovărăşi pe
ciocli, d i n c a s ă î n c a s ă şi a c e ş t i a
s t r i g a » de 1» p o a r t ă : „Sănăt&şî
co­
pul" U n u l d i n ei î n t r ' u n r a p o r t că­
t r e şeful s ă u , zicea :
„ A z i a m a d u n a t 15 morţi, d a r n ' a m
„ p u t u t î n g r o p a de cât 14, fiind-că u. . n u l a fugit şi n u l'am putut prin­
de".
„ D ' a s u p r a o r a ş u l u i se rilica u n
fum g a l b e n şi acru, f u m u l b â l i g a r u luî c a r e a r d e a î n curţile hoereşti, şi
o r a ş u l r ă s u n a deurletul j a l n i c al
câinilor r ă m a ş i fără stăpân.
„ L a fie-eare poartă era câte o ş a n ­
d r a m a , u n fel de gheretă, î r e a r e
se adăpostea câte u n servitor p u s
acolo pctiarqkidan
(comisionar o e n tru târguelile de p â i n e , de e a m e ş *
de zarzavaturi). N i m i c n u intra Го
curte de cât d u p ă c e s e purifica l a
f u m şi trecea p r i n h ă r d ă u l cu a p ă
s a u prin s t r a e n i n a c e o ţ e t
„Cioclii, c â n d t r e c e » » p e l â n g ă o
c a s ă bogată, n u Mnsîau d e a a r u n c a
sdrenţe rupte de l a c i u m a ţ i , ca s ă
răspândească contagiunea, Ш nu se
t e m e a u de molipsirea boalei,
căci
m a i toţi erai. dintre aceî cári zăcu­
seră de cât* d o u ă , trei ori de a c e a
g r o z a v ă epidemie. Ciuma, ea toata
boalele mortale şi lipicioase, c a văr­
satul, c a t i f o s u l c a l i n g o a r e a nea­
gră, foarte periculoasă î n t â i a o a r ă ,
devine p u ţ i n violentă la aceî c a t ! жя
m a t fost loviţi de ea.
„Jafurile ş i tâlhăriile o a m e n i l o r ,
direct s a u indirect prepuşi la servi­
ciul ciumaţilor, a u fost uepenownite.
Multe a v e r i si c a s e m a r i a'aü гыііеаД
în Bucureşti d u p ă c i u m a l u i Caragea> din sculele şi b a n i i bieţilor bol­
navi.
„ D u p ă u n a a , с а ю pe l a Decem­
brie, boala a, Început a s e d o m e i i ş i
l u m e a s'a r e a d u n a t încetul cu Înce­
tul î n oraş".
' „A fast î n m u l t e r â n d u r i c i u m ă
î n ţ a r ă , dar a n a l e l e R o m â n i e i n u
pomenesc de e. b o a l ă m a l g r o z a v ă de
c â t Ciuma Іф C«r*#ea l Nici odată
acest f l a g e l n ^ f&c«t sMim victimei
A murit p â n ă 1» ЗѲ0 -, o * » « i î pe zi,
şi se crede c ă n u m ă r u l «terţilor ii>
t o a t ă ţara a loai m a t m a s » de-90.000.
Contagiunea erai a ş a de^nrijaejdieasă
î n c â t cel m a i m i c contact o u ѳ c a s ă
m o l i p s i t a d u c e a moartea, într-O fa­
m i l i e întreagă, şi violenta e m a ş a
E noapte ş i tocă n'am a p r i n s
de m a r e . î n c â t u n om lovit de ciu­
lampa.
m ă era u n - o m mort.
I m ! place ş l stau, î n serile (ie va­
' „ S p a i m a intrase î n toate injmîle ră, pe întuneric, p â n ă târzia, cu
şi f ă c u s e s a d i e p w ô orice simţiinâut ferestrele deschise. U n v â n t u s e r ade iubire şi de dévotement,. M a m a bia atinge perdelele....
îşi p ă r ă s i a mpiU şi ,bărbatul s o ţ i a
Iar mi-e dor s'o,văd, *i doar adi­
p e "mâinile cioclilor-, nişte o a m e n i n e a u r i m ' a m despărţit de d â n s a ! . . , .
f ă r ă cuget şi fără frieă de D u m n ^
F u s e s e m şi de d i m i n e a ţ ă să-i duc
zeu. T o ţ i beţivii, totf destrămaţii îşi
nişte flori, ee i l e făgăduisem. Lea t â r n a u u n şervet roşu de gât, se ur­
a m cules chiar eti, E r a u p l i n e . d e
c a u î n t r ' u n car c u . b o l , şi p o r n i a u
rouă. Mi-a ieşit, s u r â z â n d , Înainte:
pe hoţie din c a s ă b l c a s ă , d i n curte
a ş a s u r â d e e a în totdeauna. Ce di­
î n c u r t e . El se introduceau z i u * şi
vine surâsuri l E atâta lumină, atâta
n o a p t e a prin locuinţele o a m e n i l o r şi
p u n e a u m â n a pe ce . g ă s e a u , Juan fericire îr» s u r â s u l el !... A l u a t flo­
b a n i , argintării,
ciaaornice, seule, r i a şi le-ft^njirasit P e e l e ц Ш І ц с е а
.şaluri, etc., i u r a ca n i m e n i SĂ în­ î n c ă rouA, "şi,--*e vede—că şi î n cd r ă z n e a s c ă a li s e împotrivi. F u g e a chiî щ е і o l a c r i m ă , c ă c i p r e a 4ï &iml u m e a de dânsjï ea de moarte, c ă c i ţ i a m calzi !....
Dar ea n'a observat L.. ufeï
ei l u a u pe bolnavi s a u pe morţi î n
spinare, îî trăntiau în car, clae pes­ bine !
Cerul e albastru ş i g r ă d i n u ţ a de
te g r ă m a d a , şt pprniau cu carul p l i n
s p r e Dudeşti s a u s p r e Cioplea, u n d e sub fereastra eî m â n d r ă . Sclipesc
e r a u o r d i i ţ e ciumaţilor. S e încreţia florile şi toate par'că râd. S u n t g i n ­
c a r n e a pe trup, auzindu-se grozăviile g a ş e şi drăguţe, c a şi s t ă p â n a l o r ;
şi c r u z i m i l e făcute de aceşti tâlhari ca şi m â n u ţ e l e ce le îngrijesc şi с а ц .
a s u p r a bieţilor creştini căzuţi î n tă de ele !
Cele albastre par m a i dulci, poate
g h i a r e l e lor.
unde s e a m ă n ă cu ochiî e'(; d a r şi
„ R a r e pri bolnavul ajungea
cu cele roşii sunt frumoase; î n ele par­
v i a ţ ă l a c â m p u l ciumaţilor. De mul- c ă se resfrânge p r i m u i el s u r â s , —
i e o r i o m ă c i u c ă peşte c a p făcea in,-, sfântul şi îneremenitorul el s u r â s . , .
tr'o c l i p ă ceea ce e r a s ă f a c ă boala
.... Ş i r n l farmecă, m ă bucură,
î n d o u ă , trei zile !.., § i p e a t e c ă acei m ă î m b a t ă toate florile astea. î m i
u c i ş i astfel e r a u m a i putui de p l â n s , ,pare c ă de-asupra loi pluteşte a l b a s ­
căci m a l m u l t erau de j a l e **ei a- tra rază de noroc a ochilor ei..
runcaţi vii î n c â m p f ă r ă a ş t e r n u t şi!
fără a c o p e r ă m â n t pe p ă m â n t u d ş i
Steară.,
îngheţat. C a l e de j u m ă t a t e de ceas
S t ă m s u b pomii înfloriţi d i n spa­
s e a u z i a u ţipetele şi vaetele nenoro­ ţ i o a s a alee. Sus, l u n a şi stelele; j o s
ciţilor d i n c â m p u l Dudeştilor !....
alte stele, ochii el. O pasăre c â n t ă
„ I n u r m a m a i m u l t o r scene ori­ duios. P e noi ne î n c â n t ă totul.
bile, n e o m e n o a s e şi bestiale p e t r e ­
Vorbim de s e n i n ă t a t e a serei, de
!
IUBIRE?
JUunî, 2 3 \v.$'Xi\
LITERAR
t r e m u r u l larbeî, <U
fluturaşi!
al­
baştri, de c â n t e c u l păsnrelei, d e lu­
m i n a Junei, Vorbim d e m ă r e ţ i a n a ­
turel, vorbim de nesfârşitele dulci
пдюіситі... vorbita de toate» n u m a i
de drag oste n u ne vorbim. N u m a i
g l a s u l ei î m i s u n ă duiee, tot m a i
dulce,,., şi eu visez, 1» ş o a p t a uş e a r ă a serei şi a adierilor mirosi­
toare, privind î n ochii ei....
C â t e v a clipe de t ă c e r e n e fac sfioşi
pe a m â n d o u î : poate u n d e ştim c ă
s u n t e m s i n g u r i s t ă m a ş a sfioşi.
E a r u p e u n firicel de iarbă, m a l
cată î n zare, departe,...
visează
p a r c ă la ceva.
Câteva fire m a l resfirate din pă­
rul el, t r e m u r ă sclipitoare, par'că
înfiorate î n suflarea caldă a u n u l
copilaş ce doarme. Zâmbeşte ! И
surprind zâmbetul pe coltul gurei.
E a m ' a observat, căci se roşeşte: pe
obrajii albi o r u m e n i r e uşoară se arată....
E linişte in j u r u l nostru, o linişte
sfântă. S t a u nemişcat, cu ochii î n
v a g , şi u n g â n d trist m ă fură. De-ar
şti dânsa la ce m ă g â n d e s c eu, poate
e'a* |Aânge.
Mi-amintesc de v i a ţ a m e a stin­
gheră, de m o n o t o n i a traiului meü;
ş i s u n t attmcî; par'că, nevoia s ă
întâlnesc îoc'odaiu ochii ei dulci,
mari, albaştri. P o a t e m â i n e
voiu
fi iar singur.
.... Zâmbeşte-ml azi, iubito, şi
l a s ă - m ă aă sorb e e m ă r g e n i r e a azu­
r i e din ochii tăi, »e cari,— poate,—
n i ţ l odată n u voMl a v e a parte să-î
sărut !
•
S u n t s j n g u r , suagur de tot. E
noapte şi n * p o t s ă dorm. Ce bine-ar
fi să-mî ЬаЩ c i n e v a î n uşă, a c u m . . .
P o a t e i a i n i m a et stet i u r i s « , pa ne£іціЩе, uitare». P e a te e» a* «andeu­
te aiurea « « u m ; ş i î a swflft*»i n e $
c â t de. viut trăeşt* e e a d i » i w s e * w ă
alhajtră a o c h i l e c «J !•-.
31 «le a'or вДйве c u v r ş a m ;
toate e'ar stónge c u vremea, « i a »
s ă mÀ UMtrop î n noapte iară....
.... Щ. a t o n e } , а ш simţit pe abraji
o lactómjfc íerbinte; aitmeoft domol,
ca» şa-- eu«ai a r fi voit s ă m a l întârzie
í и л pic... A s t a a fos,t t n t â i a l a c r i m ă
io. ea*» tueanura, par'că, toată pove­
ste»- m i n t a l mele, a tristei mele iu­
biri!....
1910.
SCRIITORII Ѵ Е С Щ
Trecutul şt viitorul Ronâièl
Discws
rostit
la Paris
cembrie
-
în
de O . l - T S G n i
Fraţilor
£ 6 De­
t$48..
-
romdni,
Depărtaţi de d a r n i c u l s â n al m a l cef patrii, d u l c e ne este astăzi o înoi
n e p e r î t o a r e a amintire a
Marelui
Ştefan, d o m n u l războinic, zidul creş­
tinătăţii c ă t r e care s'aO sfărâmat,
î n t r e c e r i l e lor, n e n u m ă r a t e l e urgii
ale p ă g â n ă t ă ţ i l , zidul neclintit,
în
timp de 40 de a n i a u oprit învinge­
rile sălbaticelor cohorte m u s u l m a n e ,
cari a v e a u de ţintă cotropirea Eu­
ropei.
Şi însă care a fost r ă s p l a t a noas­
tră pentru atâtea lupte crâncene ?—
N u m a i prestigiul istoric, — căci s â n ­
gele v ă r s a t pentru Europa este aco­
perit cu o n e a g r ă u i t a r e .
Adâncă
pildă că pe nădejdea ş i pe ajutorul
altora să n u c a t e i n z a d a r a se reai­
m a suferitoare» o m e n i r e !
Câţi alţi d o m n i p ă m â n t e n i a u luat
parte la acea
îndelungată
luptă
pentru s f â n t a c r u c e ! . . . N u m e stră­
lucite, cari vor r ă m â n e a vecinie ne>şterse din inimile fiilor R o m â n i e i ,
pe eât timp va m a i bate în l u m e o
inimă de R o m â n i
M i r c e a , m a r e î n pace, mare î n războe» !
Mihaî Viíeazul, frunte rntee viteji,
biruitor a sute de mii de duţa»a<nf cu
o m â n ă de fruntaşi ca ţ i ét, nepăsă­
tori de m o a r t e !...
N(>i>ae №<ишапиІ, aaâna dreaptă
a lui Mi hal, e l care strig* înaintea
unei crunte loviri : „Agertit
mei
imit •' d e cet o viaţă eu гадіпе, mai
bin« zece morfl см
еіпШ!..
$ i i n s ă inima-mi m i se împovoară
d e m â h n i r e , c â n d g â n d e s c că acel
Mi bai de care în vremea lui poporul
cânta :
„Viteazul МШаіп
Sare ne şazjto c a l
Şi strigă BanatuL.
val".
Acel Miha'i purta fac s i aaMa &
Moldova !... Asemenea Ş t e f a n , Insual
m a r e l e Ştefan, p u r t a sabia ş i foc l a
ţ a r a m u n t e n e a s c ă , — ţ a r a de frăţie !..
Crunt» n e u n i r e , d i n t r u e a r e invoca
Aseară,. Ie despărţire, • »
m t » tn « m i slăbirea şi robirea a e s â n
c i n e le-ar fi
s t r â n s asana. Ce mnede şi a l b ă . . . . d u r o r ţărilor, — căci
şi c u m a ş i n w i săruta-o, c â n d ză­ căleai, la «un loc fiind ele, c â n d m
p a A e fie-eare
împjrăetfa
grozava
boveşte o clipă î n m â n a m e a !....
s p a i m ă !...
•
Mateiu Basmab
al Viahiel s i Va1 iarnă şi n i n g e liniştit. Nu-î v â n t
sile L u p n al Moldovei, vrednici de
de l o c ş i nici u n zgomot, d o a r pa­
străbaterea veacurilor,
tnfiinlôaià
cea u ş o a r ă l ă s a t ă de fulgii albi şi
şcoli spre l u m i n a r e a
neamului,
In l e n e ş a lor cădere. Se-aştern,—ca
atoli prin e a / e m u l t m a l temeinic
şi uitarea,—peste tot !,,.
ae ridică u n popor, de c â t p r i n cru­
.... Şi n i n g e ; n i n g e într'una; n i n ­
dele m i j l o a c e de s â n g e ş i de stârge liniştit. Zadarnic c a u t m â n g â e pire !...
rea unei şoapte î n nesfârşita soare
Ш înzestrară şcolile cu averi de
a albei fulgueli.
w o ş i l , -— a s t ă z i p r a d a unor c a b l ă r i
Tăcere! tăcere!....
g ţ ţ c l d e p r i n m u n ţ i i lumii L. P a r
Stau l a g e a m ş i m ă l a s s ă nat
b u n este D u m n e z e u ] părinţilor noş­
ningă. U n f u l g î m i cade pe obraz,
tri!
