BCUCLUJ_FP_279641_1847_001_050

fai Bucureşti si l;isi la
i n d . Agentiiimp. Sila
a l t i binevoitori l'rutopopi, Profesori, l l e d a -
Sem. !.Ji.n. Jim., 18.48 pretiiilucii posti» 2 U.c. lu­
fa ra pustia 1 11.48 x r ,
Prenuiiieia-se la toteOfticiale postale i m p . ~
f
ctori, Librari, e t c .
Gazeta Beserecésca, Politica, e literaria.
Cu pie
Gratiosa invoienlia.
Nr. L.
Sambata
13 Decemyre.
~ "
V I E N A , Maiestatea Sa e r . apostolica spre
caterir'a Liceului dein Closiu a scientielorti poli­
tice, ce cu inortea Ini Franciscu Httber devenise
vacante, prein un Rescriptu pre inaltu dein 1 5 :
27 oct. se indura gratiosti a denumi pre Doctoriulo de Filosofia D. E m i l i u R e c si.
P Ü S I O N U , 3 — 6 dec. st. n. In Siedentiele
cerculari X V I I si XVIII se desbatü r e s c u m pa­
r a r e a t o t a l e . Luanduse obiectulu acest'a la votizare, întrebarea antaia: a u r e s c ti ni pa r a r e a
t o t a l e s e a i ba p o t e r e ob l e g a t o r ia c a t u
e p e n t r ti d o in n o 1 u p a m. ? se statori cu 3 0
voturi in contra a 19; er a dooa întrebare: a u
l e g e a c e s t a se o b l e g e si pre u r b a r i a l i s t i ? nu se accepta.—In urma votizaodiise si aceea, c â o r e o b i e c t u l u a c e s t ' a s p r e e l u c r a r e se se d e e d e p u t a t i u n e i r e g n i c o l a r i , s e n n u m a i c e r c u l a r i ? prein maioritatea
voturilorii se dede d e p u t a t i u n e i r e g n i c o 1 a ri.
In Siedenti'a dietale X (7 dec. st. n.) se
pertractâ portarea comune a greutâtilorii; s i s e
l a s â in l o c u s t a t o r i r e a d e i n S i e d e n ti'a
c e r c u l a r e . Dupa aceea venindu la vorba si cau­
s'a „Partiloru" se inchiâ Siedenti'a.
In Siedenti'a cerc. X I X ( 9 dec. st. n.) P a u ­
lii S o ni s i c h (com. Raranya) fece proiectil pen­
tru modificarea si despre o parte ştergerea aviticitatei, cerendo, ca se se esntita deputatitine,
carea cautaiidtt la proiectele dein diet'a trecuta,
si la propiisetiunile regie se gatesca opiniiine si
articlu de lege.—Mai proiecta si J o s e f i t J o s t i i
(comit. Turocz) in catu e pentru legea indigena­
tului mediiiloce, care se paraliseze periclulti,
ce
ar' pote se devină asupra nat iuna letalei prein
ştergerea aviticitatei. Dupa mai multe deshateri
se statori, ca in obiectulu acest'a se se esmita de­
putatitine cerculare spre a lucra articlu de lege;
er' catu e pentru inttcbarea impameiitenirei tiparinduse operatiilu in diet'a trecuta lucraţii de
B e r t . S z e m e r e , in siedentiele proxime mainainte de aviticitate se tia luaţii la desbatere.
In Siedenti'a Magnatilorti IV totu r.urgu desbaterile Asupra Adresei, care nu se inchiara neci
in Siedenti'a V. întrebarea este, câ oro acceptaseva Adresa precum o aşternu T a b l a de giosu, seu
precum se modifica.
1
1NCA CEVA D E I N
DIETA
TRANSILVANIEI.
(Capetii)
„ D e p . S c a u n . S i b i i u l u i . Episcopnlu F a garasiiilui, nu cuventâ ca rcprcscntantele roma­
ni mei dein pamentulu sasescu, ci ca regalistu.
Scie cuveiitatoriulu, cum câ fiacarcle membru a
"
'
i
1847
i
Casei cesteia are dreptu de a proiecta, ci alt'a e
lucrulu gravaminilorti: aici numai acel'a pote pro­
iecta, de care se tiene lucrulu. Pana ce dara Mari'a D . Episcopu nu va aretâ plenapotentia dé­
la romanimea dein pamentulu sasescu, pan' atunci cuveiitatoriulu va se dica contra pertracta­
re! cestei cause. Spre referară comitelui regali­
stu inaintei cuventatoriu obserba, cunicâ romanii
dein pamentulu regiu sunt in starea cea mai bu­
na, mai alt'mentre de catu proprii urbaiialisti ai
Episcopului de Fagarasio.
P r e s i ( l e n t e l e . Aici nu proiectuhi Episcopului de
Fagarasiu e obiectulu suatuirei. Aici spre poft'a D i ­
strict. Kovarului comisiunea censuratoria si a da­
to parere, ca deputatiunea sisteinateca se se grabesca in c a u s a romaniloru dein pamentulu sa­
sescu; numai acestai întrebarea.
X
E p i s c o p u l u F a g a r a s i u l u i . Inculparea de
comunismo o reimpinge. EIu nu e c o n o m i ş t i i , nu
poftesce ca sasitlu înavuţii se si impartía averea
cu romanilla seracu; ci numai drepturi voiesce
a se impartí, pre care legea pre pamentulu sase­
scu flăcărui cotatianu intru asemene le au datu.
Ce se tiene de acea opusetiune, ca se ordenâmu
si caus'a romaniloru dein pamentulu ungurescu,
si secuescu, cuventatoriidu obserba, cuincâ diet'a
de facie mai mare parte se ocupa cu usiorarea soitei
chiaro acestei clasi de poporo. De alt'mentre aici relatiunea cu totolo e a l t a , aici stau facie clase de
nobili st urbarialisti, si deca o data e nobile ci­
neva, nu se dice ca nu pote porta derogatoria, pentru
cà e romanii; p r e c u m despreurbarialistu nu se în­
treba: ungurii, sasu sen romanii ei Asemene respertu are înaintea legeî fora destingere naţiona­
le; nu asia pre pamentulu sasescu, unde romamilu pentru natiiinaletatesi sufere asuprire.
Multi
si-descoperiu
partenirea; unii ob­
serba, cumcà desbaterea meritale a obiectului a.
cum nu e pie tapotu si ceru inchiarea desputei.
(Sgomotu duratorio.)
D i r e c t o r i i ! I u f i s c . Si intr'al Iui intielesu,
nu se pote diventa acum spre esenti'a obiectului;
de alt'mentre, deca acest'a e pre tapetu, si-sustieOe dreptulu spre asi desfasiurá vedimele.