ş i m ă c u t r e m u r l a sărutul Iul rece.
Veni-va üdatA ziua dreptăiA, tmtle
E o tristeţă măreaţă» sfântă, î n . l i n a
finnemé su rămăe cu ale tale !...
şi s a r b ă d a l u m i n ă a iernel
Fraţilor, astăzi e ziua SfănUiluI
Mi-aminteşc de z i u a <Jeapurtirei
Ş t e f a n , azi e sărbătoarea dovimrtul
noastre. P l e c a s e m , ş i î n d i m i n e a ţ a
ş t e f a n m l mm,
« c e s t f i u «1 a n e } m a
s e n i n ă de vară, flutura o batistă.
m e г о т й в * , care, t n W w ş i n d ţgmal
A ş a ! n e a m l u a t noi ziua bună. N u
inimel, zicea d u p ă zWturU* e ş t ă ţ e l
ne-am s t r â n s niel m â n a .
N e a m ţ u l u i : Mergt, fiule, de t» èate
Atât!
cu dufmaniî
(arii u&atirt
si să nu
Cântau, pe urmă, păsărelele î n mi te intpreï de cât Щ»Н tnvins
sau
c â m p ; soarele strălucia, şi eu,— aiu­ viu
învingЛtar!
rit,—nu înţelegeam nimic din tot
Atí a «tua s ă serbăm s f â n t a aduce­
farmecul ăsta. Zgomot era în toată re a m i n t e a a t â t o r bărbaţi de slavă,
firea; doar sufletul meü s e - a d â n c i a care n e - a u păstrat o patrie dulce şi
tot m a i m u l t în liniştea a d â n c ă şi f r u m o a s ă .
grea a despărţire!
Aşezaţi, precum s u n t e m , Ia inijleŞi abia a c u m , — târziu de tot, — cul îndoitului d e s p o t i s m al Europei
pricep de ce In tăcerea ninsorii e %• ş i al Asiei, să ne d ă m Împreună írj
tata tristeţă: In e a s e o g l i n d e ş t e i- ţeasca ajutoare m â n ă de Unire şi "
c o a n a mutei despărţiri.
zicem cu toţii:
Par'că v ă d b a t i s t a fluturând,
Ţrăiaseă
Moldova!
Trăiască
Yalvalbă, albă c a şi zăpada.
hin! d a r î n v r e d n i c e a s c ă D-zeu s ă puem s t r i g a într'o zi: Trăiască
Româ­
.... Şi p l â n g , şi p l â n g !....
nia Unitul
Gx. L Brinişteame
AtincI, fraţilor, soarele luminii v a
p ă t r u n d e şi v a î m p i ăştia a d â n c u l
Ші&Е^гіс.. î n care zăcem; atunci n u
, s
UNIVERSUL LITERAR
L ni, 2 3 August 1 9 1 0 .
m a l v o m fi c e i a ce t r e b u i e s ă fim, ad i c ă : fiu unei singure
şi
puternice
Moşii.
In visurile
viele înflorit
se arată
viitorul
României.
Suntem milioane
de R o m â n i ! Ce n e l i p s e ş t e , c a s ă aj u n g e m . u n n e a m t a r e ? Unirea, n u ­
m a i Unirea!...
să trăiască
dar Uni­
rea
Românilor!
U r a i e a şi î n c h i n a r e a m e a este c a ac e a s t ă s t r ă l u c i t ă zi, î n c a r e ne-ain
a d u n a t ca să serbăm falnica u m b r ă
a luî Ştefan, patronul faptelor măre­
ţ e , — a c e a s t ă zi s ă fie şi p o r n i r e a uneî s t r â n s încleştate legări între noî
de a l u c r a cu toţii l a r i d i c a r e a d i n ţ ă ­
r â n ă a R o m â n i e i şi d e a n e trezi î n
sfârşit la glasul eroicului s ă u trecut,
s t r i g â n d cu toţiî: Trăiască Unita Ro­
D-l AL. COTTESCÜ
Sä
C Â N T E C E
— De A. Petőfi
-
I
Ce ser piteşte prin
livadă?
— È râuleţul cristalin !...
Dar pe obrajii dragei mele ?
— Lacrnmi de jale şi de
chin!...
Şi râul curge tot
într'una
Pe unde-l duce al său val,
Si înfloresc pe câmpuri
roze
înveselind
întregu-i
mal
Dar voi,—o, lacrime amare ! —
Ce ntreaga-mi
viaţă-o
chinuiţi,
Obrajii roşi ca
trandafirul
Incet-încet
mi-l vestejiţi !..
11
Sâlbătăcie
'ntunecoasă !
Şi drumul
tot coleşte 'ntr'una !
Păşesc pe-aicï cu pas
nesigur...
—• De m'a 'ndrepta pe cale. numa?
Pe cer miimi de stele ; ochi-mi
Tot cată neîncetat în sus :
— lml arătaţi, voi, stele,
calea,
Nădejdea
'n voi dacă mi-am
pus?
Mult
mal frumos,—plini
de splen­
doare,—
Мі-ай licărit doui ochi de
fată;
...M'am încălzit prea mult
într'tnşîi
Dar ті-ай răpit fericea
toată!...
T r a d . de G r . 1. B r i i n i ş t e a i i u
a
.
MÂNA DE MORT
de
G U V 1)E M A L P A S S A A T
a m ă lăsa odihnei, trezeşte g â n d u r i
serioase în mine.
D u p ă o o r ă p ă r ă s i i pe a m i c u l m e ü
şi m ă îndreptat spie casă.
III
I n n o a p t e a u r m ă t o a r e d o r m i ! des­
t u l de r â u ; e r a m s u s c e p t i b i l , n e i v o s ,
t r e s ă r i ! de m a î m u l t e o r î d i n s o m n ;
î n t r ' u n a d i n clipe c r e z u i c ă c i n e v a s'a
f u r i ş a t î n c a m e r a m e a şi m ă s c u l a i
s ă m ă u i t p e s u b p a t şi s u b s c r i n .
I n s f â r ş i t p e l a orele ş e a s e d i m i n e a ţ a
când începuse a m ă fura somnul, o
s t r a ş n i c ă l o v i t u r ă î n u ş ă m ă făcu s ă
s ă r din pat. E r a servitorul priete­
n u l u i m e u . c a r e î n c o s t u m de n o a p t e
i n t r ă l a m i n e p a l i d şi î n s p ă i m â n t a t *
strigându-mî bocind:
mânie!
—
N o : 'M. — 3 .
Şeful i m e n s e i a d m i n i s t r a ţ i i a căi­
lor ferate, p r i n însăşi funcţiunea sa,
ocupă în Stat unul din rangurile
cele m a l î n a l t e şi r a n g u l a c e s t a de­
v i n e c u a t â t m a l s u p e r i o r c u c â t di­
r e c t o r u l g e n e r a l a l c ă i l o r f e r a t e se
b u c u r ă de m a î m u l t ă
autoritate,
p r i n capacitatea şi prin
activita­
tea sa.
A c e s t a este c a z u l a c t u a l u l u i direc­
t o r a l c ă i l o r f e r a t e , d. Al. Cottescu.
O c u p â n d u n u l d i n cele m a l î n a l t e
r a n g u r î î n c o r p u l n o s t r u t e h n i c , in­
g i n e r i n s p e c t o r - g e n e r a l , d. C o t t e s c u
s ' a r e m a r c a t de m u l t n u n u m a i p r i n
v a s t e l e s a l e c u n o ş t i n ţ î , ci şi p r i n c a ­
lităţile sale d e b u n a d m i n i s t r a t o r .
Ajuns î n c a p u l a d m i n i s t r a ţ i e i căi­
l o r f e r a t e , d. Cottescu a a v u t p r i l e ­
j u l s ă ' ş î v a l o r e z e î n a l t e l e d-sale a p ­
t i t u d i n i şi p a r e c ă î n t r e a g a a d m i n i s ­
t r a ţ i e ce c o n d u c e se r e s i m t e d e c h i p u l
ţ i n u t . D e s p r e v r ă j i t o a r e u m b l a svonul, că o d a t ă cu asfinţitul soarelui
Cu vre-o o p t l u n i î n a i n t e , a m i c u l i e ş e a c ă l a r e p e m ă t u r ă şi f e r m e c a v a ­
m e u L o u i s , i n v i t ă î n t r ' o s e a r ă p e m a î cile, c a r e , d u p ă p l a c u l et, d ă d e a l a p ­
m u l t ! s t u d e n ţ i , colegi d e a ï s ă i . B ă u - te v e r d e s a ü a l b a s t r u .
A c e a s t ă v r ă j i t o a r e ţ i n e a m u l t l a ar ă i n p u n ş , f u m a r ă m , d i s c u t a r ă m des­
p r e a r t ă , d e s p r e p i c t u r ă şi d i n c â n d c e a s t ă m â n ă , c a r e , p r e c u m s p u n e a ,
i n c â n d r ă s u n ă c â t e u n c â n t e c vesel, e r a m â n a u n u l m a r e c r i m i n a l , exe­
s a u vre-o a n e c d o t ă , l u c r u
n e l i p s i t c u t a t î n 1736, f i i n d c ă - ş î a r u n c a s e so­
care'l
î n t r ' o a d u n a r e de t i n e r i .
Deodată ţia î n t r ' u n p u ţ şi pe preotul
u ş a se d e s c h i s e p e n e a ş t e p t a t e şi u- u n i s e c u e a îl s p â n z u r a s e î n t u r n u l
n u l d i n p r i e t e n i i m e î i n t r ă c a u n v â r ­ b i s e r i c e l . D u p ă a c e a s t ă î n d o i t ă cri­
m ă c u t r e e r ă l u m e a , şi î n v i a ţ a l u î
tej î n o d a e .
t o t a t â t d e s c u r t ă pe c â t d e o m o ţ i o — De u n d e c r e d e ţ i că v i n e u ? n e n a n t ă , jefui d o u î s p r e z e c e d r u m e ţ i şi
s t r i g ă el.
a r s e d e vif vreo d o u ă z e c i d e c ă l u ­
— Aş î n d r ă s n i s ă m ă p r i n d c ă vil g ă r i î n t r ' o m â n ă s t i r e .
delà Mabille, r ă s p u n s e u n u l .
— Şi ce v r e i s ă facî c u a c e a s t ă
— N u , e ş t i f o a r t e vesel, t r e b u e s ă
fi p u s m â n a p e c e v a b a n i , s a u a l în­ m â n ă ? — î l î n t r e b a r ă m c u t o ţ i i .
— Voiu p u n e - o l a s o n e r i e
să-mî
m o r m â n t a t pe u n c h i u l tău, r e p l i c ă u n
î n s p ă i m â n t creditorii.
altul.
— D r a g ă a m i c e — zise S m i t h H e n — Tc-aî î m b ă t a t , î n t r e r u p s e u n a l
treilea şi f i i n d c ă a i s i m ţ i t p u n ş u l l u i і і с , e n g l e z u l f l e g m a t i c — m â n a ac e a s t ă c r e d c ă este p a s t r a m a d e b o ü ,
Louis, aï venit s ă continui beţia.
— Vă î n ş e l a ţ i , e u v i n d i n P . . . , d i n c a r e a fost p r e p a r a t ă d u p ă m o d a c e a
X o i m a n d i a , u n d e a m fost o p t zile şi n o u ă ; te p o v ă ţ u e s c s ă faci s u p ă d i n
de u n d e a d u c u n m a r e c r i m i n a l , pe t r ' â n s a .
c a r e c u î n v o i a l a v o a s t r ă vi-1 p r e z i n t .
— Nu v ă faceţi bătae de joc, dom­
Cu a c e a s t a s c o a s e d i n b u z u n a r o nit m e i , zise u n s t u d e n t - d o c t o r , c a r e
m â n ă de m o r t ; e r a o p r i v e l i ş t e în­ e r a b e a t t u r t ă ; te s f ă t u e s c , P e t r e s ă
fricoşătoare, o m â n ă neagră, usca­ îngropi î n m o d cuviincios această ră­
t ă , f o a r t e l u n g ă şi f o a r t e a d u s ă , a l e m ă ş i ţ ă a c o r p u l u i m o r t , d e n u v o i e ş t l
c ă r e i vine n e s p u s de p u t e r n i c e , se ţ i ­ c a a c e l a c u i îl a p a r ţ i n e , s ă vie d u p ă
n e a u î n t r e ele p i i n t r ' o piele c a per­ ea. P r o b a b i l a r e ş i ceva m o l i p s i t o r
g a m e n t u l ; u n g h i i l e g a l b e n e ş i l u n - a s u p r a eî; c u n o ş t i p r o v e r b u l : cine a
g ă r e ( e se ţ i n e a u î n c ă p e degete. I n u c i s , v a u c i d e m a î d e p a r t e .
total, făcea a s u p r a privitorului im­
— Şi cine a b ă u t , v a b e a m a l de­
p r e s i a u n e i m â i n î de c r i m i n a l .
p a r t e — zise g a z d a şi-I u m p l u p a h a ­
— I n c h i p u i ţ i - v ă , zise a m i c u l , deu­ r u l s t u d e n t u l u i A c e s t a '1 d e ş e r t ă şi
n ă z i s a u l i c i t a t l u c r u r i l e u n e î v r ă ­ se r o s t o g o l i s u n m a s ă . P e t r e î ş i r i ­
j i t o a r e , b i n e c u n o s c u t a i n î n t r e g u l d i c ă p a h a r u l , se î n c h i n ă î n
faţa
— O, d-le! L'au u c i s pe s ă r m a n u l
meu stăpân!
M ă î m b r ă c a î î n g r a b ă şi m ă d u s e i
la. P e t r e ,
C a s a e r a p l i n ă de o a m e n î . Se cer­
ceta, e r a m i ş c a r e m a r e , t o a t ă l u ­
m e a v o r b e a , fiecare d i s c u t a c a z u l î n
felul c u m îl p r i c e p e a . C u m a r e g r e u
ajunsei la u ş a luî Petre. Uşa era pă­
zită; îmîspusel numele; m ă l ă s a r ă să
intru. In mijlocul încăperii stăteau
p a t r u poliţiştii cu c a r n e t e î n mâinî-,
e x a m i n a u t o t u l , v o r b e a u î n t r e eî pe
ş o p t i t e şi n o t a u l â n g ă p a t , u n d e P e
tre e r a l u n g i t f ă r ă c u n o ş t i n ţ ă . N u
e r a m o i t , d a r înfăţişa o privelişte
î n g r o z i t o a r e . Ochii s ă î m a r î
des­
chişi se h o l b a u p a r ' c ă a s u p r a u n u i
. . c e v a " n e d e s l u ş i t , s p ă i m â n t ă t o r ; de­
getele i se î n c l e ş t a s e r ă , c o r p u l l u t
de l a b ă r b i e î n j o s e r a a c o p e r i t c u
u n cearşaf, p e c a r e ' l r i d i c a i . P e g â ­
t u l i se z ă r e a u u r m e de u n g h i i , c a r i
p ă t r u n s e s e a d â n c în carne; pe cămaşe, c â t e v a p i c ă t u r i de s â n g e .
c u m d. C o t t e s c u î n ţ e l e g e a ' ş î p u n e
în v i l e a g a u t o r i t a t e a , d u p ă c u m p a r
I n c l i p a a s t a f ă c u î o observaţie*
a se fi s c h i m b a t î n a c e a a d m i n i s t r a ­
ţie şi r a p o r t u r i l e d i n t r e m e m b r i i ar d i n î n t â m p l a r e î m î c ă z u p r i v i r e a p e
d e v ă r a t e l a r m a t e d e f u n c ţ i o n a r i şi s o n e r i a c a m e r i î de d o r m i t ; m â n a de
m o r t n u e r a acolo. D e s i g u r m e d i c i i
i m p i e g a ţ i ce o c o m p u n .
Aceea ce î n nicî u n c a z n u i s e v o r fi l u a t - o c a n u c u m v a s ă se î n s ­
p o a t e i m p u t a a c t u a l u l u i d i r e c t o r a l p ă i m â n t e a c e i a c a r î i n t r a u aicî, c ă c i
c ă i l o r f e r a t e este l i p s a d e a c t i v i t a t e , m â n a î n t r ' a d e v ă r e r a î n s p ă i m â n t ă ­
î n a l t u l f u n c ţ i o n a r n u şi-a p r e c u p e ţ i t t o a r e d e v ă z u t . Nici n u c ă u t a î s ă
aflu ce s'a f ă c u t cu e a .
n i c i o d a t ă a c t i v i t a t e a şi c ă u t â n d a
c u n o a ş t e t o t d a u n a , p r i n el î n s u ş i ,
IV
tot ce i n t e r e s e a z ă a d m i n i s t r a ţ i a s a ,
In ziua următoare tăiai dintr'un
a p u t u t a d u c e soluţii t o t a t â t d e fo­ z i a r a r t i c o l u l ce v o r b e a d e s p r e al o s i t o a r e ş l acelei a d m i n i s t r a ţ i i şi c e a s t ă c r i m ă ş i c u p r i n d e a c u d e a t u t u r o r celor ce p r i n i n t e r e s e v i n î n m ă n u n ţ i m e t o t ce p o l i ţ i a p u t u s e s t a ­
contact cu dânsa.
bili. A r t i c o l u l s u n a astfel :
I n asemenea condiţii vasta admi­
, , 0 m o n s t r u o a s ă c i i m ă s'a săvârşit
n i s t r a ţ i e se p o a t e felicita şi m â n d r i erî a s u p r a u n u î t â n ă r s t u d e n t î n
de a a v e a î n f r u n t e a eî o p e r s o n a l i ­ d r e p t , d. P e t r e B . , m e m b r u l u n e i a d i n
t a t e de v a l o a r e a d-luî Al. Cottescu. cele m a l b u n e f a m i l i i b u r g h e z e d i n
N o r m a n d i a . T â n ă r u l a sosit a c a s ă aYgrec.
s e a r ă l a zece; s e r v i t o r u l u i îl zise s ă - i
l a s e s i n g u r , s p u s e c ă se s i m t e c a m
r ă u ş i se c u l c ă . P e l a m i e z u l n o p ţ i !
m â n e ! ş i îî a d r e s ă u r m ă t o a r e l e cu- s e r v i t o r u l se d e ş t e p t ă l a c h e m a r e a stă­
vinte:
p â n u l u i s ă u ; clopoţelul e r a sguduit
— B e a u , î n t r u c e a m a l a p r o p i a t ă cu v i o l e n ţ ă . C u p r i n s de frică, a p r i n ­
î n t r e v e d e r e c u a c e l a c u i îî a p a r ţ i l ! se l u m â n a r e a şi a ş t e p t ă . S u n e t u l se
I n c u r â n d s u b i e c t u l c o n v o r b i r e ! se î n t r e r u p s e p e n t r u o c l i p ă , a p o î r e î n ­
s c h i m b ă şi, î n fine, a m i c i î se î n p r ă s - c e p u cu a ş a o furie, î n c â t s e r v i t o r u l
tiară cu încetul.
se î n s p ă i m â n t ă , fugi d i n o d a e şi
II
s c u l ă p e p o r t a r . A c e s t a î n ş t i i n ţ a iA d o u a zi, p e c â n d t r e c u i p e d i n - m e d i a t p o l i ţ i a ş i p e s t e u n sfert d e
n a i n t e a locuinţei a m i c u l u i m e u . m ă ceas douï agençï s p a r s e r ă uşa.
u r c a î l a el. E r a u o r e l e d o u ă , el f u m a
O privelişte î n s p ă i m â n t ă t o a r e
se
şi citea.
înfăţişă ochilor lor; mobilele eraü
— Ce m a î faci?— îl î n t r e b a i .
"răsturnate şi toate semnele a r ă t a u
— Bine? r ă s p u n s e .
că o l u p t ă î n v e r ş u n a t ă a v u s e s e loc
— Şi m â n a ?
î n t r e v i c t i m a şi a g r e s o r . I n m i j l o c u l
— M â n a ? Vel fi v ă z u t - o l a s o n e r i a c a m e r i î z ă c e a n e m i ş c a t t â n ă r u l P e ­
uşiî, u n d e a m ţ i n t u i t - o a s e a r ă , l a so­ t r e B . , cu f a ţ a î n s u s , c o r p u l ţ e a p ă n ,
s i r e a m e a a c a s ă . I n c h i p u e ş t e - ţ î prie­ c h i p u l p a l i d c a de m o r t şi cu ochii
tene; u n u l d i n voi şi-a f ă c u t d e s i g u r h o l b a ţ i ; p e g â t u l l u î se v e d e a u ur­
o g l u m ă c u m i n e , c ă c î m i - a s u n a t p e m e l e a c i n c i degete. D o c t o r u l Bourl a m i e z u l n o p ţ i i . ,,Cine-î a f a r ă ? " —
d e a n , p e care-1 c h e m a r ă î n d a t ă , a
a m î n t r e b a t , şi d e o a r e c e n u p r i m i î
s p u s c ă s u g r ă m ă t o r u l t r e b u e s ă fi
r ă s p u n s m ă c u l c a i i a r şi a d o r m i î .
a v u t m â i n î n e s p u s de u s a c t e şi pu­
I n c l i p a a c e a s t a s u n ă i a r . G a z d a , t e r n i c e , căcî degetele, ce l ă s a s e r ă în
u n o m g r o s o l a n , o b r a z n i c , i n t r ă f ă r ă c a r n e n i ş t e u r m e a d â n c î c a de g l o a n ­
nici u n salut.
ţe, a p r o a p e se a t i n s e s e r ă . Alte u r m e
— D-le, se a d r e s ă p r i e t e n u l u i m e u , n ' a u r ă m a s , f ă p t u i t o r u l
deasemenl
te r o g s ă iei j o s i m e d i a t m â n a ceia d e n u e de g ă s i t . P o l i ţ i a u r m e a z ă cu
m o r t , p e c a r e a î ţ i n t u i t - o de s o n e r i e , c e r c e t a r e a " .
căcî a l t m i n t e r i a ş fi n e v o i t s ă t e r o g
V
să-ţi c a u ţ i l o c u i n ţ ă .
A
d
o
u
a
zi
citiî
î
n ziar:
— D-le—răspunse Petre cu vredni­
, , P e d. P e t r e B . , v i c t i m a f i o r o a s e i
cie, — d - t a i n s u l ţ î p e a c e l a c u î îî aa p a r ţ i n e m â n a . Ş t i î c ă a c e a s t ă m â n ă c r i m e d e s p r e c a r e a m voi b i t e r î , a
r e u ş i t , d u p ă d o u ă o r e d e s i l i n ţ e , d.
a fost a u n u l d o m n m a r e ?
G a z d a eşl f ă r ă a s p u n e u n c u v â n t . dr. B o r d e a u , a'l r e a d u c e l a v i a ţ ă .
P e t r e îl u r m ă . l u ă j o s m â n a şi o ţ i n - V i a ţ a n u - I este p r i m e j d u i t ă , s e p u ţ
t u i pe s o n e r i a d i n c a m e r a l u i de d o r ­ î n s ă t e m e i î p e c r e e r u l s ă u . Nici cea
m a l mică u r m ă despre făptuitor".
mit.
S ă r m a n u l m e u prieten a înebunil
— Această mână, lise, m ă
face
g â n d i t o r . In fîe-ce s e a r ă , î n a i n t e de î n t r ' a d e v ă r . T i m p de ş a p t e l u n î îl v t
4. — No. З і
UNIVERSUL
Luni, 23 Augusl 1910.
LlTETîAll
•
eitez zilnic l a s p i t a l , u n d e l - a m i n t e r ­
n a t , î n s ă spiritU-I s ă n ă t o s n u s'a m a l
î n t o r s nici o clipă. I n n e b u n i a l u î
b o l b o r o s e a c u v i n t e c i u d a t e , şi ca orîce n e b u n îşî a v e a şi el ideie fixă, cre­
dea că o f a n t o m ă se ţ i n e a pe u r m e l e
lui. î n t r ' o zi ful c h e m a t g r a b n i c şi
m i se s p u s e că e pe sfârşite ; se afla
în a g o n i e . Caln vre-o d o u ă ore r ă ­
m a s e liniştit, a p o i se r i d i c ă d i n p a t
de o d a t ă b r u s c , cu t o a t e că ne d ă d u ­
r ă m o s t e n e a l a de a-l r e ţ i n e şi În­
g h i o n t i n d cu coatele î n j u r u - î , în­
c e p u a s t r i g a c u p r i n s de o g r o a z ă n e ­
înţeleasă :
— Ia-o ! I a - o ! M ă u c i d e ! A j u t o " !
Ajutor !
R ă c n i n d , făcu de d o u ă o r î încon­
j u r u l o d ă i l o r , apoî se l u n g i cu f a ţ a
la p ă m â n t , m o r t .
De oare-ce e r a o r f a n , fuî eu î n s ă r ­
c i n a t cu t r a n s p o r t a r e a c o r p u l u i său
în m i c u l s a t P . , în N o r m a n d i a , u n d e
se o d i h n e s c p ă r i n ţ i i săî. Din s a t u l
a c e s t a venise a t u n c i s e a r a , c â n d n e
g ă s i în c a s ă la L o u i s , u n d e b ă u r ă m
p u n ş şi ne p r e z i n t a s e m â n a de m o r t .
C o r p u l i'l p u s e r ă m î n t r ' u n sicriu
de p l u m b şi cu p a t r u zile î n u i m ă ,
m e r g e a m trist cu b ă t r â n u l preot,
c a r e îî d ă d u s e l u i p r i m e l e m o r a l e , în
cimitir, u n d e i se s ă p a g r o a p a .
E r a o vi eme m i n u n a t ă ; cerul azu­
r i u s t r ă l u c e a senin, p ă s ă r e l e l e cân­
t a u pe r a m u r i l e copacilor, s u b c a r i
n o î a d u n a m cu p u m n i i d u d e în copi­
l ă r i e . Avui s e n s a ţ i a că'l v ă d pituI â n d u - s e . p e l â n g ă u l u c i şi eşind p r i n
m i c a s p ă r t u r ă ce e r a l a c a p ă t u l ci­
m i t i r u l u i , u n d e se î n g r o a p ă s ă r a c i i ,
a p o i î n t o r c â n d u - s e a c a s ă , cu buzele
î n e g r i t e de z e a m a fructelor m â n c a t e .
M ă a p r o p i a î de o r a m u r ă , e r a u d u d e
pe e a ; l u p s e î u n a ă r ă să v r e a u şi
o m â n e a i . P r e o t u l îşî răsfoi c a r t e a şi
Î n g â n ă încet o r u g ă c i u n e . L a c a p ă t u l
ş i r u l u i de c o p a c i z ă r i r ă m t â r n ă c o a pele g r o p a r i l o r , s ă p a u m o r m î n t u l .
D e o d a t ă ne c h e m a r ă î n t r ' a c o l o , preo­
t u l îşî î n c h i s e c a r t e a şi g r ă b i r ă m
m a î t a r e , să vedem ce voi. Găsiseră
u n cosciug, dintr'o l o v i t u r ă de t â r n ă ­
cop îî d e s c h i s e r ă c a p a c u l şi văzuser ă m u n schelet n e o b i e i n u i t de l u n g ,
c u l c a t pe s p a t e , c a r e ne p r i v e a fioros
cu ochii să sticloşi. M ă c u p r i n s e u n
o a r e c a r e d e s g u s t , n u ştiu de ce n u
' m l e r a frică, î n s ă t e a m ă s i m ţ e a m .
f
— I a p r i v i ţ i —- zise u n u l d i n oa­
m e n i — a c e s t u i i n d i v i d i-au t ă i a t
m â n a , iat-o aci.
R i d i c ă a c e a m â n ă u r i a ş ă şi u s c a t ă
de l â n g ă c a d a v r u şi o î n t i n s e s p r e
mine.
— M ă i , a u z i , zise celait r â z â n d , a r
p u t e a crede o m u l , că te fixează şi că
a r voi să s a r ă de g â t u l t ă u , ca să-î
d a i m â n a înapoi.
— Amicilor, zise p r e o t u l ,
lăsaţi
m o r t u l în p a c e şi î n c h i d e ţ i s i c r i u l ,
s ă p ă m aiurea m o r m î n t u l lui Petre.
A d o u a zi t e r m i n a i totul şi m ă rel n t o r s e î l a P a r i s , d u p ă ce l ă s a ! cinci­
zeci de i r a n c î b ă t r â n u l u i preot, s p r e
a sluji o l i t u r g h i e î n t r u fericirea su­
fletească a a c e l u i a c ă r u i i-am tul­
b u r a t s o m n u l în m o r m î n t .
Traducere
de Iosif Şarvary.
Ф â ж 4?
<ö
procreeze «I s ă *e deevolte, î n a i n t e
ca rigorile ierncí t ă M d i s t r u g ă t b
nevii indivizi.
Nu mă 'nlreba dacă nn-estt
dragă
„ D a c ă se a p r o p i e a c e a s t ă c o n s t a ­
Când le privesc în ochi maî
lung; t a r e dc cea de m a î s u s p r i v i t o a r e l a
Sâ mî spună dorul fără
margini
a g i l i t a t e a lor, se vede că n u m ă r u l
Cuvintele-mî
în vecî
n'ajung.
p u r i c i l o r pe M a r t e creşte în m o d ex­
t r a o r d i n a r . R ă z b o i u l ce
Marţienil
Ci tu dând gurii tale
farmec,
t r e b u e să le p o a r t e , t r e b u e să fie în­
la-mî mâinile şi, ca 'nlr'uii
vis.
d â r j i t . Aci i n t e r v i n e legea selecţiuner
Pe inimă-mî
fi apleacă
capul
sper iei.
Şi-ascultă
glasul eî închis.
„ N u m a i indivizii cei m a î r o b u ş t l
şi m a î bine p r e g ă t i ţ i p e n t r u l u p t ă
Şi de veî auzi
ecouri
scapă s a u rezistă. Astfel, t i p u l p u r i Prevestitoare
de
furtuni,
r e l u ï ce se î n t â l n e ş t e acolo e cel m a l
Sâ nu le 'neumeţî,
nici o clipă.
f r u m o s a l speciei. El este, de s i g u r ,
Cu dulci nădejdi să mă
'neununi. m u l t m a i m a r e de c â t al n o s t r u .
Aceiaşi lege. de altfel, e c o m u n ă la
Iar dacă rugi se 'nalţă 'n lamă
toate celelalte insecte, şi d a c ă m i - a ş î
Doar pentru viaţa mea û-a ta
' p e r m i t e să î n a i n t e z o ipoteză p o a t e
Atunci înecarcă-h
vrerea 'n suflet ! h a z a r d a t ă , a ş î s p u n e că acele c a n a Şi 'ntreabă-te
de poţi er ta !
lurî, f a i m o a s e c a n a l u r î de pe M a r t e
V. D Ä i i e s c u
ait fost s ă p a t e . . . d a r ţ i n să r ă m â n
in d o m e n i u l ştiinţific şi să n u vor­
besc de cât de fapte exacte.