D e p . A l b e i d e s u s u . Desfasiurá ce e obie­
ctulu suatuirei de facie? Comisiunea censuratoria,
dice cuveiitatoriulu, spre poft'a Distr. Kovarului
statori, câ caus'a romaniloru dein pamentulu sa­
sescu se se grabesca la deputatiunea sisteinateca;
Episcopulu Fagarasiului va se estenda statorirea
costa pan acolo, ca S S - l e tierei nu numai se gra­
besca caus'a, ci se enuncie, cum câ nu va remané depre diet'a venitoria. Acestu proiectil si
cuveiitatoriulu partenesce> cà ci fiendu membrulu
sectiunei dein dcptitatitmca sistemateca ocupate
cu asta causa, scie, cumca grávamele de facie pre
calea guberniului s i Fostu comunecatu cu nal ín­
tica sasesca, de trei ori se solicita 'respunsii si
saşii totuşi nu repunsera. Ar fi tcmpii, ca SS. si
0 0 . se faca pasiu decisivii.
U n C o ni i t e r e g a l i s t u. Sasii sesi dee respunsulti pre d i e t a v eniíor ¡a. de a l t m e n t r c a fora acel'ase va decide c a u s a .
I n A s e s o r i u d e T a b l . r e g . D e ora ce
diet'a átate csemple frtimose adatu de sacrificarea intereseloru private, iar paré reu cuventatoriiilui, déca o pofta asia inocente, precum e a
Episcopului de Fagarasiu ar' suministra causa spre
intentare. Se enuncie SS. si 0 0 . cum cá asta
causa voru se o pertracteze ca grávame prelimiminare in diet'a venitoria. A pofti acésta stâ si
in interesulu sasiloro; acésta cere dreptatea, relegiimca, jiuamentulu uniunei si legile nostre.
D e p . K ó v a r u l u i . Si elu voesce ca asta
causa sese deíiga ca grávame preliminare.
Dep Scaun.
S i b i i i i l u i . Pre pamentulu
sasescu in sensu constituţionale nu cunosce naţiu­
ne romanesca. Pre pamentulu imgurescu nobilele
e nobile imgurescu, fia macar de ori ce naţiune;
asia si pre pamentulu sasescu numai cetatianulu
sasti pote porta derogatoria.
U n [ m ă i e s t r u P r o t o n o ta r i u . Pasiramu
afora dein tercmilii, pre carele stamu. N o i n e m e stecarâmu in desputa diplomatcca, macar' aici se
inverte numai întrebare de manipulare. Scimii câasta
cansa stâ înaintea deputatiunei sistematece; sciinu
si aceea, câ se comunecâ cu naţiunea sasesca, in­
se ai capeta in l a - i n t r u respunsiilu pan" acum n i
succesn. De ci dupa ce deputatiunea sisteinateca in
restempu de trei ani cu staţiunea sasesca n'a potutu ajunge la a t a t i , ca ea sesi dee in lü-intru
respunsubi, nu iota fuiídamentu resarí acea ingrig i a r c — angore — , c a pentru intardíare meritalea
decidere acausei v a remane si depre d i e t a veni­
toria. Dreptu aceea cin entatoriubi apretiuinducererea Episcopului de Fagarasiu, a r i n u n c i á ca statorire ursírea deputatiunei sistematece, ca ea cu
acelu moclu sesi dee in la-intru proiecttilu, ca die­
t'a venitoria in asta causa i n m é r i t o se pota
despune. Asta statorire de o parte va íi drépta catra laturea acósala, câ ci concede tempo destulu
spre darea in la-intru a respunsului; de alta par­
te nu mai singurii asia se pote pune capetu tra­
ga nâ re i.
Cestu proiectu statorinduse, fu inchiata desput'a."
1
1
A N G L I A .
F O N D Ó N , 11: 26 nov. Corniţele G r e y in
Sied. Camarei Pariloru dede inscientiare despre
lipsele írlandiei, de corespiuideuti'a intre guberniti si bancuiíi Angliei, prein carea adecă acestu
dein urma se implenipoteresce la anticiparea de
bani si mai încolo.
L o ii d o n , 1 7 : 29 nov. In Sied. Camarei Coínuniloru acel asi Comite ministru celoru
dein
la-intru propuse
parlamentului un proiectu de
lege spre încetarea ucideriloru asia adese in Iríandia; acaro ia cuprensu pre scurtu e: cum ca Locutienutoriulu lrlandiei se impoteresce, a suspende
poterea legiloru in tote acele tiemite, unde ar ce­
re lipsea; se impoteresce, câ in tienatcle prein asta lege puse a f o r a - d e apărarea Iegei a înmulţi
poterea politialc pre insesî spesele tienuteioru, sî
prelenga unele esceptiuni a conteni (opri) porta-
rea armelorti; deregatoricle concernenti se impotcrescu, a provoca pie fia-si case persona barbatesca dela 18 pana la 6 0 de ani ia adurmcrarea
ucideriloru intemplatorie, ér' pre celo ce nu ar'
voi al asculta, al pedepsi la inchisoria de doi ani.
Astu proiecţii se si accepta cu voturi 224 asupr''a 18.
L o n d o n , 1 8 : 3 0 nov. Juriiabilu T i m e s in
nr. de eri publica acea scire, cum ca in 14: 16
ale acestiasi lord P a l m e r s t o n sî ducele d e
B r o g l i e ( a c e ş t i dein urma Legatulii Franciei Ia
cabinetulu anglescu) suscrisera un asia tractaţii,
care prein intre venirea acestora si aironi pote­
ri se puna capetti cerlelorii si Jiiptaturilorii in
E l v e ţ i i , si cum ca sir Stratford Canning (legatubi Angliei Ia P o r t i turcesca), intru retornareasi catra Costantinopole, luà incredentiarea de a
trece prein Elveţia, precum a si plecaţii, ca se efectuezc aicia ideile si scopurile guberniului an­
glescu si francescu. Celelalte trei poteri (Austria,
Rusia si Borusia) intru tote se au invoitu. T i ­
m e s remane si acum totu lenga ideile sale de
mainainte, cum ca dereptulii originarii! e de par­
tea confederatiuneî particolarie (Sonderbund): <le
alt'mentrea recunosce, cum ca confederat tunea
doispredieciaria a lucraţii cu ciivenentia si intieleptiesce, incredentiandusi efectuarea nederepteloru sale concluse unoru persone astemperate si de
toti respectate.
E L V E Ţ I A .
URI se dede de buna voia, — si W a l l i s . De­
spre acestu Cantoni! dein urma se scrie, cum ca
dedareai se tempia in 29 nov. st. n. demanétia,
dupa ce un corpo ca dein 6 0 0 capete statatoriu
al Cantonului trecuse la ostea confederatiiiiiei.
Valisian.ii tramisera legati la generariulu RillietConstant inscientiandui a.lorusi supunere. Precum
se spune, Jesiiitele esìra si dein cantonulu S c h w y z .
— S a l i s - S o g l i o generariulu osici confederat inliei separate scapa in Mediolaim (Milano, Ma: l'ami j .
— Diet'a elvetica, in catti pentru spesele ostirei, concluse: câ sele porte singure Cantónele rebelatorie. Spesele aceste p a n i a 24 oct. crescuse
la 3 milione, si pana la inchiarea ctiprenderei
v a cresce la 5 milione de franci, adeca 2 milione
fi. c. m. Dein acestea pana la 1 dee. se indetorescu a piati un milioni!, ér' ce mai remane,mai
tarditi, dopa cimi se v a statuì; p a n ' a t o m i acele
cantone 'voru sta ocupate. Asemenea si riamiurie
causate de ostea confederatiiiiiei separate v o r u f ì
piatite de aceeaşi confederatiiine.
F R A N C I A .
PARIS, 1 dee. st. n. Lord S t r a t f o r d C a ­
n i n g-ajunse' aici • in 28 n o v . , si inca i n t r i c e e a s i
di avii conferenţia cu Gii i z o t, precum dopa aceea visita si pre Legaţii Austriei, Rusiei si Borusiei. Se spune, cum ca intrevenirea ambiata a
lorii cinci poteri'in negotiale Elveţiei ar' ti fun­
data pre aceste cinci punturi: 1) Ca Cantónele
catolice pie partea beserecésca a iniparecbiarei se
recura la Santtilu scanna spre siiatuire. 2) Cá
d i e t i ' c o n f e d e r a t a se se oblege a apara acele Can­
tone, a c a r o r i supremitate ar' fi periclitata.
3)
Ca confederatinnea separata se se desfaca.
4)
Ca desarinarea se iîa generale si iinpromutata; si
5) Ca se se indetoreze, cum ca actulu Con iederatiunei nu se va frange, n'eci se va scimbâ in­
tru nemica, fora de i n v o i e n t î i toturoni cantoiieloru. D é ca aceste punturi se voru accepta atunci
representanti i aloni cinci poteri numai de catu
se voru apuca de faptulu impacatiunei: ci de cum
va diet'a confederata nu se ar' invoi, atunci ma­
rile Curţi voru cauta acesta proba de împăcare
câ îmbiata, si crasi se voru pune in pusetiunca
in carea fusera niainainte de asta proba, au v o ­
ru lucra dupa cum voru cere cercustariie. — Cum
ca asta intrevenire se incepii la d o r i r e a c a b i ­
n e t u l u i f r a n c e s e n , decbiarâ Lord P a l m e r s t o n in Sieri. Camarei Comunitoru iu 29 nov.,
carele in unn'a unei provocări dede unele decliiarari pre interesanţi in obiertulu acest'a.
— I n starile de Legati dein partea
Franciei
se voru tempia scimbari însemnate; anumiţii, ce­
lli dela Atena D . P i s c a t o r y se strămuta la
Madrid, M a c k a u Ia Neapole, si B o i s - 1 e - C o ui­
te la Turimi.— Dupa depărtarea acestui d e i n ur­
ma dein cetatea confederatiunei, Beni, incela to­
ta coumneeatiiinea intre Francia si derogatoria
elvetica dela scalimi.
I T A L I A .
DIARIO di Borna publica adres'a multiemitoria a Consultei Statului, proiectata in 15 nov.
si inimanuata in 2 1 toto ale aceiaşi, carea e pie­
na de cea mai ilisufletifa incredentiare iu buna
voienti'a Supranului Pontifice catra poporulu seu;
de unde si inchia cu aceste cuvente demne de to­
ta luarea aniente, ce infaciosiéza asia adeveratu
tota nobilea portare a poporului Romano intru aceste tempuri turburate pentru Italia, aimentrea
de cum se au portata alte si acum intru alte sta­
tari a Italiei, si mai de multa intru unele tieri
inca si cele inai laudarose cu civilisatiunea. Cuventele asia suna: „ D e s t u l e ori se potò vede in
lume, cuin cà refonnele se incepura cu pretensiunile, ce le cerò poporolo, se desvoltara intre cer­
te si imparechiari, si nomai dupa multe lacreme
si versare de sange se potora infieotiare. Er' ai­
ci intre noi cehi mai antaiu si mai demnii de tota rev e r e n t i a apitcà ineeputur'a progresului, ce o ce­
re societatea omeiicsca si civilizatiunea, si candii
cu o deşteptare pacatasi graduata guberneza pas­
sionile, de orlata si catra mai inaltulu scopu le
manudiicc, carole e imperati a dereptatei si adeverului pre acestu pamenta. " — Gazetele italienesci de Roma, adese şiau redicatu cuveiitiilii cu
vertute, asupr'a nedumeririlorii si escesiiriloru, ce
in dilele trecute poporulu Florentici încumetase
a arata.
S P A N I A .
SCIRILE mai none aduc», cum cà tenera re­
gina se afla in cerciistari asia benecuvcutate, ca­
tu se spereza ca se va pune capetulii rivalităţi­
lor» Angliei si Franciei, ce tieiuua imparerhiate
aceste dooe tieri acum de un ami. Scircu se pare
a fi adeverata, numai graiulu linoni jurnale, atengundu aste impregiurarj, e . d e giosu si lipsit»
de tot» respectiilu cuvenentiosii catra alto scxii si
capetele incoronate; nrita trăsura io niiienii, ca­
risi canta materia de batere de jocii ori in ce
stare cu nespusa levitare, si de care iieiurioitu omenii cu anima se inìoicu cu ingretiosiare.
V A R
I E T A T I .
Subtil Cromwel
( dupa decapiarea regelui
Candii I, 1019 candii se fa e ù dein Anglia,Seotia
si Irlandia o -republica ) nu se mai ruga anglii:
„ V i n a i i n p c r a t i â ta."—Ci „ V i n a repub l i c a , ta."—
Telegrafulu electricii intr'e Montreal si Ncvvyork
cuprinde un spaţiu de 1 0 2 0 mile anglesci ( 2 2 S germ.). Omiilu, dice, o f o i e : e vita ra­
ţionale, ce pictoresce cu radíele sorelui, calatoresee cu vapore, si vorbesce prein fulgcru.
CATRA
DD. ABONAŢI.
APROPIANDUSE capetiilu anului acestui, si
incepiitulu celui mai aprope venitoriu, facemu cu­
noscuta niultu pretiuitiloru nostri patroni, carii
ne sostienimi asta mica foia in decursulu acestui
ami, precum si altoru bene voitori, intru a căro­
r a cuuoscentia va ajungeacésta a nostra inscientiare, — c u n i c a O R G A N U L O s i p r e a n u l u
v e n i t o r i u v a u r in á.