('•' ..Să r e v e n i m î n c ă o d a t ă la p u ­
rice şi să c o n c h i d e m .
j
„F'urifcJe m a r ţ i a n — pulex
ruar' tins — este o i n s e c t ă . . . "
S a v a n ţ i i
noştri
m
!
1
:
VIAŢA 'N GLUMĂ
E s t e b i n e , ce s p u n , este a b s o l u t in­
d i s p e n s a b i l s ă se specializeze c i n e v a ,
d a c ă v r e a s ă a j u n g ă ceva î n z i u a de
azi.
Să se specializeze î n ce î
I n ori ce.
Altă d a t ă a m v ă z u t — şi d a c ă n u
noî, a u v ă z u t p ă r i n ţ i i n o ş t r i — p e
b ă r b i e r fiind î n a c e l a ş i t i m p frizer,
spiţer, doftor, f i r u r g , dentist.
A c u m s u n t specialişti p e n t r u b ă r bierie, spiţerie, doftorie. c h i r u r g i e ,
p e n t r u d i n ţ i , ochî, b ă t ă t u r i , etc;
Tot a ş a s u n t specialişti în pictură,
î n l i t e r a t u r ă , în ş t i i n ţ ă .
Cutare pictor n u zugrăveşte decât
cu g a l b e n : i a r b ă , p ă t l ă g e l e r o ş i i , in­
cendii, a p a . . .
C u t a r e seiitor n u scrie d e c â t su­
biecte r u s t i c e : ş e z ă t o r i , p ă r u e l î , five
o'clockurî l a S i n a i a , g â ş t e l e pe bal­
tă
C u t a r e istoric n u se o c u p ă , de c â n d
a î n c e p u t s ă scrie, de c â t de p r o b l e ­
m a de a şti d a c ă V l a d Ţ e p e ş îşi a s c u ţ e a p a r i i l a c a p u l cel g r o s s a u l a
cel s u b ţ i r e .
I n c a l i t a t e a d-sale de s a v a n t , d.
B u c h i n e a n u se specializase î n s t u ­
d i u l p l a n e t e i M a r t e şi m a î cu s e a m ă
î n acela al v i e ţ u i t o a r e l o r
trăitoare
pe s u p r a f a ţ a eî şi In p a r t i c u l a r a l an i m a l e i o r şi i r special a l p u r i c e l u i .
R a p o r t u l s ă u la A c a d e m i e a s u p r a
r e c e n t e l o r l u î descoperiri In a c e a s t ă
o r d i n e de idei a fost u n t r i u m f .
Să ni se î n g ă d u e să c i t ă m c â t e - v a
extrase.
„ D o m n i l o r , p l a n e t a M a r t e a tre­
cut p r i n a c e l e a ş i faze de evoluţie c a
şi p ă m â n t u l . P r i n c o n s e c i n ţ ă , com­
poziţia eî fiind a c e i a ş i , se g ă s e s c pe
d â n s a a c e l e a ş i fiinţe c a şi cele t r ă i ­
t o a r e pe p l a n e t a n o a s t r ă şi, î n t r e a l ­
tele, p u r i c e l e . T o a t e aceste fiinţe
î n s ă , d h e r ă de-ale n o a s t r e p r i n a n u ­
-Í3m i t e a m ă n u n t e ce pot fi p â n ă l a u n
p u n c t precizate.
, , M a r t e e m a l d e p a r t e dc c â t n o i
de s o a r e : 227 m i l i o a n e , în loc de 169.
Dumnezeu ne-a d a t două comori' spre Acolo e deci m a î frig. P ă r u l p u r i c e л s u s ţ i n e greutăţile vieţei : somDul şi luî t r e b u e decî să fie acolo m a î l u n g
şi m a î des.
«peranţa.
„ P r e s i u n e a a t m o s f e r i c ă pe M a r t e
Voltaire
e m u l t m a l m a r e ca pe p ă m â n t .
Bogăţia e ca apa de m a r e : cu cât o D i a m e t r u l l u i M a r t e nef u n d de c â t
bel m a l mult, cu a t â t iţî creşte setea. de 6.735 k i l o m e t r i , în loc de 12.736 l a
Schopenhauer
noi, r e z u l t ă că, l a forţă e g a l ă , u n
p u r i c e m a r ţ i a n s a r e de d o u ă o r i
T o t ce merită să fie făcut, merită şi m a î s u s de c â t p u r i c e l e t e r e s t r u . A<rebue să fie bine făcut.
g i l i t a t e a aceasta, s p o r e ş t e g r e u t a t e a
Cheslerfield
M a r ţ i e n i l o r de a l p r i n d e şi deci de
a-l e x t e r m i n a . E s t e deci de p r e v ă z u t
R ă s p u n d e ca sticla la toate lovitu­
rile soartel, d a r i m o o t r i v e ş t e - t e lor ca că n u m ă r u l l o r e m u l t m a î c o n s i d e ­
r a b i l p r i n t r e eî. P r i n
consecinţă
•cama.
M a r ţ i e n i l se s c a r p i n ă m a i m u l t . P r i n
Victor Hugo
f a p t u l a c e s t a p i e l e a lori.. D a r a c e a s ­
Ш m a l t r e b u i t o r e& studiezi pe oa- t a v a face o b i e c t u l a l t e i c o m u n i c ă r i .
юегп de cât cărţile.
Să revenim la purice.'
La
Rochefoucauld
(Aplauze
prelungitej
„ D a r , d o m n i l o r , — şi a c e a s t a
•
X i n e nu a r e caracter nu este un om,
p a r t e a i n t e r e s a n t ă —r reese c ă ano»
ci un lucru.
t i m p u r i l e fiind m u l t m a l l u n g î , p u ­
Chamfort
ricele a r e m u l t m a l m u l t ă v r e m e a é
CUGETÀRI
:
Abia d a c ă s'a m a î p u l u l auzi sfîrşitul c o m u n i c ă r e î e m i n e n t u l u i
sa­
vant B u r h i n e a n n u , întrerupt cum a
fost de a p l a u z e l e frenetice ale iluş­
t r i l o r sal colegî. A s t f e l , cu o legiti­
m ă m â n d r i e citi a doua zi cu scu­
fia in c a p . î n c ă în p a t , ziarele de di­
m i n e a ţ ă c a r i făceau d a r e a du s e a m ă
a acestei m e m o r a b i l e şedinţi.
L a u n o a r e - c a r e m o m e n l îşî î n t r e ­
r u p s e l e c t u r a . Ceva n e g r u c ă z u s e pe
hârtie.
— Ce este a s t a ? î n t r e b ă eL
— A s t a ? Ce să fie? lin p u r i c e ! îi
r ă s p u n s e c r e d i n c i o a s a lui soţie c a r e ,
ca b u n ă g o s p o d i n ă , se s c u l a s e m a î
de d i m i n e a ţ ă şi'şî vedea de c a s ă . I n
a c e l a ş t i m p , cu d e g e t u l m u i a t , p r i n - j
se insecta.
— Uite... uite... e x c l a m ă
Buchi­
n e a n u , e c u r i o s ! N ' a m văzut nicî odată un p u r i c e . . . Dă'mî
te r o g ,
puică, o l u p ă . . . Aşi v r e a s ă i exa­
minez.
Adaptare
de C o s t a c h e G l u m e i
.
w
——.
_
f i l a n t r o p i c e şi r e l i g i o a s e , i a r S a l l y
întrbninţa milioane pentru
afaceri
c ă r o r a la î n c e p u t le dete u n n u m e
d a r pe c a r e a c u m le trecea toate l a
„ D i v e r s e chetueli".
Ocupaţiile acestea fură cauza unor
m a r i cheltuieli de petrol.
C â t v a t i m p Alek fu p u ţ i n plictisi­
tă, d a r d u p ă c â t e v a s ă p t ă m â n i n u se
m a i s i n c h i s i de a c e a s t a ; t o t u ş i fu
mâhnită. întristată, ruşinată, dar nu
zise n i m i c . E r a u n l u c r u a t â t de ne­
î n s e m n a t ! I n a d e v ă n , Sally l u a pe­
t r o l u l de la m a g a s i n , e r a hoţ.
Aşa se î n t â m p l ă în t o t d e a u n a . Bo­
găţiile m a r i . pentru oamenii carî a u
fost s ă r a c i surit ispite m a r i . î n a i n t e
de a se fi î m b o g ă ţ i t le-oî fi p u t u t în­
c r e d i n ţ a u n l i t r u de petrol, d a r ac u m a . . . să a r u n c ă m u n văl a s u p r a
a c e s t o r micî s l ă b i c i u n i ale conştiin­
ţei lor. De altfel, de la petrol la m e r e
nu e m u l t . Sally a d u s e şi c â t e v a
m e r e . Apoî o b u c a t ă de s ă p u n , u n
k g r . de z a h ă r . . . . Ah
ce uşor e să
m e r g i din răii în m a î răii.
In v r e m e a a c e s t e a , c â t e v a î n t â m ­
p l ă r i a r ă t a r ă m e r s u l a v e r e l soţilor
F o s t e r . Î n c h i p u i t a casă din c ă r ă m i z i
pierise, şi a c u m se i n ă l ţ n un m ă r e ţ
castel de p i a t r ă , acoperii cu ardezie.
P u ţ i n d u p ă aceia nicî castelul nu le
m a i p l ă c u ; se r i d i c a r ă alte c l ă d i r i ,
u i m i t o a r e , r e g e ş t i , din ce în ce m a î
înalte, m a i m a r i , m a î f r u m o a s e , şi
fiecare fu î n l o c u i t ă
prin
cealaltă,
p â n ă ce se î n ă l ţ ă m â n d r u şi m ă r e ţ
u n p a l a t de o a r h i t e c t u r ă m i n u n a t ă .
In t i m p u l d i n u r m ă v i s ă t o r i i n o ş t r i
îşî zidiseră u n castel ideal. Se î n ă l ţ a
pe u n deal î n l r ' u n ţ i n u t
depărtat,
l â n g ă o p ă d u r e , i a r în vale şerpu­
iau f r u m o s apele a r g i n t i t ale u n u i
r â u . . . ca p a r c a v e a u o ţ a r ă î n t i n s ă . .
Era. în a d e v ă r castelul clin poveşti.
1
Necontenit p l i n ă de o a m e n i ves­
tiţi, a c e a s t ă locuinţă
încântătoare
se afla la r ă s ă r i t , spre X e w p o r t
R h o d e I s l a n d . în mijlocii! Ţ ă r e î
Sfinte, a a r i s t o c r a ţ i n i e î a m e r i c a n e .
De obiceiîi îşî p e t r e c e a u a i i Dumi­
nica, i a r restul vremeî s t » d u c e a u
în E u r o p a s a u făceau câte o p r e u m ­
b l a r e in s t r ă l u c i t o r u l lor iacht. Ei
îşi o r d o n a s e r ă astfel v i a ţ a ; şase zile
o ivaţă j o s n i c ă , m a t e r i a l ă , m e s c h i n ă ,
i a r a i a zi. in cetatea visurilor.
I a r in v i a ţ a lor de t o a t e zilele r ă ­
maseră sâ-'guitoii,
economi.
rân­
d u i ţ i în toate. U r m a r ă a se duce la
biserica p r e s b i l e r i a n ă
l u c r â n d pen­
tru succesul
dogmelor
ce p r o p o ­
v ă d u i a . D a r în viaţa l o r î n c h i p u i t ă
d u c e a u o viaţă n e o r â i u l u i l â . neres­
p e c t â n d decât ceeaee le diela h u n u l
plac. In p r i v i n ţ a
bisericilor.
Alek
nu-şt prea
schimbă
părerea,
in
s c h i m b î n s ă fură dese g u s t u r i l e luî
Sally. Alek, în visul ei, se. făcu dc
religie catolică, din c a u z a l u x u l u i şi
al c e r e m o n i i l o r c a r e o a t r ă g e a u .
0 moştenire de 30000 dolari
— de M A R l i T W A I N —
— Urmare —
Şi p r i m u l p ă c a t t â r â d u p ă sine şi
altele. Bogăţiile m a r i s u n t în totdea­
u n a şi ispite m a r i ş-i d u c la p i e r z a r e
pe cel ce n u s u n t o b i ş n u i ţ i cu ele.
Aşa d a r soţii F o s t e r i n t r a r ă a d â n c
î n p ă c a t şi n e c i n s t i r ă z i u a sfântă (1).
î n c e p u r ă l u c r u l cu î n v i e r ş u n a r e , că­
u t â n d în portofoliu.
Ce
măreaţă
listă de v a l o r i ! D r u m u r i l e de Fer,
Transatlanticul, Petrolurile, Cablu,
rile i n t e r o c e a n i c e , A r a m a , Oţelul ! !
D o u ă m i l i a r d e ! ! Şi t o t u l p u s î n
afaceri s i g u r e . în î n t r e p r i n d e r i cu­
noscute, î n f l o r i t o a r e , d â n d d o b â n z i
m a r i şi d i v i d e n d e f r u m o a s e ! Aveau
un venit de 120 m i l i o a n e a n u a l !
Alek, v ă z â n d a c e a s t a , oftă a d â n c
de b u c u r i e şi zise :
— E o a r e de a j u n s ? — D a , Alek.—
D a r c u m ce m a î facem?—Ne o p r i m ?
Să ne r e t r a g e m ? — D e s i g u r .
— S u n t şi eu de p ă r e r e a t a . M u n ­
ca cea m a r e s a sfârşit. A c u m să ne
o d i h n i m si să ne folosim de b a n i î
ce a m s t r â n s .
—• F o a r t e bine...
Alek?—Poftim,
dragă?
— C â t p u t e m să c h e l t u i m din ve­
nit?—Tot.
L a r ă s p u n s u l a c e s t a , b ă r b a t u l se
simţi u ş u r a t de o m a r e g r e u t a t e şi,
a t â t de m a r e îî fu b u c u r i a , î n c â t n u
p u t u s ă s p u i e o vorbă.'
De a c u m încolo u r m a r ă s ă necin­
stească ziua sfântă. P a s u l d'întâiu
e cel m a l g r e u , pe u r m ă . . . I n fie c a r e
D u m i n i c ă de d i m i n e a ţ a p â n ă s e a r a
făceau p l a n u r i î n ce fel s ă î n t r e b u i n ­
ţeze v e n i t u l . Şi n u se o p r e a u d i n aceste n e s p u s d e d e s f ă t ă t o a r e îndelet­
niciri d e c â t t o c m a i târziu n o a p t e a .
La fiecare şedinţă Alek p u n e a câte­
va m i l i o a n e deoparte p e n t r u
fapte
G e n e r o z i t a t e a soţilor Fostei începu
î n d a t ă ce se î m b o g ă ţ i r ă , d a r pe m ă ­
s u r ă ce le c r e ş t e a a v e r e a , d e v e n i r ă
de o d ă r n i c i e n e n i a i p o m e n i t ă : Alek
înfiinţa câte două-treî
Universităţi
în fie c a r e D u m i n i c ă , vre-o c â t e - v a
s p i t a l e , dese ori şi câte o c a t e d r a l ă ,
î n t r ' o zi, S a l l y e x c l a m ă vesel, d a r
f ă r ă s ă se fi g â n d i t m u l t :
— T r e b u e s ă fie p r e a frig, p e n t r u
ca o zi s ă t r e a c ă f ă r ă , ca. n e vast Tí­
m e a s ă t r i m e a t ă u n . v a p o r cu m i s i o ­
n a r i în China, spre a hotăra
pe
Chinezi s ă se lase de c o n f u z i a n i s m ,
trecând la creştinism !