Scopulii ce ne prefipseràinu inca dela inceputulli intemeiarei acestei foi, si catra carele dopa
potentia-ne amu tensu, ne era a ajutá la lumina­
rea linoni idei atatu baserecesci - p o l i t i c e - istorice,
catu si religiose-morali-Iiterarie,— a reversa o lu­
mina mai mare pre întunecatele caràri ale filo,
logiei limbei romanesci, dein tota căutarea atatu
analitica catu si istorica, prein carele singure
credem», cà vomii poté ajunge se punemu temei»
linei deplinite opinioni de tota naturia sí starea
ei prein toti secii incependii de la cele mai ali­
tai momente ale esistentiei ei; si de odata si cei
pentru iiisusi poporulu romanii. „
Forni'a limbei, care ne o amu propuşii, a tie­
ne si orma, dopa ale nostre convicţiuni ^e funda­
ta pre insesi básele analìtico-istorice ale limbei,
de si nu suntem
orbiti cu acelu fu mu maretiii,
ca se nu vedem», câ nu amu ajiinsu inca la inchiarca totiiroru cercârilorn, neci am pusu acopementulu edificiului nostru. Tempulu depreuna eu
cercetările continuate ale literatoriloru nostri, va
proba cu focii lucrurile nostre, si va arde paie­
le si tota ce e nestatoriu, crasi v a lamuri ce se
va afla intru ele de un metalli mai curaţii si vertosu.
Ne avendo inca un dialectu statolito recuno­
scuţii de loti, care sebi urinâmu in scriere, si
conv ingioili nuc cà neci cestii baserecescii in fapta
nu e recunoscuta de asia, precum neci meriteza
a fi, noi ne folosimu cu dercptulii comune, a urma
f o m i a limbei ce ne se pare mai adeverata, nu
scriendu iingurcnesce - ardelenesce, cu atatu mai
pucinu molriov enesce - inuntenesce.
Acest» scopu, acele tenrientie, dein tote cău­
tările átense, ne reman» ne strămutate si pentru
venitoriu. Ca tot» scopul», asia si al nostru, nu
ne potemu lauda, cà Pam ajun su, ci ne multieminm
dèca numai ne apropriaràmu catu de pucinu, ér'
nevoienti'a nostra va fi dein tote poterile a n e apropiá.
Dein acestu scopu serioso, credermi cà vomii
fiinticlesi si esciisati, pentru ce esclurieniu dein columnele nostre tota ce nu se ar' poté combina
cu acestu caraetcriu aloni, — ci dein contra atat'a ne oenpamu cu obiecte, ce pote uno-r'a se v o ru fi parendo p r e seriose. Noi precepeniu, cà acésta urinare ini va fi pre gustulu toturor'a, noci
e calea de aduna mie de abonaţi, ci v o i a ne e
neînfrânta, noi ne amu defìptu un scopo,— cele
la Ite in m a n a lui D . dieu.
F o r n i a si e c o n o m i a foei remanu tota acelesi ca p a l i acum. Pretoriu a c e i a ş i .
Rogamo a fi inscientiati de buna ora, in intercsulu nostru si al D I ) . Abonaţi. Carii no voru
bene voi ane inscientiá pre calile pan' acum ur­
mate, noii siipunemii, cà voru se ne parasésca.
Blasiu 12 Dee.
Redactiunea
P
R
I
N
C
I
P
I
A
L a s a t'a, in locu de Î Ï U T ^
si p. 5 2 — 1 4 0 . JUMHH6IÍ4 a % i a T ( H
UJH 4 ï f 4 T 4
4^H.
de limba si scriptura.
XXXVII.
Fia-ne iertaţii cu acésta ocasiiinc a m a i adau­
ge in catu pentru acestu participiu inca si aceste
pucinele reflex inni.
1 ) Cum ca vechii erau dedaţi a intrebuentiâ
acestu participiu si in acea forma sintactica, ce
gramaticii o numescu c a s n a b s o lu t u , seau pre­
cum noi astadi intrebuentiàmu gerundiuiu, de ca­
re sorte nu multe esemplo potcmu se aducemu,
ci indestnlite.
CG la scara»
K4pnt. CF,fitfn*B O A
A ;
n a s c u t'a, H 4 i j j £ f C B , si CG, dein Jo. I X , 1 : A \ t y r*H^ Ic B'¿5^ W,M u/fK ^« i i i í d f í Í T j t ; 3 2 :
^si/c
AtTf 4 ^ y i T * , IÍZ IHHf ^eUI/fHti OlîÏH WfK^4 'n fii N Î I K Î T * ;
s ci ti t ' a , uj¡HHti4; CF, dein 1 Tini. IV, 2 : 4nfHHUJt) ^Tf^ ljJH^T4 4Wf, 4nîp* C « H^tf ^[04p£. Drill.
7, dupa Bos. ^ ^ « " J H ^ O H UUJEH 4 B Ï M n«4^4 4if4Wf IÜ4AA£HH
Íf4ffH IÍKHOÍIÍ Wf KHT^p4 UIH H f IjJ H ^ T 4 4Wp.
A d u n a t e l e , Afi'int^nAi; CF, si CB, dein Math.
X X I I , 4 1 : 4 . t H 4 T f 4 í cj)4fH(ÉH4UJf ^TpfKA fH ït rpW,
*lf il EOAW fUJE fil V C , AA lí^H cb'ÍK AITÍ-,
d a t e l e , Tf'¿^4HíH-, CG, p. 1 4 7 : A U J I ^ Î T ^ P H A É unt
dein Matth- I X , 2 7 s e p : jţtfnx ia mi^uì , ţ 4 T f 4 f 40f, «"4 4 ^ ^ ^ CT'¿4í40f A^MnnÍAt& (lïH* ^ t^A
fion WJKH J Î £ M * H ^ (clamando) UJH ry,sA: MHAÎţMyttu fiOA- fii 4ÍTiyi>
MHf <ţ>l'M/l fiKfi. fi £ H H T A A^H f It4(2, 4uf o(n'f')4f&ft
i n f r i c a t e I e, . 4^/fp^pH ^(bpwiOuiATf-, PS, ps.
KisTpm^/i WJKI'H. UJH rjzii 4ivp i'c. Adecă : dupa ce v e ­
C X L l V , 6 : UJH n^TAJA f cj>p M If 4 T l A Wf T44É Cn^HtKUJf.
ni elu in casa, seau v e u i n d ù .
m â n e c a t e l e , fiiMx.na^n; BB, ps. CVII, 2 :
CG, p. 2 3 8 , dein Joan. X I , 4 4 : UJH UUH M©p^£tjjÉriT4M'4SÛM 44 M * H f IÍ 4 T f. ("XVIII, 1 4 7 : 4nVl{4JÏ1^4 j[v<batu^j4 r^!î M'tnntAt UJH mwoaşiai ittf (Ji.tuu. AAAÏ
OlîÏH MÏ£H Cnpt M X. H Í If 4 T í . C X X X V i l l , 8 : fitAA
d e c a : i n fa s i o r a t u f i e n d u .