Cuvintele a c e s t e a p u ţ i n politicoase
şi ironice j i g n i r ă a t â t a . pe Alak, în
c â t se r e t r a s e p l â n g â n d . Aceasta îî
m e r s e l a i n i m ă : în r u ş i n e a - î j a l n i c ă
ş i - a r fi d a t t o a t ă a v e r e a , p e n t r u ca
f r a z a a c e e a n e n o r o c o a s ă să nu-î fi
ieşit d i n g u r ă . E a n u ! d o j e n i s e de
loc şi a s t a îî făcea şi m a i răii. De
c â t e u'o î n t r i s t a s e el ? T ă c e r e a aceasta m ă r i n i m o a s ă
care-I
fuseso
s i n g u r a î m p o t r i v i r e , îl n e l i n i ş t e a şi
m a î m u l t , a d u c â n d u - ş i de o d a t ă am r n t e tot t r e c u t u l lor j a l n i c d i n a i n t e
de a fi b o g a ţ i şi a p o i i s v o r u l de bo­
găţie. Ş f i i n d c ă
a m i n t i r i l e acetea,
se f ă c e a u d i n ce in ce m a î dese,
s i m ţ i c u m i se roşeşte f a ţ a de r u ş i n e ,
căci se î n j o s i s e m a i m u l t de cât' a»
fi p u t u t c r e d e
UNIVERSUL LITERAR
Luni, 2 3 August, 1910.
!
Ce f r u m o a s ă f u s e s e v i a ţ a ce d u s e s e
e o ţ i a s a , s e m ă n a t ă de f a p t e f r u m o a ­
se, cu ţ i n t a s p r e i d e a l . . ; d a r v i a ţ a
l u i , ce u ş u r a t e e ă , e g o i s i ă ,
deşartă,
n e d e m n ă fusese... t i n z â n d In tot­
d e a u n a s p r e tot ce fusese m a l j o s n i c ,
m a i m â r ş a v ! Nici o d a t ă -nu f ă c u s e
u n p a s s p r e b i n e , ci î n t o t d e a u n a îşi
urmase d r u m u l ameţitor spre pră­
p a s t i e d i n ce în ce m a l r ă u !
î ş i c o m p a r u fapk'lo c u a l e neves­
tei s a l e şi se i n d i g n ă de a ' ş i fi bătut.
Joc d e d â n s a , e l ! El n ' a v e a d r e p t u l
să i m p u l e ceva d a r n i c e i Alek 1 Ce
p u t e a să s p u e că a f ă c u t el p â n ă ac u m ? I a t ă : I n t i m p ce n e v a s t ă - s a
c l ă d e a p r i m a b i s e r i c ă , el î m p r e u n ă
cu nl(i m i l i o n a r i î n f i i n ţ a u n Polterc l u b u n d e p e r d e a s u t e de m i i de do­
l a r i şi e r a m â n d r u de r u i n e l e ce-şi
f ă c u s e in m o d u l a c e s t a . C â n d e a în­
f i i n ţ a p r i m a u n i v e r s i t a t e , ce
făcea
d â n s u l ? Ducea o viaţă
risipitoare
de p l ă c e r i a s c u n s e , a l c ă r o r s c a n d a l
fusese m a r e . D a r c â n d e a î n f i i n ţ a azilul de i n f i r m i ? Vai ! !... D a r c â n d
stabilea statutele societăţei
pentru
r i d i c a r e a sexelor ? D a , d a , ce f ă c e a
el a t u n c i ? D a r c â n d ea a j u t a t ă de
soc. W. C. T. U. se t r u d e a s ă desfiin­
ţeze a i c o o l i z m u l ? E r a beat m o r t atuncl ! ! In sfârşit in m o m e n t u l când
femeea aceasta neobosită,
nobila,
c a r e zidise peste 100 c a t e d r a l e , e r a
p r i m i t ă de P a p a l a K o m a şi p r i m e a
c u d r e p t c u v â n t Roza de a u r . . . , el...
el, u n d e e r a ? . . . L a M o n t e C a r l o ! !
Se o p r i . N u m a i a v u p u t e r e a s ă
u r m e z e . $Iu m a i p u t e a s ă î n d u r e po­
v a r a u n o r a ş a g r o z a v e a m i n t i r i . Se
sculă. Luase o b o t ă r â r e , toate aceste
t a i n e t r e b u i a u s ă fie d e s v ă i u i t e , t o a ­
te a c e s t e p ă c a t e , m ă r t u r i s i t e . N u v a
m a i d u c e t r a i u l de p â n ă a c u m . Se
v a d u c e să-i s p u e tot ce a v e a p e s u ­
flet.
Ceea ce şi făcu. I i povesti t o i u l .
P l â n s e pe s â n u l ei. p l â n s e cu h o h o t ,
g e m u şi-i c e r u e r t a r e . F u o clipă g r e a
p e n l r u d â n s a şi l o v i t u r a ce s i m ţ i fu
de o p u t e r e neiiiaî p o m e n i t ă . î n c â t
se î n g ă l b e n i şi e r a să-i vie r ă u . d a r
se s t ă p â n i . . . L a u r m a u r m e i n u e r a
el b ă r b a t u l ei i u b i t , a v e r e a el, tot
ceea ce i u b e a e a m a i m u l t . c u c a r e
t r ă i s e m e r e u ? Ii e r t ă . Simţi t o t u ş i c ă
n u v a m a i fi nici o d a t ă cel d e odi­
n i o a r ă ; p u t e a să se c ă i a s c ă , d a r n u
s ă se s c h i m b e . . . D a r cât de d e c ă z u t ,
de j o s n i c e r a . n u e r a el siingurul el
b u n , idolul ei, a m o r u l e l ? ?
E a îi zise că e r a s c l a v a l u i şi ti
deschise braţele.
(Va u r m a ) .
T h e o Miii'gcnnii —
GALERIA
Ionică tăcu. T o c ­
mai gătise de cu­
răţit o carloafa
fiartă, suflă t a r e
prin vârful buze­
lor în degete şi
î n c r u n t ă din
sprâncene.
M a m a privi la
faţa lui r o t u n d ă ,
t â n ă r ă , oliă şi r e ­
petă ceva m a i î n ­
cet: «Hotărât, t r e ­
Maxim
Gorlu
bue să...»
— L a ce ? î n t r e b ă I o n i c ă , z v â r l i n d
cartoafa dintr'o m â n ă în alta.
— Ta-ţî s e c u r e a şi te p r e g ă t e ş t e .
— De-alde n o i c u s e c u r i l e • s u n t
m u l ţ i acolo !
— A t u n c i i a l o p a t a . . . î n c u r â n d se
v o r u m p l e a g h e ţ ă r i i l e . . . P o a t e vel
t ă i a l e m n e , s a u vei face a l t c e v a . . . In
c h i p u l a c e s t a Iţi vel g ă s i şi tu b u c a t a
de pâine... Încearcă I o n i c ă !
I o n i c ă î n s ă - ş l a v e a poftă s ă m e a r ­
gă la oraş, d a r n u răspunse nimic
b ă t r â n e i . I n t i m p u l celor d o u ă s ă p ­
t ă m â n i ce t r e c u s e d e l a m o a r t e a t a -
tălu'i s ă u , a j u n s e s e la c u n o ş t i n ţ a n e a t â r n ă r e i sale. La praznic băuse ra­
c h i u î n t â i a ş i d a t ă n e p e d e p s i t şi ac u m se p r e u m b l a p r i n s a t , cu piep­
t u l scos şi v o r b e a cu m ă - s a î n fraze
scurte cum făcuse tatăl său...
D u p ă m a s ă , î n c e p u m a m a a-şî
d r e g e cojocul. I o n i c ă i n s ă se s u i pe
c u p t o r .şi c a m d u p ă o j u m ă t a t e de
c e a s , î n t r e b ă pe m a m a s a : „ C â ţ i
b a n i a i ?"
— O r u b l ă şi şeasezeci de copeici.
— D ă - m î m i e cele şeasezeci de copeice.
— Pentru ce?
— Pentru drum.
— A ş a d a r pleci î
— D a , plec.
— E i a t u n c i . . . d u - t e fiul m e u . C â n d
vrei să te porneşti ?
— Mâine.
;
In z o r i i zilei, 11 dete m a m a b i n e c u ­
v â n t a r e a el ş i i c o a n a S - t u l u l Nicuiae.
.
.
I o n i c ă î ş i Inchie b i n e c h i m i r u l , Îşi
l u ă s e c u r e a , Îşi Îndesă c ă c i u l a In
c a p , plesni d i n p a l m e l e e t » r a u v â ­
O ' l K l
ROMÂNI
D-l IOfi J4ICULESCU
I n t r ' o zi l a p r â n z , zise nrtama c ă ­
t r e Ionică Kuzin : ,,Hotărât, trebue
s ă m e r g i l a o r a ş , I o n i c ă !"
M A V I 11 G
D.
. P e c â n d m e r g e a peste c â m p , s i
g â n d e a că p o a t e va r e u ş i la o r a ş să
a i b ă vre-un c ă ş t i g b u n , că l a p r i m ă vai'ă se v a î n t o a r c e a c a s ă şi se v a
î n s u r a cu V a s i l i s a — şi se g â n d i l a
Vas'ilisa, f a t a cea v o i n i c ă şi f r u m o a ­
să... s a u p o a t e v a g ă s i u n s e r v i c i u
ca a r g a t la vre-un neguţător bogat
şi n n se v a m a i î n s u r a c u V a s i l i s a .
ci cu v r e o f a t ă delà o r a ş .
El p ă ş i voiniceşte î n a i n t e , i a r î n a ­
p o i a l u i î n c e p u a u r o r a a roşi ori­
zontul; neobservat dispărură um­
b r e l e n o p ţ e i şi r a z e l e g a l b e n e a l e soa­
relui de i a r n ă luciră peste câmpiile
acoperite cu omăt; z ă p a d a scârţâia
t a r e s u b p a ş i i s ă i şi I o n i c ă î n c e p u a
c â n t a u n cântec.
D r u m u l fu p l ă c u t şi-І p ă r u u ş o r ,
p i c i o r u l n u i se c u f u n d ă în z ă p a d a
î n g h e ţ a t ă de p e d r u m ; a e r u l rece,
c u r a t , îi î n v i o r ă f a ţ a şi d e p ă r t a r e a
a l b a s t r ă e r a u i m i t o r de
frumoasă.
O a m e n i i pe c a r i îi î n t â l n i a din c â n d
în c â n d , îl p r i v e a u b l â n d şi priete­
neşte. P e m u st ea ţ a i
se
pusese
p r o m o r o a c a , flăcăul
întinse
buza
de s u s î n a i n t e
şi privi
mulţu­
mit. —- m u s t e a ţ a i se p ă r u a fi fungă
şi f r u m o a s ă . Un corii m a r e . n e g r u
cn s m o a l a se fudulia l â n g ă
drum.
I o n i c ă ş u e r ă , corbul se uită d u p ă
el şi se a p r o p i e m a i t a r e de d r u m .
A t u n c i plesni Ionică a ş a de t a r e din
m â i n e l e - i i n m ă n u ş a t e . că poerrt ca o
î m p u ş c ă t u r ă , d a r p a s ă r e a n u se spe­
rie nici a c u m .
— Cobe ! m o r m ă i Kuzin şi p ă ş i
m a i tare înainte.
P e la a m i a z ă , c â n d Ionică făcuse
j
u
m
ă t a t e din d r u m . se s t ă r u i un
nu este î n g ă d u i t ă
de cât. t a l e n t e l o r
viscol. Ici, colo. z b u r a u
nouraşi
adevărate.
de z ă p a d ă u ş o r i , străvezii şi faţa lui
D. I o n N i c u l e s c u este u n u l d i n acei
Ionică fu a c o p e r i t ă cu p u l b e r e a l b ă
a r t i ş t i d e s p r e c a r i se s p u n e că , , u m ­
fină. C â t e o d a t ă se r i d i c a u î n a i n t e a
plu s c e n a " . De f a p t , d i n a t i t u d i n e a , p i c i o a r e l o r s a l e v a l u r i de z ă p a d ă , ca
din mişcările., de pe m a s c a l u i Nicu­ şi c â n d a r fi vroit să î m p i e d e c e flă­
lescu se d e g a j a z ă a t â t a e x h u b e r a n - c ă u l u i m e r s u l
înainte., a p o î i a r îi
ţă, a t â t a , s i n c e r i t a t e , a t â t a j o v i a l i t a t e suflă v â n t u l în s p a t e şi îl m â n a îna­
în cât l u m i n e a z ă tot
î m p r e j u r u l . inte.
Cine n u şi-1 a d u c e a m i n t e pe NicuD e p ă r t a r e a e r a a c o p e r i t ă de nori
escu în M o ş t e n i t o r i i " ? Cine va u i t a î n t u n e c a ţ i , v â n t u l ş u e i a , sufla peste
vre-o d a l ă g e s t u l a c e l a m o n u m e n t a l , p ă m â n t , ştergea, t o a t e u r m e l e şi u r l a
ce d o m i n ă t o a t ă s i t u a ţ i a , al l u i Ni­ în t o n u r i t r i s t e î n d e l u n g a t e . O a m e n i i
culescu—Isidor—când
îşi
r e n e a g ă şi caii ce ieşiaii din c â n d în c â n d , af a m i l i a i n g r a t ă ? Ş i - a p o î , în tot lun­ p ă r e a i i şi d i s p ă r e a u ca pietrele pa
gul l u i ş i r de c r e a ţ i i , cine n u şi'l a- a p ă Ionică î n c h i s e ochii
mergând
m i n t e ş t e pe Niculescu a i c ă r u i o c h i î n a i n t e în î n t u n e r i c , însoţit de, oftă­
d e b i t e a z ă ei s i n g u r i r o l u r i î n t r e g i , rile şi t â n g u i r i l e v â n t u l u i . Ş o l d u r i l e
ale c ă r u i a t i t u d i n i s u n t ele î n s ă ş i îl d u r e a u , p i c i o a r e l e îi d e v e n i r ă gre­
capo d o p e r e c a s i t u a ţ i i de c o m e d i e ? oaie.
...Dar nu în câte-va r i n d u r i sub o
P ă ş i n d ş o v ă i t o r , sivă bă Iea p r i n oi l u s t r a ţ i e se p o a t e c a r a c t e r i z a o per­ m ă t şi g â n d i s u p ă r a t la m a m a s a :
s o n a l i t a t e a r t i s t i c ă c u m e d i s t i n s u l , , E a şede l i n i ş t i t ă acolo .şi en tre­
societar al T e a t r u l u i
N a ţ i o n a l şi bue s ' a l e r g !...."
nicî o î n ş i r a r e a c r e a ţ i i l o r Iul — cu­
Apoi deveni a t â t dc obosit, că n u
prinzând
tot c l a s i c i s m u l
lui Mo­ m a i g â n d i la n i m i c , d o r i n d
numai
lière şi R e g n a r d , tot t e a t r u l l u i Ale­ să a j u n g ă cât m a i d e g r a b ă la o r a ş .
x a n d r i şi C a r a g i a l e , t o a t ă c o m e d i a p e n t r u a se o d i h n i şi a bea ceaiu. Cu
m o d e r n ă — n u se p o a t e face.
s p i n a r e a î n c o v o i a t ă şi cu c a p u l ple­
D. i o n N i c u l e s c u este u n a d i n cele c a i , m e r g e a î n a i n t e c a un l a u r şi n u
m a l de p r e ţ p o d o a b e a l e T e a t r u l u i oMrerva n i m i c î m p r e j u r u l SĂU, p â n ă
n o s t r u şi a t â t a v r e m e c â t v a fi a c o l o ce p r i n u r l e t u l v i s c o l u l u i r ă s u n ă u n
îi v a fi p o d o a b ă , c ă c i p e i o n Nicu­ v u e t î n d e l u n g a i de ş u e r ă t u r ă de fa­
lescu n u l-a a j u n s n i m e n i şi n i m e n i b r i c ă . I o n i c ă s t ă t u , se u i t ă în s u s şi
oftă a d â n c . Apoi s c o a s e b a n i i din
nu'l va întrece;
b u z u i i a r ş-i-î b ă g ă în g u r ă , p e n l r u
Aldor.
ca să n u i s p i t e a s c ă cu s u n e t e l e Io?
pe o r ă ş e n i .
I n v ă l i t î n t r ' o p ă t u r ă a l b u r i e de ч>
r â t e î n m â n u ş i cu u n deget şi zise :
m ă t . oraşul p ă r e a ca un n o r uriaş
„ R ă m â i cu b i n e " . . . .
— D u m n e z e u s ă te p ă z e a s c ă ! P ă - ce s'a î n t i n s peste p ă m â n t . Clopo­
zeşte-te de o r ă ş e n i , fii p r e v ă z ă t o r c u tele b i s e r i c i l o r s u n a u . V â n t u l d u c e a
s u n e t e l e m a i d e p a r t e şi cu u r l e t u l
d â n ş i i , ei s u n t ş i r e ţ i . N u b e a v i n
său acoperea cântecele lor pioase.
iea s e a m a !
— B i n e ! zise I o n i c ă ; îşi p u s e că­ I o n i c ă îşi s c o a s e c ă c i u l a , făcu semn u l c r u c e l , z i c â n d u - ş i în sine : ,,A.
c i u l a pe u r e c h e şi p o r n i pe d r u m .
E r a î n c ă î n t u n e r i c . I o n i c ă a b i a fă­ c u m a m a j u n s l a ţ i n t ă !"
T r a d . de A l . D ă s c a l e s e u
cu zece p a ş i d e l a c o l i b a s a şi c â n d
se î n t o a r s e s p r e m ă - s a , c a r e s t a l a
p o a r t ă , n u l m a i putu c u n o a ş t e chi­
P R O V E R B E
p u l ci a u z i n u m a i v o r b e l e eî, ce s u ­
nau înfricoşător în tăcerea nopţii :
„ V i n u l te d u c e l a r u i n ă , I o n i c ă . . . şi
Cine sade, coada Ï cade.
d i n d r u m u l femeilor de l a o r a ş s ă
D a c ă n u e cliea» b r â n z ă nu se face.
fugi... b a g ă de s e a m ă a i p u t e a că­
p ă t a v r e o b o a l ă r e a !"
G â n d u l n e b u n u l u i ta m a r g i n e a p ă ­
— Rămâi
s ă n ă t o a s ă !' s t r i g ă Io­
mântului.
nică.
«
A c u m p r i n s e de o d a t ă m i l ă pentru
P a ş t e i a r n a pe care o c u n o ş t i .
m a m a s a , îi păru rău d u p ă s a t , d u p ă
v e c h e a colibă. S t ă t u şi a s c u l t ă . . . d a r
Nu te u i t a la câine ci la al c u i e cM
totul e r a liniştit... m a m a era deja neie.
. d u s ă . Oftă şi păşi î n a i n t e î n n e m i ş ­
c a t a şi t ă c u t a Întunecime, ce n u e r a
Mai b i n e o zi şoim de cât o var3
a t i n s ă Încă d e aurora...
cioară.
ARTIŞTILOR
Dinire vechii societari al Teatru­
l u i n o s t r u N a ţ i o n a l — toţi cu m e r i t e
m a r i şi m u l t e î n m e r s u l i s t o r i c e i in­
s t i t u ţ i i — se d e o s i b e ş t e o f i g u r ă e
tern simpatică, p u r u r e a caracteris­
tică, de o a m p l o a r e e x t r a o r d i n a r ă :
a d-lui I o n N i c u l e s c u .
Noi n o - a d u c e m a m i n t e d e m u l t .
Noi c u n o a ş t e m pe Ion N i c u l e s c u de
m a i b i n e de d o u ă z e c i de a n i şi l-am
văzut m a i î n t â i f ă c â n d u - ş î loc şi m a l
a p o i s t ă p â n i n d a c e s t loc cu t o a t ă
vigoarea unui
talent
neasemănat
în strălucita falangă
a
artiştilor
m a r i c a r i a u fost M a n o l e s c u , I u l i a n ,
M a t e e s c u , f a l a n g ă î n c a r e t o a t e ta­
lentele e r a u tot a t â t de n e a s e m ă n a t e .
L - a m Văzut m a i a p o i pe d. N i c u l e s ­
c u p ă s t r â n d u - ş î locul cu
deosebire
înalt printre artiştii tineri cari nă­
z u i a u să î n l o c u i a s c ă p e m a r i i d i s p ă ­
r u ţ i , şi l - a m v ă z u t m e n ţ i n â n d u şi
personalitatea pururea
adevărată,
p u r u r e a nesilită, p u r u r e a puternică
p r i n t r e t o a t e celelalte ce î n c e r c a u
s ă se d e f i n e a s c ă î n j u r u l d-sale.
Căci d a c ă d. I o n Niculescu este şi
a s t ă - z i . d u p ă m a l b i n e de două-zeci
şi c i n c i de a n i de c a r i e r ă , î n t r ' u n
t i m p c â n d p r o g r e s e l e t e a t r u l u i ui­
m e s c p r i n r e p e z i c i u n e a cu c a r e эе
p r o d u c , d a c ă este şi a s t ă z i
fruntaş
între artiştii întâel noastre
scene,
este c ă n ' a î n c e r c a t n i c i o d a t ă s ă
iasă d i n a d e v ă r u l personalitate! lui
şi c ă p e a c e s t a d e v ă r a ş t i u t s ă ' l re­
d e a t o t d e a u n a cu a c e a v i g o a r e ce
FOVSSTEA UNGI CRIME
No. 3 4 .
1
UNIVERSUL
6. — No. 3 4 .
LIICiRAft
Lunï,
;
MARE ROMAN d e
—
Urmare
— Bine înţeles, o a r s a ş a d e b i n e
cum n u a a r s nici o bâvtie pe care
e r a u scrise c u v i n t e l e cele m a i per­
fide. B u n ă s e a r a T o a n e t o .
— Aî veşti de la p r i n ţ u l f
— D a , c a î n t o a t e zilele.
— Veşti b u n e ?
începu să râdă.
•— F i r e ş t e c ă b u n e . N o a p t e
bună
Toaneto !
A ş a u r m ă î n fiecare zi, e ş i n d l a
p i m i b a r e c u t r ă s u r a şi p e j o s p r i n
parcul care e r a pentru toată lumea.
Aeoloo î n t â l n i i î n t r ' o s e a r ă , v e n i n d
d i n târg-. Cu t o a t ă r o ş c a t a o b r a j i l o r
eî, fuseî f o a r t e s u r p r i n s ă ce s c h i m ­
b a t ă o g ă s i t ; o c h i i ei e r a u v i n e ţ i , ş i
m e r s u l m a i î n c e t e de obiceiu.
P e n t r u n u m e l e l u î D-zeu, C h a r l o t o ,
e ş t i ' b o l n a v ă ? o î n t r e b a i eii s p e r i a t ă .
— De loc, î m î r ă s p u n s e ea, m e r gândul alături de mine.
— Eşti a ş a de a p r i n s ă la f a ţ ă !
— Ce, vreî s ă zică d e m i n e c ă
m ' a m stins ? O priveam cu luare a
m i n t e . I n a d e v ă r îşî d ă d u s e cu r o ş u
p e o b r a j i ! 'MI p ă r u a ş a de râu, î n
c â t m ă î n t o r s e î c u s p a t e l e l a ѲЯ-J s ä
n u v a d ă t r i s t e ţ e a ce s i m ţ e a m , v ă z â n d'o î n a ş a h a l .
— T e r o g Loty, s p u n e - m i d a c ă p r i n ­
ţul
cunoaşte
intenţiunile
tatălui
său?
Tăcu u n moment, apoi îmi răs­
punse :
„ E s t e p r o b a b i l c ă a p r i m i t scri­
s o a r e a î n c a r i ÎI v o r b e a m d e s p r e tot,
d a r m i - a r ă s p u n s l a alte î n t r e b ă r i
ce i - a m f ă c u t , a f a r ă d e a c e a s t a .
V — Şi ce înţelegi t u p r i n a c e a s t ă ?
— Că n u v r e a s ă m ă n e l i n i ş t e a s c ă
pe m i n e , m a î m u l t , şi c ă a v o r b i t
I « e a p ă r a t c u Ducele î n a c e a s t ă p r i ­
vinţă.
— Ş i vreî s ă a ş t e p ţ i ?
— N u , i - a m c e r u t u n r ă s p u n s po­
sitiv.
I a r t r e c u r ă c â t e v a zile. S o r ă - m e a
s l ă b e a şi s e î n g ă l b e n e a şi m a î m u l t ,
cu t o a t ă r o ş e a ţ a ce îşî d a p e f a ţ ă .
Nici scrisorile, nicî c a d o u r i l e p r e ­
c u m n i c î florile n u l i p s e a u ; t o t u l
m e r g e a c a de obiceiu; e a c â n t a l a
p i a n , se p l i m b a c a şi c u m n ' a r fi
fost n i m i c . î n t r ' o zi î n s ă î m i s p u s e
! c ă scrisese Elize'i de R e c k e n a n u n îţând'o că a r e să vină la Berlin; că
n u m a î putea î n d u r a plictiseala din
R o t e m b u r g ş i c ă v a pleca s p r e sfâr­
ş i t u l l u n e î , l u ă n d şi pe Anite, femeia
el de c a s ă .
• P e d o m e n i u t r e c e a u zilele m e r e u
p l i n e de î n g r i j o r a r e , d a r î n t r ' o b u n ă
d i m i n e a ţ ă , o t e l e g r a m ă n e a d u s e ves­
tea cea m a î î m b u c u r ă t o a r e .
„ V o r sosi a s t ă
seară,
Toaneto,
î m i strigă* D n a R o d e n i n t r â n d b u s n a î n o d a i a m e a , ţ i n e şi citeşte".
In adevăr depeşa era dată din
O r e s d a şi s p u n e a . a ş a :
„ S o s i m a s t ă s e a r ă l a orele opt.
Mulîer".
D - n a R o d e n n u m a î p u t e a de bu­
c u r i e , se s u c e a şi se î n v â r t e a de colo
p â n ă colo p r i n odaie, c h e m â n d u - ş î
t o a t e s l u g i l e şi s p u n â n d u - l e :
„Alergaţi în grădină, dragii meî,
r u p e ţ î t o t ce g ă s i ţ i v e r d e a ţ ă şi flori;
d-ta Sofio m e r g i de t ă i e ţ i ceî m a î
micî pui. Toaneto, s c u m p a m e a ,
crezî c ă a r e s ă p o a t ă m â n c a p u l ? S ă
faci şi u n c o m p o t de m e r e ,
Sofio,
ş t i i c u m îî p l a c e ; şi d-ta ' I p a m e t o ,
m i c u ţ a m e a , du-te l a g r ă d i n a r şi p o ­
r u n c e ş t e s ă facă o c u n u n ă de l a u r i ;
o m e r i t ă d r a g u l m e u copilaş".
Din bucătărie, alergă în odaia pre­
g ă t i t ă p e n t r u b o l n a v , d e s c h i s e 'fe­
r e s t r e l e ş i s t r i g ă l a vizitiu :
„ C u r ă ţ ă frumos t r ă s u r a , George,
a,po'í d ă o f u g ă p â n ă l a p r e o t şi apol l a d. i n s p e c t o r ; s p u n e - l e ş i d-lor
d i n p a r t e a m e a m u l t ă s ă n ă t a t e şi
c ă a s t ă s e a r ă v i n e d. C h a r l e s . T r e c i
щі p e la d. d o c t o r şi spune-1 c ă î l
xog s ă vie s ă m ă v a d ă p c l a orele 8 şi
!
H E I M B O t T B a
j u m a t a i e : m a i b i n e s ă fie ş i d-luî
aici. C â n d te r e î n t o r c ! s ă te a b a ţ î
pe la b e r ă r i e şi să p o r u n c e ş t i p e n t r u
voi u n b u t o i cù b e r e . L a orele ş e a s e
a i s ă fii g a t a c u t r ă s u r a l a s c a r ă ,
căcî v r e a u s ă m ă d u c î n a i n t e a bă­
iatului la Triebeisberg".
C a s a p a r c ă e r a d e o d a t ă u n fur­
n i c a r . T o a t ă p r i s p a fu n u m a i ver­
deaţă; d-na Roden şi Gertuda, eu şi
toate mâinele îndemânatice, făceau
l a c o r o n i ţ e şi l a g h i r l a n d e . I n m i j ­
l o c u l n o s t r u , d - л а R o d e n se o p r i d e
o d a t ă , şi a c o p e r i n d u - ş î f a ţ a c u m â i ­
n i l e î m î zise c u d u r e r e :
„ M ă g â n d e s c , T o a n e t o l a acei n e ­
n o r o c i ţ i , c a r ! n u m a ! a u p e n t r u cine
p r e g ă t i c u n u n i , d e v r e m e ce a c e l p e
c a r i iubesc, n u se m a i î n t o a r c e n i c i
odată!"
C â n d se făcu s e a r ă , d-na R o d e n
p l e c ă î n n a i n t e a f i u l u i eî, c u o p r o v i ­
zie de p e r n e ş i p l ă p u m î , c a s ă n u !
lipsească nimic. E u r ă m ă s e i singu­
r ă acasă, recitind r ă s p u n s u l tutore­
lui meu, care îmi s p u n e a că aşi pu­
t e a i n t r a n u m a i de c â t î n s p i l a l u l
Sfintei E l i z a b e t a . M ă î n t r e b a ce se
î n t â m p l a s e de v r o i a m s ă p ă r ă s e s c
a ş a repede a z i l u l î n c a r e p ă r e a m a ş a
de m u l ţ u m i t ă l a î n c e p u t .
C u m să-1 m ă r t u r i s e s c
adevărata
cauză ?
Vaî ! n u î n d r ă s n i s e m nicî
d-neî
R o d e n să-i s p u i ; î m i l i p s e a c u r a j u l
o r i de câte o r i v o i a m s ă î n c e p m ă r ­
turisirea mea. D-na Roden î n tot
d e a u n a m ă î n t r e r u p e a astfel : „ N u
e a ş a Toaneto, că la i a r n ă vom is­
p r ă v i covorul p e c a r e l ' a m î n c e p u t
pentru Charles'", s a u : „ L a i a r n ă ,
a î s ă - m i citeşti şi m i e d i n c â n d î n
c â n d , căci ochiî m e î s ' a u s l ă b i t b i ­
nişor, s a u : „ O s ă trebuiască s ă în­
veţi w h i s t u l , m i c u ţ o , c ă c i astfel a !
s ă t e plictiseşti b i n e î n t r e m i n e ş i
băiatul meu bolnav".
C â n d i m ! v o r b e a a ş a , m i se u s c a
g â t u l şi n u m a î p u t e a m s c o a t e o
v o r b ă de e m o ţ i u n e . Alte o r i î m i zi­
c e a m c ă a t â t c â t n u s'o h o t ă r a c u
s o a r t a soreî m e l e . n u a v e a m d r e p t u l
s ă plec şi s'o l a s .