60M 4^4 4f tnH4t A\'¿4t 44 M * H { IÍ 4 T {•
2 ) Cum cà aceiaşi nu numai intr' ambe gem i r a t e l e , MHH^HH4£, Mnn^nA>ri>, PS. ps. X X V ,
nurile-lu intrebuentiau ca substantivn mai desu
7: C flOEf(TEfK T04TE MHf4TI4£ T44£.
XXXIX,
7:
si iu mai multe vorbe câ noi, ci si in derivateA\^4Tf (flfftUJ fiOAMnt fi^AAne^A Aji'f^ MHp4T£4f T44f-,
le-i in t a t e , t i u n e , t u r a au s u r a . A s i a :
s c ă p ă t a t e , 4n^t^p H-, PS, Cil, 1 2 : njiif *>r C'i"4^
In genulu b a r b a t e s e l i : c r e d iu tu I u, e r e J^£n4jT£ f ' i ( Ï J H T £ 4 £ fit Q K % 1] '&T A T £ , A #fiin-ifTATfieAA
s e i i t u l u , c u r s u l u, da t i t l u , d e s c h i s u i u , d e non dy/.j'¿4fUH4É HOAcrpe.
s p u s u i l i , e s i t u l u , i n t r a t t i l o etc. — In cehi
D e asemenea sunt si subst. in Ï T , formate
f e m . sing. Ia s a t ' a , n a s c u t ' a , s c i u t ' a ; — p l . adein
participiale a tote patru conjug, precum: u m ­
d ti n a t e 1 e, d a t e l e , i n f r i c a t e 1 e, m â n e c a t e b
l
e
t
II,
b ó c e t ii, g é m e t u , f r é t a e t u , ó m e t u ,
l e , m i r a t e l e , s c a p a t a t e l e , e t c , — t o t e ca sub­
r
e
s
a
l
l
e
t u , t é n i e t u . Esemple:
stantive. Esemplo :
A m b I a t u , intru intielesulu /f44f, iter, BO,
C r e d i n t u i t i , Kf^HHiot-, LI, Bas. fol. 4 :
gen.
X X X I , 2 3 : ^ M K A £ T fii uiAnn 3H4e COHH npe £4-,
d<ţ>A'*M C jT* } *> ^ 4 *
î fttpfATOJH AA i^A TT. J ^ M ex.
III,
1 8 : 44t* mÍ^ím ^<f(n'r aiÍsmíaac ^ A > E 4 £ T fit
<ţ)JHK4TA A fl44T£H TAAl tltt ^Hf AflTf; CF : MUf^M C « C'rfHT J £ H 3H4£-,
I I ftOAW K J (5 tflţ, H4 Wf;
b ó c e t u , CfpHI*4JÉ; PrI, dein Joël II, 1 2 : ^. notT,
c r e s c u ţ i i , fsprrs; CB, dein Jo. IX, 2 1 : ^ftfut
UJH ij. K O A 1 t T-,
K j t t / î ^ T 4jf, Jţ. ftftu fii ia^ui c* rfiiAfK*; si 2 3 : fitg é m e t u, gemitus; B ü , ex. VI, 5 : aa\ A^yr
•tMT 4 1 ^ n'iJMHlţjVu A^H ^MtÉ}*, Kî ^(tfui4 K J £ (lf T 4Jfţ
U
l
î
M
E
T ^ A <ţ>H*t0fH40f 4 ^ H^f4H4
Sicr. p. 2 , deill pS.
statura, acolosi dein Math. VI, 2 7 : 'tutte fii 6OH rjHCI,
6
:
fil
T44t^4
U
"k
M
K'T
*¿
A"¿
n AA'ÍI^ 4HnHp,K W4(£4£
HTMI^tfff H 0 4 T E U J 4^4tflJ£ If f f { K T 4 4*?H Cy^KWT-, deill
W
E
4
£
nïA4A
M
A
,
asia
si
in
Ps.
de Belgr. la aceL u e . X I X , 3 : UJH Mtf n^T-t fit itspo^, ia
«petit^T
Ia'si
locu,
si
v.
2
1
:
c
*
a^^x.
^ « Ï T ^
npHHuJH4wp.
£J4 MHIf^
f r é m e t u , fremitus; Ms: UIH 4tÍA T ^ H . K iî^ nue
c u r s u l 11, K^pyo"-, CB, dein Lue. VIII, 4 4 :
^
p
i
M
AT
fi^jç.
Aici rfiTM^T e in locu de 4>p Î ^ I T ,
UJH 41IA C T * T ^ I f t f f i ^ A CS«V ^" " '
% in locu de 4>, precum forte adesu;
d a t 11 Iu, \4ff4; LI, Chrys. fol. 3 3 : K Î T U / T J , ^
ó m e t u , dupa asemene fornia, delà omu, H O »T^-1 1£A K^N UJH TOT ^ f ^ A IM ^TffC, fit t A (TI-,
po^;
BO,
gen. X X I , 1 3 : (j>Hioptfyi dŞ^Tfen ^ . H / Í * ^ A I E B O M
d e s c h i su Iu, ^ttuKH^tft; LI, Bas. fol. 3 : UJH
W4MIT; 1 8 : Kï BOM <|i4ff £4 W A AA l T 4^4ff-, X X V, 2 3 :
fìMl If^EMT Jţ.fiiUI li n fit A fOCr^/t^H HOlTftf fi'k lf«M4fA
UJH oyH U ) 4 M £ T B4 ^ T f i h f
nf£ 44T^4; X X V I I I , 3 : (110fiA^A C B T Ì M H fij(;
p-ttlf* UJH ^ M ^ U j ^ t l i * I t ^ M UI J H f T M4f£ C ^ <ţ)(H-, X L V I ,
d e s p 11 s 1 1 1 1 1 , c i sn*H»ifi-, CB, dein Math. VIII, 3 : If 2 ^ 4K040 M4j£UJ4M£T BOH (^Att (If £ THHf. Ex. X X X I I ,
9 : Kis 4 M ^ t^ uiMC'iHT C ^ H T
n
dein Math. II, 1 0 : THI1£ Mp* M 4 J £ W 4 M £ T T£ BOW i>A1e;
6 : UJH TK. IH^AtfMf nîMAHT^t I^eHAtOp, Iftf M£MHIf* £r e s u f l e t i i , delà resuflu, ca siiflefu delà suIJJM ^ ^ M n ^ t ^ / t
f^fit.uuj-, si chiarii in titilliti cartei
flu, in locu de resuflatu, precum s p i r i t u s delà
de dona ori: C"Jf ^ 1 1 n ^ t A M S J ' Ù H A ^ H , — tun c n j
s p i r a r e in locu de s p i r a t u s ; Sicr. p. 2 5 : dein
filtli'i
A ^ O M M I f H A^«;
Job, X I X 1 7 : ^.ifa A \ ^ A J A M A C * ^rpo^-EUJf fit p a ( ^ e s i t n I u, exitus, (totij-t-, PS, ps. CXIII, 1 : -ţ. (ţ> 4 £ T 'i A iViït'd;
« i U H T ^ , \ A ^ H I^j4H;i finn ervn«T, hau A^n Id/fO£ finn nonop
t é m e t u , temere, <hfwr¿., CB; dein Luc. V, 9 :
B4fB4f. Psalt. de Belgr. de a. 1 6 5 1 , totu acolo: 4
oyH T Í M J T ^ 4 * ^ H ( £ £4, UIH TOUjH fHHe £J4 Jf^H^f^l, ,1,1
tuin'T^A ÎIÎAHAOJ fiin frvnîT, UJH cbaM^A A ^ H 1akw& finnB'4H*T04j'¿ n Klţ !e4^H 11 npHHIEf*
Tjf W4M£HH niciHH. LI, Gceg. fol. 4 8 : ^ euinT^A
CBHTMWf ^-tf^JH-, CF : nSH^ 44 fUJHT^4 C^<ţ>'»T^4^H HOITJ^;
î n d r e p t ă r i . Nr. XJXXV, p. 1 8 7 , col. I,
i n t r a t u Iu, -fr^p-i, PS. C X X , 8 : XX a cţ>fjHB4 V I E N A , 1 . 4 . l a stare de V. Consiliaţii.— Nr.