E r a m foarte t u r b u r a t ă , t r e m u r a m
la g â n d u l c ă aveam să văd pe Char­
les R o d e n . Zi şi n o a p t e m ă g â n d i s e m
l a el, şi d i n m o m e n t u l c â n d d - n a R o ­
den m ă luase în braţe, m ă strînsese
zicându-mî: „Toaneto ce ne vom
face n o î d a c ă n u se v a î n t o a r c e ?"
d i n acel m o m e n t , n u m ă m a î p u ­
t e a m ţ i n e s ă n u f i u m e r e u cu g â n ­
d u l l a el. c u t o a t e c ă o voce s e c r e t ă
î m î zicea a d e s e a o r : Ai u i t a t c ă t u
p e n t r u el n u eşti d e c â t : „ C e a l a l t ă ? "
Nu, nu uitasem; trebuia,
voiam
s ă fiu c u m i n t e . C h a r l e s R o d e n n u
e r a p e n t r u m i n e de c â t u n p r i e t e n ,
u n f r a t e , ceva m a î m u l t . u n b o l n a v ,
slab la corp şi la minte; i n i m a lui
n u se v i n d e c a s e de r ă n i l e f ă c u t e d e
soră-mea.
S o a r e l e a p u s e s e d e m u l t , şi e u
s t a m tot, l a f e r e a s t r ă , p r i v i n d p e u liţă, m u n t r e c a s t a n i ; z ă r e a m şi fe­
restrele veche! n o a s t r e case, a u r i t e
de u l t i m e l e r a z e a l e A p u s u l u i .
Insfârşit, auzi! în d e p ă r t a r e sgom o t u l t r ă s u r e i şi r o p o t u l c a i l o r : e r a u
el ! M ă î n d r e p t a i î n s p r e s c a r ă , î n c e t ,
s c o b o r â n d câte o t r e a p t ă , u n a d u p ă
alte, căcî p i c i o a r e l e p a r c ă m i - e r a u
de p l u m b ; n u m a î p u t e a m î n n a i n t a ;
însfâr.şit a j u n s e i j o s şi m ă b ă g a !
p r i n t r e o a m e n i i caseî c a r i a ş t e p t a u
î n c u r t e . D u p ă c a p r ă — D a v i d n e fă­
c e a s e m n , c a p e n t r u a n e zice: „ A m â n d o î , potoliţi-vă b u c u r i a , n u a m
sosit î n c ă !
„ I a t ă n e a j u n ş i , C h a r l e s , zise d - n a
Roden; uite şi Toaneta", şi c u o voce
s l a b ă el î m i zise :
„ B u n ă s e a r a d - r ă A n t o a n e t o !"
D-zeule m a r e ! E r a el ! E s t e c u
p u t i n ţ ă ! M ü l l e r se dete j o s cel d i n tâiu, a p o î David d u p ă c a p r ă ; a m â n ­
doi v e n i r ă la u ş a t r ă s u r e i , d - n a R e ­
T
August
Ш 0
d e n se dete ş d â n s a Joc; tiv p u t e a m
Doctorul m a n c ă cu m u l t ă poftă şl
s ă o v ă d b i n e l a f a ţ ă ; * a î n s ă m ă M ü l l e r n u se l ă s ă m a î p e j o s .
s t r â n s e b i n i ş o r de m â n ă ş i cu m u l t ă
In sfîrşit d o c t o r u l se r i d i c ă , s c o a s e
b l â n d e ţ e î m i zise :
c e a s o r n i c u l şi a p o i f o a r t e g r ă b i t m ă
l u ă de o p a r t e şi î m i s p u s e :
„ B i n i ş o r !"
M ü l l e r şi D a v i d r i d i c a r ă p e r ă n i t
„ D - r ă , vezi c ă a r e s ă a i b ă c ă l d u r ă ,
poate ciliar să aiureze p u ţ i n ; n u vă
c u m u l t ă băgare, de s e a m ă ş i îl d u
s e r ă î n casă c a p e u n copil, p e c â n d s p e r i a ţ i , şi î n g r i j e ş t e d-ta c a b i a t a
b ă t i â n a s ă n u se o b e s e a s c ă a f a r ă d i n
îî z ă r i i î n l u m i n ă f a t a s l ă b i t ă şi o
cale. R a n a s'a c a m i r i t a t p u ţ i n d i n
chiî stinşi şi c e r c u i ţ i .
Mă s i m ţ e a m a p r o a p e p a r a l i z a t ă : c a u z a d r u m u l u i : d a c ă p r e a a r d e p u u n d e e r a t î n u r u l v o i n i c , c a r e cu d o u ă ne-î p u ţ i n ă g b i a ţ a l a c a p , aveţi g h i a ţ ă î n p i v n i ţ ă , a ş a e? D a r m a î c u
l u n î î n n a i n l e . se d e s p ă r ţ i s e de n o î
plin d e v i a ţ ă ? D - n a R o d e n î m i făcu s e a m ă fiţi c u s â n g e rece şi l i n i ş t i t e ;
s e m n s'o u r m e z , şi î m î ş o p t i : , T a c î eu v i u m â i n e d e d i m i n e a ţ ă d e tot.
— N u L a f ă c u t b i n e d r u m u l , a ş a e?
T o a n e t o , n u t r e b u e s ă 'I t u r b u r ă m " .
— R a n a este d e s t u l de g r a v ă , şi
„ P a t u l mefi, m a m ă , zise b o l n a v u l ;
c â n d v o i fi î n p a t , v o r v e n i toţi c a d r u m u r i l e n u p r e a s u n t b u n e î n ase­
m e n e a c a z u r i . D a r e d e o m i e de o r !
s ă le zic b u n ă sosit".
N i m e n î n u c u t e z a s ă v o r b e a s c ă ; m a i b i n e p e n t r u el c ă a v e n i t a c a s ă ,
d e c â t a r fi fost î n t r ' u n s p i t a l , u n d e
c u n u n i l e şi g h i r l a n d e l e de flori şi
s u n t a t â t e a m i a s m e şi i n f e c ţ i u n î . AÏ
v e r d e a ţ ă , p r e c u m şi m a s a m a r e î n ­
c u r a g i u , te r o g , d a c ă n u , n u te p o t
tinsă, p ă r e a u o a m a r ă ironie.
p r i m i c a î n g r i j i t o a r e de b o l n a v î . . .
Duceţi-vă r e p e d e d e c h e m a ţ i d-rul,
H o t ă r â t , n u p u t e a m p ă r ă s i Rotenzise d - n a R o d e n î n c h i z â n d u ş a î n
b u r g u l . C â t e v a zile le p e t r e c u r ă m
u r m a eî.
u r â t e de tot, căcî b o l n a v u l n o s t r u a— D - n e l ce s c h i m b a t e l e x c l a m ă
vea f r i g u r i şi s u f e r e a g r o z a v , a i u r ă r i
G e r t r u d a . T o ţ ! p l â n g e a u ; n u m a ï eu peste a i u r ă r i , şi n u î n c e t a de a pro­
s t a m c a î m p e t r i t ă n e p u t â n d zice ni­ n u n ţ a n u m e l e soreî mele.
mic.
„ N u este n u m a i ' r a n a , m a î s u n t şi
U ş a se d e s c h i s e ; u r m a t ă d e D a v i d oboselile e m o ţ i i l o r p r i n c a r e a tre­
o a r e se d u s e l a b u c ă t ă r i e , d - n a R o ­ c u t î n a i n t e de a pleca, zicea docto­
den m ă întrebă :
r u l c â n d m ă vedea p l o u a t ă , şi c â n d
„ T o a n e t o , t o t m a ! eşti decisă s ă m â i n i l e î m î t r e m u r a u , f ă c â n d v r ' o
te d u c î Ia W e i m a r c a s ă î n g r i j e ş t i l e g ă t u r ă .
de b o l n a v i ?"
Eu m ă u i t a i l a e a î n s p ă i m â n t a t ă .
XXII
„Crczî c ă n u a m o b s e r v a t n i m i c ?
u r m ă e a c u b l â n d e ţ e ; d a r d a c ă vreî,
T o a m n a se a p r o p i a d i n zi i n zt.
veî g ă s i ş i a c i a c e i a ce c a u ţ î " .
V â n t u l m ă t u r a frunzele m o a r t e d i n
Eu îi î n t i n s e i m â n a f ă r ă
a r ă s ­ p o m i şi le a s v â r l e a î n v â r t e j p â n ă
punde.
s u b f e r e s t r e l e n o a s t r e ; de m u l t e or)
„ S ă ţi-1 d ă r u i a s c ă D-zeu ! zise ea, p l o u a , e r a frig şi n o r . zilele m o n o
acum nu m ă poţi părăsi".
t o n e c a r ! t r e c e a u p e s t e n o i , n e apă­
I n t r a ! î n o d a i e l a m i n e , l u a i o pe­ s a u î n g r o z i t o r p e toţi.
r e c h e de p a n t o f i î n locul g h e t e l o r ,
Astfel veni 1 O c t o m b r i e . F o c u l din
u n ş o r ţ a l b şi o a j u n s e i c â n d t r e c e a sobe r ă s p â n d e a a c u m o c ă l d u r ă plă­
p r i n c o r i d o r c u u n l i g h i a n cu a p ă c u t ă î n o d a i a b o l n a v u l u i , ş* c u toţi
şi c u o b u c a t ă d e p â n z ă .
noriî întuneeoşi din afară. î n odae
„ D u - m ă l â n g ă e l " îi zise! eu. D â n - p ă r e a c ă luceşte u n s o a r e b i n e f ă c ă ­
d u - m î m i e l i g h i a n u l î m i r ă s p u n s e : tor, c ă c i b o l n a v u l n o s t r u se s i m ţ e a
„Vino după mine".
î n a d e v ă r m u l t m a l b i n e şi c e r u s e
M ă a p r o p i a î î n c e t d e p a t . C h a r l e s să-î facem l e c t u r ă .
a v e a ochii î n c h i ş i d e o b o s e a l ă ; b r a ­
„ T u n u aî să poţi, m ă m i c o d r a g ă ,
ţ u l l u î b o l n a v e r a p e p l a p u m ă , legă­ zise el, a r e s ă fia p r e a o b o s i t o r şi
t u r i l e e r a u m u r d a r e de d r u m , şi m ă p e n t r u o c h i ş i p e n t r u vocea t a , d a r
a p u c a î b i n i ş o r s ă '1 desleg. E l des> p o a t e d - r a A n t o a n e t a . . . "
întorcânchise ochii şi m ă r e c u n o s c u ; u n zîm- du-se a p o î î n s p r e m i n e şi î n t i n z â n bet îî l u m i n ă f a ţ a si î n t i n z â n d u - m î du-m'i m â n a s t â n g ă , u r m ă : „ S u n t
m â n a l u î s t â n g ă , î m î zise :
c a m i n d i s c r e t i a r t ă - m ă , d a r u n bol­
„ D - t a eşti, d - r ă A n t o a n e t o ? Mul­ n a v a r e m u l t e d o r i n ţ i , t r e b u e s'o fi
ţ u m e s c . Te s i m ţ ! m a i r ă u d u p ă u n r e m a r c a t " .
d r u m ; s u n t p u ţ i n obosit d a r s u n t
Eu a l e r g a i r e p e d e î n salon s ă i a u
fericit c ă s u n t a c a s ă !
jurnale; eram a ş a de mulţumită că
— Da, copilul meu, avem să te începuî s ă cânt.
v i n d e c ă m ! zise- d - n a R o d e n s ă r u t â n De o d a t ă p r i v i r i l e mele se o p r i r ă
du-1; d a r a c u m te r o g s ă n u m a ! vor­ l a c a s t e l şi-mî a m i n t i i c ă î n z i u a abeşti, eşti p r e a obosit".
c e e a t r e b u i a s ă m ă d u c s ă v ă d se
D u p ă ce d - r u l R o t h e r II e x a m i n a face s o r ă - m e a .
r a n a , î m i dete p r i m e l e i n s t r u c ţ i u n i
I n tot t i m p u l c â t ţ i n u s e s p a i m a ş i
ca s ă î l î n g r i j e s c .
grija noastră de bolnav, n u putusem
— Grije m a r e , d - r ă , o m a r e c u r ă ­ s ă m ă d u c s'o v ă d ; a f l a s e m î n s ă că
ţ e n i e şi e x a c t i t u d i n e ; a r e s ă i e t o a t e r e n u n ţ a s e l a p r o e c t u l eî de a se m a l
b u n e ; n i m i c n u e m a l b u n c a m â n a d u c e l a - ' W e i m a r , d a r c o n t i n u a de a
d e l i c a t ă a u n e i femei p e n t r u a în­ eşi î n l u m e c â t m a l m u l t c u p u t i n ţ ă .
griji o r a n ă n u e a ş a C h a r l e s ?
Poate d u p ă prânz să m ă pot duce
— Da, nasule, r ă s p u n s e
acesta, s'o v ă d , î m i zise! e u ; de d a t a a c e a s t a
încercând a glumi.
v o i î n c e r c a s ă rezist p r i v i r i l o r r u g ă ­
— Ştiu, a c u m eu n u m a ! a m m u l t e t o a r e a l e b o l n a v u l u i meu, c a r e m ă
de f ă c u t : r ă b d a r e , a e r şi h r a n ă , a s ­ u r m ă r e s c n e î n c e t a t de c u m v r e a u s ă
t e a a u s ă t e î n d r e p t e c â t de c u r â n d ; p ă r ă s e s c o d a i a .
prin u r m a r e d-ră, exactitudine şi
„ B o l n a v i i , d-ră, î m î zicea
d-rul
curăţenie".
s u n t m a r i egoişti; n u a c o r d ă n i c i o
M â n g â i e a p o i b o l n a v u l p e o b r a z o d i h n ă acelor c a r ! î n g r i j e s c de el,
şi îl c o n d u s e î n s a l a d e m â n c a r e . s u n t c h i a r g e l o ş i ; d a c ă a r vedea c ă
D-nei R o d e n ÎI făcu m a r e p l ă c e r e s ă î n g r i j e s c şi de a l ţ i b o l n a v î , a f a r ă de
s t e a cu c i n e v a l a m a s a c e a m a r e , el s i n g u r ; t r e b u e s ă î n d u r ! cu r ă b d a ­
p r e g ă t i t ă î n o n o a e r e a f i u l u î m e u . Mül­ r e ; p l i c t i s e a l a îî fac a ş a de exigent!.
l e r şi î n c e p u s e s ă m ă n â n c e , d o c t o r u l
— A d e v ă r a t , d-ră, r ă s p u n s e C h a r ­
se a ş e z ă l â n g ă el şi m ă r u g ă s ă le les, a ! face m a î bine s ă n u m e ş t i aţ i n şi eu t o v ă r ă ş i e p e c â n d îşî t u r n a u c e a s t a r e c u n o ş t i n ţ ă . . .
câte u n p a h a r e de b o r d o .
„Frumoasă
recunoştinţă,
băete,
„ D o c t o r e , î n t r e b a ! eu, este r ă u l a s ă c ă ştiu eu !...
bolnavul nostru ?
Eu l u a s e m j u r n a l e l e ş i
treceam
„ C e sâ-iţl s p u i ? E s t e s l ă b i t , d a r p r i n c o r i d o r c a s ă i n t r u î n o d a i a
a r e s ă se î n d r e p t e , n u a v e ţ i t e a m ă , b o l n a v u l u i . Se r ă s p â n d e a u n m i r o s
d-ră; b e a u î n s ă n ă t a t e a b o l n a v u l u i delicios d e p o a m e ; u ş a d e l a p i v n i ţ ă
d-voastră.
e r a d e s c h i s ă ; s l u g i l e c ă r a u l a c*— A t u n c i n u a v e m d e ce n e s p e ­ ş u r î c u p o a m e p e n t r u i a r n ă .