J T f 4 T ^ 4 T S Ì ? UJH UUH'ltf/t T'A^. LI, Cili) S. f. 5 : XLIII, p. 2 3 6 , col. 1 . ROMA, 1. 5 , imple: (v. nr. X X V ) K46/MJIÉ ^ftn^HTOJM/U C 8 " ' ^ -ţ> T f 4 T . . . K/tBHT^K ^. T f 4- Nr. X L I X p. 2 7 2 col. 2 . 1. 4 9 strimtoráva. 1. grabéscase.
T 4 c R4 ' f 'r*"'
CB,
r
a
HMK
K
1
A W
M
6
r
£
i
f
r
r
K
H
lw
B L A S I U in i>rtvileg. Tipografia a Sentili. Gr. Cath. dein Blasiu.
S
U
ROMANII, D E I N
dupa
P
L
E
GRECIA,
LEAKE.
II.
ORIGINEA italica a romaniloru se pare ne­
ci o data aii trasa ia indoela de istoricii greci.
Cinamo, *) graindn intru al XII secln, de cei ce
abita iu nordulu Dunărei, dice cà ei sunt soco­
tiţi ca remasiticle unei colonie dein Italia. Caleocoudil'a carele vie 300 ani mai tarditi, face o
asemene oserbatiiitie si adaoge, cà limb'a loro e
asemenea cu a Italianiloru, cu carii de alt'men»
trea sémena in datene, arme, portu, si unel­
te * * ) . Asta frăţietate cu Italia potè se li avuto
o însemnata influent ia intru efectuarea supuucrci
lorii tempurarie subtu spirituali a autoritate a
scaunului Romei, pre tempiilii asiediaiiientului imperatici Boinâno-bulgarice, la a. 1204
Iu
corespondenţi a inipromulata intre pap" a Inoceotiu 111, si intre români, intru ac ostii obiecţii,
Arcliiepiscopolu Zagorei ţ )
rechiama pentru ei
ouorca miei origini romane, si Ponteficelc Roma­
nii le o concede cu promtétia»
Românii dein Grecia urinara o cărare niai
pucimi strălucita câ fraţii Ioni dein Tracia ai de­
la Dunăre, de si nomele lorii adesu ocuie in isto­
r i a tempurilorii mai dein coco ale imperatici gre­
cesc!.
Tienotoln loru erâ cunoscuţii subtu nomele
de V l a c h i ' a m a r e {fxtyaAr) Bkux'ia)
ci du­
pa cum ei tutu de un a trebiieau a ti ne in semna­
ţi la minierii, intru proportiune cu ai loro frati
inai tic nordu, asia se pote conicctiirâ, conica e*
pitetulii ,inare' se apleca acestei colonie princi­
pali a M e s o ti a c i a n i 1 o r 11, intru aceeaşi for­
ma, cum se aplecà cebi de ,marea Grecia* colonicloru grecesci io Italia. Anna Comnena \ ~ \ \ )
roventa numai tic o cetate singura tienenda-se
de ei, intre muntele Cliîsavo si Tricala, prein ca­
re parente-scu Alesiti trecuse iu mersiiiu-si prein
Tesalia catra Normanii subtu Roeniundu. Bcniamin de Tudela, carele trecu prein Grecia la midilombi seclului XII, in calea-si dela Corfu catra
Costantiuopole, dice, c'a intraţii in Vlachi'a du­
pa cale tic trei dile dela Teba §). Aceste măr­
turisitori sunt mai decisive despre pusctiiinea
Ioni in sechila XII; ci termiuii loro precisi la
inceputuIu al lui XIII, inca mai chiarii sunt aretati la Niceta ŞŞ). Meni iiiiiandii staturile me­
ntitile, iu carele era impartita imperarla dupa ocuparca Costaiitiuopolci de Latini la 1201, ne
spune, cumca E p i r o Iu si l l i r i u l u , tlela N î c o p o l e pan' la E p i d a m i i u (Durazo, Dyrrachium), se ticnea de Micbaile d e s p o t a E t o 1 i e i ;
cum ca totu tienutulu dola T e s a i o n i c ' a (Solonu)
pan' la Abnyros (Armilo de adi), cuprf ndiendii
P h t h i a si siestilu L a r i s e i , erâ subtu Bonifa­
cio marcbisiilu de Monteferalii: si cum ca Y l a ­
c h i ' a m a r c , si munţii Tesaliei, erau unite subtu
un duce, a căruia mime autoriubi nubi memorc*) t'inaimi, VI, 3. p. 152.—*") Laonicu t a l c . II, p.
40, 4 ţ . _ » * » ) Gesta Immcciitii 1 1 1 , L X V I I I , p. 32.
—-j-) Aut "a era <> provincia larga, a c a r a capitale,
pan'aiti numita Zagora, e pusa la petiorsle muntelui
Km u, intre Nissa si Soţia. Ib. L X V I I , p. 3 1 . —
iViret. in llal'l. IX, p. 410. Paeîiim. iu Alicii. Paleol. I. 30. p. 49.— f ţ f ) Ann. Cornii. V. p. 13*.—§)
Elu descrie pre locuitorii asia ageri ca cerbii, si desceiiilieudii adesu dein neapropiat ii lodi munti spre a
predare pre Greci.—§§) Nicet. in B.tld. I X , p. 410.
M
E
N
T
U.
za. De aci romanii dein Grecia trebue a fi fostu
conticmiti mai alesu catra culmea P i n d u I u i ,
ci intendiendusi une-ori autoritatea preste o par­
te de tienutulu inv ecinatit, de ora ce istoricii im­
peratici de diosu adesc-ori usurpa numele r e
Y l a c h i a , ca si candii ei arii vre a cuprende sub­
tu asta denumire o mai mare parte a Tesatici
In decursulu seclilorii XIII, si X I V , T e s a ­
l i ' a , ca si A l b a n f a , erâ neatarnandii dela Ctrustantinopole, de si une ori erâ redusa subtu ascul­
tarea impcratiloru grecesci, precum de Andronico
Paleogulu tciierulu, candii elu sujtiga roseola a
tota partea aceea a Greciei, la a. 1332 §j}§), s i d e
Joano Cantacuzenu, cărui de buna voia se supu­
se la a. 1313 * ) . La inccpiitulu aceluiaşi soclu
* * ) fii incuisa de Catalani, ci mai adese ori fii
ea alegala, subtu cele mai de apoi tempori ale
imperatici, prein irtvoientia au de poterea armeloro, cu tlcspotattilti apusului. Mai multe e v e n e mente dein istoria vechia se imbina cu acestu
faptu, aretandu, c o n i c a T e s a l i a crâ lesne tle
cuprinşii de loti aceia, carii erau in iot roga po­
sesiunea Epiruhii; si asta oserbatiune e de desto»
1 ii probata prein istoria mai noua si statalii de
acum al ticluitului.
D e s p o t a Niceforu ticnii posesiunea Tesaliei
pan' la morte-si in 1355 * * * ) ; dopa care cinci
ani mai tardili, Aniiiiatil I deveni domnii unei
parti de acestu tienutu ţ ) . Siesurile ei înavuţite
erau o prèda provocatorie si pre lesne de ocupaţii Ttirciloru, carii aici se asiediara cu vre o
cati-va ani ainte de cadiuttihl iniperatìei grecesci; ci reducerea definitiva a Tesaliei subtu j u gulii Otomanii nu se pote defige ainte de copi inso r"a Tesalonicei prein Amuratu II, la a. 1429 Ţ-j-).
Piisetiunea, iu care Niceta pune pre Româ­
nii dein Grecia la loculo înainte citato, consuna
pre benea cu aceea, in care rema»itie de a Ic descendcntilorti acelor"asi pan' astadi se mai afla.
In Ma c e d o n i ' a de suso, celatile loru m a i
importanti sunt: V l a c h o c I i s t i r a ŢŢŢ), in mun­
ţii ce despartu siesurile C a s t o r i o i de ale S a rigienhii,—ér' in muntele O l i m p i i si in cuhnea
C a m b II n i a n a : C o c h i n o p I ó, si L i v d d e scaa
Vlacho-Livado. In jiigulu muntelui P i n d u , incependu de catra miedia-hopte, sunt S a In e r i n a si
F u r c ' a , — a p o i diece au douespradiece sate iu tie­
nutulu Z a g o r e i si in vecinefatei, deiutre carele mai de frunte sunt L a i s t a , L e s i n i t i a si
M a l a c â s i ; ér' in districtnlu J o a n i n e i
sitiit
M e t i o v u l u. S a r â c u lu si C ă l ă r i t e , cea mai
intensa de tote asiediamentele roniancsct. Pre laturea tic resaritu a P i n d u l u i , districhilo A s ­
p r o p o t a ni u I u i mai alesu e abitatu de acestu
§§§) J. CnntRcîiz. II, 28, p. 288.— *) Cantac. III, 53,
p. 520 seq. Niccf. Gregora X I I I , 6, p. 409.— *")
M c Greg. V I I , 7, p. 153; X I I I , 6, p. 409.—
J. Cantac. IV, 43, p. 882 seq.— f ) Duca, III, p.
5.—-ţ--"-) Duc. X X I X , p . III.—f-ţ-ţ-)
v
KXuoovoa
de munte (vulg. pasu fortificaţii) e un cuventu ade­
se ori usilatu scriptoriloru imperatiei de dio«tt, si asin
se definesre la Proropiu in descrierea unui pasu iu
La/.ia: „Scopuli pre inalti de ambe partite locului li„ eriilu, caii angliste forte îndelungii aci făcu. Homa,. nii (grecii ?) aste caii grecindu le nutnescu y.XuaovQicţ"
Procop. de B. per. 11, 29, p. 165 B. Asia Proropiu,
ci noi credemu, ca ,C l i s u r a' e cuventu romanescul
" pronuneiatu cum pronuncia romanii dein Grecia, ci
care noi iam dice: C h i s n r a, dela chisu, inchisti; la
clasicii greci nu se afla; si Suida apriatu dîce, ca
e cuventu romanu. R e d . )
poporn, a căruia mai mari cetati intra
reptare sunt C a l i c i si C 1 í n o v u I n.
asta de-
Asia celu. mai mare corpo al romanilor» de­
in Grecia se pote dice, cà ocupa partea mai cen­
trale a muntelui Pindu de amendoue laturile ma­
relui pasa deia M e t i o \ u I u.
Unele colonie romanesci, de si assediate in
pusetioni, ce nu produco cele de trchiicntia pen­
tru viétia mai nmltu de catu se ajungă pre o lu­
na au done, loto sunt cele mai mari, mai bene
regniate, si inai fioritone cetati in Grecia. Eie
au a multiami aceste preinaintàri pusetiiinoi muntenesci ai Ioni, a caria slrimloi ia - i sccuriséza in
mare mesura de storsurile turcesci, canda de al­
ta parte seracPa pamcntuliii, si ne ajtinsulu piodncteloru lui, i-astringu la rea inai mare desvol­
tare a industriei Ioni. Depreuna cu unii Greci si
Albani, ei au unele maiuifapturi de lana mai gro­
ii e. si aleso paliurile numite xana
Grecilorii, si
G r e c o Italianiloru, si pentru care ei afla proni­
tà vendíase in Adriatica. Mai mare parte a clasiloru de dioso sunt pecurari, firea pamentului
ioni ne sitfcrindu de catti numai puc i ne manuri
in lucrurile agi ienlttirci, candii de alta parte mun­
ţii Ioni in teni]>n - de - vera le ofcrescu pasiunea
mai fina pentru vitele menunte. Dein clasele mai
de susu, unii sunt asiediati ca iicgutiatorì in Tureia, Italia si alte parli a Mediteraniei; altii mai
puciiiu avuti, s i - c a s t i g a susistcnlPa in cetăţile
Turciei ca băcani, măiestri si lucratori in distin­
te lamuri.