'-.^
ria ?
A se citi urmarea. în ,,Universul Ute— De n i m i c , d - r ă ; fii c u r a g i o a s ă
şi vino colea l â n g ă m i n e de g u s t ă rar" care va amre Dumineca
viitoare.
d i n a c e s t p u l ; v w l t» b i n e 1-a f r i p t
Gertruda ?
f
UNIVERSUL LITERAR.
Luni, 2 3 August 1 9 1 0
TRANDAFIRUL
'Un
Un
Şi
Іп
trandafir
mî-am
prins
în piept
trandafir
cu fragede
petale,
'mprăştia
atât miros
pc cale
cat credeam
că iar e
primăvară.
Dar când l-am luat din piept,
atâta
Jale
Cuprinsu-m'a,
şi 'ncet,
la ІосчЛ
iura
f,-am prins,
a sale foî se
scuturară
Doar câte-va maï rămăsese
pale.
In el era atâta
Şi-atâta
dor deal
Că far' să vreau
duioşie
meu zăcea
într'insul
mă podidi
'ncet,
plânsul.
Asa şi noi in viaţa-ne
pustie
Trăim
o clipă
dulce,
fermecată
Şi-арог nu ştim de am trăit
vre-odată.
Mihail
Alexandrescu
Aceste cuvinte se aplică pretinşilor
critici cari, neavând cunoştinţe sufi­
ciente, se cred totuşi cei mal capa­
bili judecători, apreciatorî ai ori-cărei
operu de artă.
Alexandru cel Mare avea u n cult
pentru A p e l l e s .
— Numai tu eşti în stare să'mî faci
portretul mai bine decât toţi pictorii,
îi zise regele.
— Mi-ol da toate sitinţele sâ'l fac
pe placul Maiestăţii Voastre, II r ă s ­
punse Apelles.
Principalele tablouri ale lui Apelles
au fost : Alexandru
tunătorul
şi Ve­
nus
DIN L U M E A
ANTICA
PICTORUI^APELLES
Scriitorii greci n u sunt de acord î n
privinţa locului naştere! acestui pic­
tor. S e ştie numai atâta, că el. a trăit
în insula Cos. N u se ştie însă cu s i ­
guranţă î n ce oraş s'a născut, în ora­
l u l Colophon
sau în
Ephes.
Ceea ce însă se ştie cu siguranţă e
faptul, că el a fost şcolarul unul pic­
tor vestit Pamphil,
ce a trăit pe la
anul 3 3 2 înainte de Ghristos.
Scriitorii grec! ne s p u n , că pictorul
Apelles a trăit la curtea iui
Alexan­
dru cel Mare, regele Macedoniei, iar
'după moartea lui Alexandru a trăit la
curtea lui Ptolomett, regele Egyptuluî.
Activitatea pictorului Apelles era e x ­
traordinară. El n u petrecea nici o zi
fară aă n u lucreze.
Scriitorii latini vorbind de activita­
tea lui Apelles, se exprimă in modul
cèl mal elogios posibil: «Nulla
dies
sine Unea». N i c i o zi fără linie.
El îşi expunea operile sale în pu­
blic şi asculta ascuns după o perdea
aprecierile vizitatorilor.
Se s p u n e că odată veni şi un Cis­
mar sâ vadă tablourile iui Apelles.
Cum le examina, începu să Iacă cri­
tica unei sandale, pe care pictorul n u
o făcuse pe placul său :
— Ce maî sandală
boccie a tăcut
pictorul Apelles ! Dacă aş ti făcut-o
eu, zise cismarul, de o m i e de ori ar
fi eşit mai bine. Sâ-i fie ruşine să facă
asemenea caricatură !
După aceasta cismarul începu să
critice şi restul tabloului.
Auzindu-1 Appelles, de-odată îl opri
prin următoarele cuvinte :
— Cismarul să nu treacă dincolo
de sandală, de încălţăminte.
Cuvinte cari au rămas ca proverb
i n decursul timpurilor, exprimate de
ççriitoriî latini astfel : «Ne sutor ul­
tira crepidam».
dormind
somnul
cel maî lin.
Acest din urmă tablou a fost atât
de frumos zugrăvit încât nici un ar­
tist n'a indrasnit sâ'l termine.
Se crede că tabloul cunoscut sub
numirea de Nuptiae
aldobrandinae
(nunta aldobrandină), după care s'a
luat o copie, aflătoare la muzăul L u vru din Paris, a fost făcuta după unul
din tablourile celebrului pictor antic
Apelles.
A. Vântul
JOCURI
PROBLEMĂ
SPECIALA P E N T H t l
Ж О - ^ І - І Е
d.E
F E
S U B DIRECŢIA
Ли e
SECŢIE S E P A R A T A pentru BĂRBAŢI
(hemoroide. hsrnii. tumori, calcule
vesicale, stricturi uretrale, ele.
Strada SI. Ionică 8, în dosul Teatrului National
— TELEFON 2/96 —
D E CALCUL
liXAINTE
şi
DUPA
Inlreiiuinjaraa Cremei şi РшІггІ JLÛM"
PASTA
APA de
d e diuţl
GURA
1 lefi
lou S O
BUCGL;
40
90
20
30
50
70
„
F
L
60
10
R
A
"
VOPSEA de PAR RAPID
GARANTAT
80
O
De o calitate ireproşabilă, foarte I
bine parfumat, catifelează mâiaeie
şi tenul. B u c a t a l e i 1 . 2 5 .
ab­
solut nevätäm & t o a r e , T3
seţte imediat pi
nil «ărnnjit M.6
I M , l a negru*
î» hra», castania
sau bloóá latr'aa
moi а Ш A» per»
foct ţi de natu­
ral, Ic e l t « a se cunoaşte de Io» d
părul este vîpsit. întrebuinţarea MT!
umpli ţi n a i eţoară ca la orl-ce altă
«Ipsea de ţar. L e i 2 . 5 0 Ia drofuerii si fermaciî.
1
Persoanele care, prin tragere Ia
sorţi, au câştigat câte unul din cele
10 volume-biblioteeâ, acordate ca pre­
mii, sunt următoarele :
Bucureşti : d-mi loan Dascălu şi
lancu Ştefânescu, d-şoarele Margareta
Bulgăreanu şi Olga V. l o n e s c u .
Cislău : d-na Paula C Burcă.
Ploeşti : d. Ghiţă D Carcaleţeanu.
Gara Roşeşti : d. I. M l o n e s c u .
Sinaia : d-şoarele Alexandrina Dobrescu şi Lily B o i s g u é n n .
Ostrov: d. Ardaş Cassargian.
Ч Ч ш А А
• U 5 v C l
primejdie
gărească
POSTA REDACŢIEI
0
0
3
m
a
ï
rebela,
bronşitele acute şi
cronice, tuşea măvindecă
sigur
PECTOSIÎN ITEANU
—STIEL» LEI 3—РГОДМЕГІІ TI FARMACB-
C. Mih., loco. — Ziarul nostru n u
publică asemenea impresii.
E. MdL, B a c ă u . — Articolul d-stră.
v» 6 de ştiinţă, dar nu etiinţ& popu­
larizată, cum a m înţeles că vreţi să
scrieţi. Renunţăm.
Liviu C, loco. — Treceţi pe la re­
dacţie.
t n n m b ) ciorosa, neurastenia, histeria,
A i i c i i b d slăbiciunea gcűeraiu с о т Ш е
HEMQFER ITEANU
Face poftă de mâncare şi este ujjiul
din cele mai puternice reconstituante
ale corpului slăbit.
\
Sticla lei 4.—La draguer» şi іатпісіі
RECOMPENSA DE 5000 LEI
S
P
Â
N
I
L
O
R
Ş I
C
H
E
L
I
L
O
R
Prin adevăratul «Моз-ßalsam» danez se poate face să crească pârul ţi barba in opt zile.
Bàtrànï şi tineri, dame şi domni pentru a avea păr, barbă şî sprincene se servesc numai de
«Mos-Balsam», căci s'a constatat că « M o s - B a l s a m u l » e s t e s i n g u r u l l e a c a l ş t i i n e l m o d e r n e , c a r e f a e e c a t u o p t p â n ă l a c l n c ï - s p r è - z e e e « l i e , prin inuenţa asupra bulbului capilar f a c e c a p a r u l s ă r e î n c e a p ă a c r e ş t e i m e d i a t ;
iată de ce ne simţim îa stare a contracta obligaţiuni, pe care nici e altă casă nu ar putea
să le îndeplinească. Garantat ca nevătămător.
S
DACĂ
CELE C E A F I R M Ă M
M A Ï S U S , N U E PURUL
ADEVĂR
V O M PLĂTI
5000 LEI NUMERAR
Orbcăruî spân sau chel caré se va fl servit de „MOS-BALSAM" şease
săptămâni fără nicî un rezultat.
iln pachet í M O S
f
íe
Luaţi seama că suntem singura casă care oferim o adevărată
garantie.
Recomandat şi
recunoscut de medici. Feriţi-vă de contrafaceri.
Vă fac oünoscut că sunt foarte mulţumit de întrebuinţarea ,,Mos-Balsamului. După opt zile
părul a inceput să dea,—la început rar,.dar firul puternic. După 15 zile părul s'a îndesit, a
luat consistenţă ; redobândind culoarea Іці primitivă şi aceasta graţie numai balsamului Dv.
Mulţumindu-vă, yă .prezint saltttătilemele-distinsa.—<ss. I, K. Or, Tverg,-Copenhaga,
Pot să recomand fflră teamă adevărarat „Mos-Balsam" danez; ca un leae tefailibil pentru
creşterea din nou a părului. Sufeream de mult de pierderea părului în cât unele locuri au
rămas complect pleşuve. Papă 3 săptămâni numai de întrebuinţare a ,,Mo$«Balsamului" am
redobândit părul pierdut, e'a îndesit, şi acum am un păr lung, tare şi sănătos.
ss. D-ra M. G. Anaersen, Nyvestergarde 1>, Copenhaga,
1 9 leî. Ambalaj discret. Se trimite prin plată anticipată sau contra ramburs poştal. A se scrie celui maî mare magazin
special
éin iv.me
I
C U P O A N E L E ŞL D E S L E G Ă R I L E S E
TRIMET A D M I N I S T R A Ţ I E I , S T R A D A
BREZOIANU,
H .
Sosirea misiune! engleze la Sinaia/
DIN HAZÜL_ALTORA
E
D o c t o r u l u i i. KIRIAC
D. S. Bernandus, loco, propune ur­
mătoarea problemă de calcul :
A m trei coşuri cu mere. In primul
şi al douile.a sunt, la un loc, 384
mere ; în primul şi al treilea, la u n
loc, 365 şi in al douilea şi al treilea,
la un l o c , 3 1 4 .
Se întreabă câte mere sunt î n fie­
care coş ?
Ilustraţia noastră colorată
. P r e c u m se ştie, Duminica trecută a
sosit la Sinaia misiunea engleza î n - j
sârcinată sä notifice Suveranului n o s - '
tru încetarea din viaţă a regelui Eduard V U şi urcarea pe tronul A n ­
gliei a regelui George V .
Şeful m i s i u n e ! era feldmareşalu! Ro­
berts.
Misiunea a fost întâmpinată la gara
Sinaia de către d. Alex. Djuvara, m i ­
nistru de externe, şi un n u m e r o s p u ­
blic.
Ilustraţia noastră de a i i reprezintă
scena sosire! misiune! in gara S m a i a .
M
Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie
al spitalelor Eforiei
Deslegarea problemei din «Univer­
sul Literar» No 3 3 . este :
Un ţăran venise la târg, la avocatul
care 'î susţinea un proces, şi-î adusese
bani. Când fu s& pièce sa înserase.
Avocatul ae oferi s ă dea ţăranului
un servitor să-1 ducă până la han, dar
acesta refuză.
— Atunci, IĂ eeama, zise avo ea t u l ,
sunt o sumă de pungaşi prin târg.
— Lasă, domnule, răspunse ţăra­
nul ; cine să se maî ostenească să m ă
pungăsească văzându-mă că es de la
, d.ta 1
.<•;
Cum se scot petele de vmsoare de pe
hârtie.—Ca s ă se scoată petele de u n ­
soare de pe hârtie se amestecă în părţi
egale piatră acră arsă şi floare de p u ­
cioasă". Se freacă pata, cu degetul, cu
acest praf, după ce s'a udat puţin
hârtia," şi pata dispare.
,
*
34. —
Casa de Sănătate
SFATURI CASNICE
Românul z i c e :
Nici din talpă cep de bute.
Nici din mojic om de frunte.
aseară
No.
3 ^ o s - 2 s £ a(ScruwHle
f * a s I дв
x ifnuMbeaia
e t , C oea-SB
p e ibna nbi .c&rţîle
a . g -poştale
a 4
S 5 ,
D a n e m a r c a .
eu 10 bani).
«UMVKKSÜL LlTERAU»
C u p o n Л'о. 3 4 .
— No. «
UNIVERSUL LITERAR
Luni, 2 3 August, 1 9 1 0 .
NCUILE PREMII
ALE
ZIARULUI
„UNIVERSUL
Cu t n o e p e r e d e astă-zi, ziarul
U n i v e r s u l " oferă a b o n a ţ i l o r săi u r m ă t o a r e l e
şi d e v a l o a r e p r e m i i :
li
mari
o v i L A L ß sinaia
UN DORMITOR DE RRONZ
Construita anume anul acesta pentru abonaţii noştri, In posiţiunea cea mai încântătoare a Sinaef,
pe strada Furnica.
Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat de la ^Industria
Metalică Marcu», B-dul Elisabeta No. 8
DN D1VAWPAT şi UN SALONAŞ MODERN
Cumpărate de la marele magazin de mobile LA. CENTRALA, Marco Dattelkremer,
-étr. Carol No. B2
Un mare Piedestal de Marmoră
Foarte frritno s sculptat, pentru flori.
Ufia Bicicleta, Una Puşcă de Vânătoa e şi Un Pistol Automat
, ,
Cumpărate de la marele magazin de arme B. I). Z » S S m a r i n ' t 5 a l e a Victorie!
XJn Gramofon
O Vioara sistem
44.
perfecţionat
Stradivarius
Cumpărete de la marele magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. 5 4 .
Un flaut ornat cu fildeş Z t ^ S T t
Un ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­
reche cercel cu 6 pietre diamant, i ; f ^
um
a
magazin
a
no
c
c lucrală bătând
Ina pendulă de perete 0 X
6 elegantă pendulă de biurofl.
ГГНГІІРРЙ
І Г В Т І І П C,
c
Ceasornicăria C o l ţ e î " .
'
cumpărate d e la marele magazin d e
horologerie şi bijuterie Th. Radivon, ''• <
Bulevardul Elisabeta N o . 9 .
In inel de dama cu o piatră de valoare/
10 tablouri aquaréle.
Şease ceasoarnice pentru bărbaţi.
Şease ceasoarnice „Révei!".
20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia"
40 abon. pentru 6 luni la,Ziarul Călătoriilor'
Cu toate ca acorda aceste mari premii, „UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adie*/.
Lei 18 pe uo an; Lei 9,1 S pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei luni
Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cel ce se abonează C U Începere
mai primesc un volum din
de a*!
JMemoriile Regelui Carol I
Spre a participa la premiile aceste^ abonaţii pe un an primese 30 de bonuri; cei pe ê
14 bonuri; iar cel pe 3 luni, 5 bonuri.