Datenile Ioni stemperate, economice si in­
dustriose, le dau mari prel'erentie a s u p r a Greciloru, c a r i i - s i aroga ai despletim pentru imputa­
t a lom diosime in talentele meniesci si politura.
Cu tote inse, ei sunt stimati chiarii si in Ci ceia,
pentru cunoscentPa loru in lucrarea aurului si argentului: si o mare catadme de ornamente de asta sorte, adoptate in portiihi, armele Greciloru
si Albaniloru, sunt lucrate de Romani. Áríeíieü
l o m se afla in tote cetăţile Turciei europeane, si
nupucini chiarii si intr'ale cei asiatice. Perurarii
loru asia benesu cunoscuţi in Grecia, catu cei
mai multi mari propria!ari sau condurii români
grigitori de turmele loru, seau le jnrrcilu in man'a cestui poponi, ce preste totu se făcu respundiatori proprietariloi ti. loru pentru o intimili ilura
acordata de numcrulii loru pie ami. De preuna
cu satele niuntenesi i atatu ale Grecilom catu si
Albaniloru, ei dau ornare catatìme de luci attiri de
dioso Costantinopoli-i si nitori! mari cetati.
Cà si alti nwiileani, r o m a n i i - s i arata ornare
aplecare catra tieniitulu născutei loro, si s c o p u ­
lii loru aP toturor'a e a se infurila si a gusta fruptulu osteneieloru a c a s a . Negutìatorii asiediati
in partile mai deh:iigale ale Mcdiferanici, au lucratorii mescli in cetati depărtate, a r a m polii
sperà se gusto aree piacere aiuto de internarea
lorii cea de capetaiu, de nu cumva intru o scur­
ta visita in dccursulu a diece au doispredicce aii i. Ci băcanii si artiştii, cari i-si alla (impalmile
in Grecia, ordenarie-si petrecu v é r a ini pi cuna
cu fanieliele sale, si dupa ce lo au pusu ini r'uii
capitalo dedcstulu de provisiuui, le lasa singure
se se lupte cu. negurele si neua mici lungi si ri­
gorose ierni.
Cuventulu , V l a h ' , in gen erar in se su pi. ne afi de radecina
slavona,
aplecaţii românilnru
seau depreuna cu tote altre naţiuni de v i d e latina,
seau cà avendo împreunare cu v iat i'a pasloresca
a pecorariloru romàni. Cuventuhi inse, nu e in li­
sti intre însi Românii §) atatu cei dein Grecia ra­
ţii si cei dein Yalachi'a propria, carii, ca si grecii de
acum, inşii se numescu , R o m a n i ' , in sing. Re­
ni â n ti,. in pl. R e m â n i.
In cetăţile romanesci ale Greciei, o mare par­
te a im.eriloru nu iiitielegti a lira limba de catu
aloru, ci bărbaţii cu toţii schi grecesce, si indemâiianduse cu asta limba totu de u n a candu se
cere scrierea, pre rarii au neci odata nu au datena a scrie intru a loru-sî limba. Cei dein Valarhi'a propria, împrumutară alfabetulu iîiricn iu
scrisu, cu carele ei se îndemâna depreuna cu Bul­
garii si alte naţiuni vorbitorie in dialecte slavone.
PAN aci dein L e a k e , cu nr. urmatoriu voimi
adauge dein Fragmetistu, ce mi incapura aîci.
§) Monarhii dein Dalmaţia (Moro - vlachi, romàni ne­
gri), sunt, cum. <redu io singurulu poponi ce instisi
se nnmesee VTachi. t'i aceştia nu au acelesi p r i i t n sitiui ile a l i de vilie italica ca românii, si vorhescu
un dialeclu slavonii. ( E adeveratu, ci ore inca ju't; de­
reptu (• e altra întrebare, de care de alta data. lied.)
ARTICLII
DE L E G E URB A R I A L I .
ARTicuLUs X. D e d i s c i p l i n a u r b a r i a l i
p e r do mi n os t e r r e s t r e s e x e r c e n d a .
§. 1. Siibditus, praestationes vigore articoli
IV. eidem imptsitas serotino, segniter, vel e t h m
cum (lanino domini tcrrestris peitìcitns, aut i 1 las
perlìfere rernsans, absqne interventi! p u b l i c c i i m
etiam ofl'icialium, per .dominum terrestrem prniri
poterii; et quidem, sine acceptabili omni causa,
ad iaborem non comparens, pro singula manuali
die, cum uno rfoo j le; d p o i a i t , q u a m tamen pocnani, cum duaruui suniiis generis dieruni labore
reinere, subdito salvimi erit; pro una jugali die
autem duos rflnos, vel duas dies jugales desumere poterit. Casu vero in ilio, doni siibditus, (empöre pro comparinone ad robottam lege stabilililo serios ad robottam comparerei, pai lem dici
sine labore insumptam, subsequenli die dominus
terrestris expieri facere poterit.
§. 2 . Subditum ad locum laboris tempestive
quidem rompai entern, ast ibidem dannium causando laboiantem et liane ob rationem e labore dimisstim. poena praecedente §- o dictata, numit: tpiì
ilisuper t!an:na etiam tali labore domino terrestri
causata, iuxta acst imat ioiieni locaìium ani vicini
pagi jiiratorum, 6 . rflnos baud excedentia, refulitiere obligări poterit; damna per famiilos snbditoruni
il Iat a, concei neu! es subditi compensabunt, salvo
eisdem ad causatores regressi!.
^
§. 3. Uujiismodi poenae, instantanee excqiiutioni mancipari quciintc.s. per dominus terrei res vel
eoriim mandatarios, subditis nonnisi praevie auditis, et praest-Mlibus ad minimum diiobns omni exreptìone maìorihus test ibus, qui juraţi pagenses e d a m
esse poterunt, dictări iiifligiquc debent; qui de hac
ratione inìlicta sibi poena, a dominis terrestribus
scripturae gnàris dociiincntiim extraliere valcbiint. •
§. 4 . Si siibditus hiijusv c iàmiiiaris, dominimi
terrestrem, illius ai ondatili i n i , a u t s e r v o s o e c o n o m ì cos injuria afîîccrct, agrederetur, vel durante labore
robot tali inobedienlem aut disordinatimi semel e x hiberct, tone per dominum terrestrem, vel ji risdictione dominali praeditum cjusdem maiidatarinm
instantanee deţineri, quin compedibos etiam vineins pro irroganda promerita poena concernenti pii»
blico offü resignări poterit; et tali occasione, si lo­
calis jurisdictioiiis adsistentia opus esset, iIIa per concernentes Iocalcs anlistites, sub onere responsionis suppeditanda erit.
(Va urma)